Elevii apartinand minoritatilor nationale vor invata la gimnaziu si la liceu disciplinele Istorie si Geografie in limba romana. In plus, la finalul fiecarei lectii va exista in manuale cate un rezumat in limbile minoritatilor nationale. Modificarile au fost aduse legii de Comisia de invatamant a Senatului, a declarat pentru HotNews.ro vicepresedintele comisiei, Ecaterina Andronescu. "Noi nu am facut decat sa lasam legea asa cum este acum. In primar se preda in limba materna, iar in gimnazial si liceal in limba romana. Noi am adaugat un plus la lege, prin introducerea unui rezumat in limba minoritatilor", a explicat fostul ministru al Educatiei.
UPDATE: Biroul Permanent al Senatului a decis ca raportul intocmit la proiectul Legii educatiei nationale sa fie returnat Comisiei de invatamant
Biroul Permanent al Senatului a decis ca raportul intocmit la proiectul Legii educatiei nationale sa fie returnat Comisiei de invatamant, pentru ca nu a fost respectata procedura. Membrii Comisei vor relua discutiile la articolele adoptate in cursul zilelor de vineri, sambata si duminica, transmite Mediafax. Senatorii PSD si PNL din Comisia pentru invatamant au dezbatut sambata si duminica Legea educatiei, in absenta reprezentantilor PDL si UDMR. In cadrul acestei sesiuni maraton, au fost dezbatute majoritatea articolelor din proiectul de act normativ. In urma cu doua zile, presedintele Comisiei pentru invatamant din Senat, Mihail Hardau, declara ca senatorii opozitiei care dezbat in weekend proiectul Legii educatiei nationale nu au aprobare sa lucreze, ca aceste sedinte se desfasoara in afara Regulamentului si ca articolele adoptate trebuie rediscutate.
Luni, chestorul Senatului, social-democratul Ioan Chelaru a declarat ca membrii Comisiei nu au respectat procedura, astfel ca in zilele de vineri, sambata si duminica au lucrat peste program, fara aprobarea Biroului Permanent. In consecinta, membrii Comisiei de invatamant vor avea termen pana marti, la ora 12.45, sa reanalizeze respectivele prevederi.
Ecaterina Andronescu: Ne-am grabit in ultima perioada pentru ca au aparut public acuzatii ca am fi blocat legea
Ecaterina Andronescu a declarat ca modificarile in cadrul legii au fost facute "alaturi de colegii de la UDMR, pana cand, dupa asumarea raspunderii, ei au decis sa nu mai ia parte la sedintele comisiei. Regret decizia lor, dar noi trebuia sa finalizam legea". In ceea ce priveste rapiditatea cu care au fost discutate in toamna amendamentele aduse legii, aceasta a declarat: "Ne-am grabit in ultima perioada pentru ca au aparut public acuzatii ca am fi blocat legea. Ceea ce este incorect. Nu am dorit niciodata sa blocam legea".
Parlamentul si Guvernul discuta in paralel pe doua forme diferite ale legii
Modificarile la Legea Educatiei Nationale vin la aproape o luna dupa ce Guvernul si-a asumat raspunderea in fata Parlamentului pe lege. Desi pe 3 noiembrie Curtea Constitutionala a Romaniei a decis, cu majoritate de voturi, ca asumarea raspunderii Guvernului asupra Legii educatiei este neconstitutionala, Coalitia de guvernare a decis, in urma cu o saptamana, sa sustina continuarea procedurii de asumare a raspunderii Guvernului pentru Legea Educatiei nationale. Asadar, in acest moment, avem in paralel doua texte diferite ale aceleiasi legi: in Parlament se discuta varianta Legii educatiei propusa de Comisia de invatamant de la Senat, varianta care poate fi aprobata conform procedurii normale. Pe de alta parte, Guvernul vrea sa continue asumarea pe lege, in forma asupra careia si-a asumat raspunderea la inceputul lunii octombrie.
Potrivit continutului legii pe care guvernul si-a asumat raspunderea, minoritatile nationale pot studia si istoria si geografia in limba materna, in timpul gimnaziului si al liceului. Prin modificarea adusa luni legii, comisia de invatamant din Senat elimina practic urmatoarea prevedere: "In invatamantul primar, gimnazial si liceal cu predare in limbile minoritatilor nationale, disciplinele Istoria si Geografia Romaniei se predau in aceste limbi, dupa programe scolare si manuale identice cu cele pentru clasele cu predare in limba romana, cu obligatia transcrierii si a insusirii toponimiei si a numelor proprii romanesti si in limba romana". In consecinta, istoria si geografia se studiaza in limba materna, ca si acum, numai in clasele primare.
Inainte ca Guvernul sa-si asume raspunderea pe lege, ministrul Educatiei, Daniel Funeriu, declara ca "interesul educational este ca acei elevi sa invete istoria si geografia. Daca ei o fac mai bine in limba lor materna, de ce sa ne opunem? In acelasi timp, (...) minoritatile nationale vor putea invata limba romana dupa manuale special facute pentru ei. Nu exista o modalitate mai buna de a-l impiedica pe un elev de 6 ani care nu stapaneste limba romana sa invete limba decat a-i pune in fata un manual facut pentru romani, din care nu intelege nimic".
Alte modificari aduse la lege in Comisia de invatamant a Senatului
- In cadrul dezbaterilor de duminica, comisia a decis ca invatamantul preuniversitar sa fie structurat astfel: patru ani invatamant primar, patru gimnazial, plus patru liceal sau scoala profesionala, transmite Agerpres. In "varianta Funeriu", invatamantul preuniversitar era structurat pe noua ani de scoala generala plus trei de liceu.
- Invatamantul obligatoriu va fi de 11 ani, cu tot cu grupa pregatitoare de la gradinita, care este obligatorie.
- Grupa pregatitoare care devine obligatorie ramane la gradinita. Ministerul Educatiei propusese, in proiectul de lege pentru care Executivul si-a asumat raspunderea, un an clasa pregatitoare care trebuia sa treaca la scoli. "In formula pe care noi am depus-o in raportul comisiei, grupa pregatitoare devine obligatorie si intra in invatamantul obligatoriu si ramane la gradinite, ca sa nu producem niciun fel de perturbatii, cu atat mai mult cu cat nu exista studii de impact nici in ceea ce priveste asigurarea infrastructurii scolare si a acoperirii cu cadrele didactice ale ciclului in care, eventual, ar urma sa intre", a declarat Andronescu, citata de Mediafax.
- O alta modificare adusa in Comisia de invatamant se refera la alegerea rectorilor la universitati. Noile prevederi sustin ca aceasta se va face potrivit Cartei universitare, adica rectorii vor putea fi alesi de Senatul universitar sau prin concurs.
- Daca intr-o universitate o persoana este rector sau decan sau ocupa functie de conducere, nicio alta ruda, pana la rude de gradul al III-lea, nu va putea ocupa o functie care sa fie subordonata primului.
Senatorii PSD si PNL din cadrul Comisiei au dezbatut sambata si duminica Legea educatiei, in absenta reprezentantilor PDL si UDMR. Potrivit Mediafax, sambata a avut loc o sedinta de aproape noua ore, in care a fost dezbatuta majoritatea articolelor din proiectul de act normativ. Presedintele Comisiei pentru invatamant din Senat, Mihail Hardau, a declarat ca senatorii nu au aprobare sa lucreze in weekend, ca aceste sedinte se desfasoara in afara Regulamentului si ca articolele adoptate trebuie rediscutate. De cealalta parte, Ecaterina Andronescu a sustinut ca dezbaterea respecta legea si ca s-a desfasurat in cvorum. Raportul comisiei transmis Biroului Permanent nu poarta semnatura presedintelui comisiei pentru invatamant din Senat, Mihail Hardau (PDL), transmite Agerpres. Secretarul comisiei, liberalul Nicolae Robu, a precizat ca atat el, cat si vicepresedintele comisiei au 'mandat legal' sa semneze un raport de lege si sa il transmita conducerii Senatului.
UDMR avertizeaza ca iese de la guvernare, daca nu va fi promovata Legea Educatiei in varianta Funeriu
La inceputul lunii, presedintele UDMR Marko Bela a avertizat partenerii de coalitie ca, daca nu gasesc solutii pentru promovarea Legii Educatiei in varianta Funeriu, se retrage de la guvernare. Avertismentul a fost dublat de declaratia ministrul Mediului, Laszlo Borbely, care a anuntat ca daca Legea educatiei nu va fi adoptata pana la sfarsitul acestui an, formatiunea pe care o reprezinta nu mai poate continua colaborarea in coalitia de guvernamant. "Legea educatiei este un proiect legislativ foarte important pentru intreaga Romanie, nu numai pentru minoritati, iar daca acest proiect legislativ nu trece pana la sfarsitul acestui an, noi consideram ca nu mai putem continua colaborarea in coalitie", a spus Laszlo Borbely. Ministrul Mediului a precizat ca, in opinia sa, este momentul ca actuala coalitie de guvernamant sa demonstreze ca are majoritatea la Senat si sa se mobilizeze pentru a trece Legea educatiei. "Nu este numai un avantaj al minoritatilor, este foarte important pentru intreaga societate romaneasca sa avem o lege a educatiei la 1 ianuarie si sa incepem anul scolar viitor fara sincope", a mai spus Borbely.
6
1
