Curtea Constitutionala a Romaniei a publicat, vineri, motivarea deciziei din data de 3 noiembrie, prin care a constatat ca asumarea raspunderii Guvernului asupra Legii educatiei este neconstitutionala deoarece exista un conflict juridic de natura constitutionala intre Parlament si Guvern, in conditiile asumarii raspunderi Executivului asupra unei legi aflate deja in dezbatere parlamentara.

Motivarea CCR nu aduce, insa, mult-asteptatul raspuns privind continuarea sau intreruperea procedurii asumarii raspunderii Guvernului asupra Legii Educatiei:

• "Cu privire la solicitarea autorului sesizarii, in sensul ca instanta de contencios constitutional sa oblige Guvernul sa renunte la procedura angajarii raspunderii, Curtea constata ca aceasta cerere excedeaza competentei sale, solutia apartinand in exclusivitate autoritatilor publice aflate in conflict", se arata in motivarea CCR.

Curtea Constitutionala mai constata ca:

• "Din interpretarea textelor constitutionale (...) rezulta ca legiferarea pe calea angajarii raspunderii de catre Guvern are caracter de exceptie.  La aceasta modalitate simplificata de legiferare trebuie sa se ajunga in extremis, atunci cand adoptarea proiectului de lege in procedura obisnuita sau in procedura de urgenta nu mai este posibila ori atunci cand structura politica a Parlamentului nu permite adoptarea proiectului de lege in procedura uzuala sau de urgenta. Prin aceeasi decizie, Curtea a mai statuat ca angajarea raspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege urmareste ca acesta sa fie adoptat in conditii de maxima celeritate, continutul reglementarii vizand stabilirea unor masuri urgente intr-un domeniu de maxima importanta, iar aplicarea acestora trebuie sa fie imediata. [...] Prin urmare, chiar daca la prima vedere posibilitatea angajarii raspunderii nu este supusa niciunei conditii, oportunitatea si continutul initiativei ramanand teoretic la aprecierea exclusiva a Guvernului, acest lucru nu poate fi absolut, pentru ca exclusivitatea Guvernului este opozabila numai Parlamentului, si nu Curtii Constitutionale ca garant al suprematiei Legii fundamentale."
  

• "Pornind de la aceste considerente (...) Curtea constata ca angajarea raspunderii Guvernului asupra proiectului Legii educatiei nationale, aflat in dezbatere parlamentara, respectiv la Senat, in calitate de Camera decizionala, nu isi gaseste nici o motivare". 

• "Astfel, nu subzista conditia urgentei care sa fi determinat o astfel de masura din partea Guvernului, cata vreme masurile prevazute in proiectul de lege intra in efectivitate incepand cu anul scolar 2011-2012, iar unele dintre acestea, chiar cu anul scolar 2012-2013 (potrivit art.361 alin.(3) din proiect)."

• "Sub acest aspect, nu poate fi retinut argumentul exprimat in punctul de vedere al Guvernului in sensul ca"proiectul a inregistrat un veritabil blocaj in conditiile in care sesizarea Senatului cu proiectul de lege a avut loc la data de 21 mai 2010", si nici incercarea de acreditare a ideii ca termenul de legiferare in aceasta Camera este excesiv. Curtea observa, in acest sens, faptul ca art.75 din Constitutie nu stabileste nici un termen cu privire la dezbaterea proiectelor de lege in Camera decizionala, si niciun criteriu pentru a aprecia cu privire la caracterul rezonabil al termenului in care se finalizeaza procesul legislativ in aceasta Camera, tocmai in considerarea caracterului sau decizional."

• "Curtea constata, de asemenea ca, potrivit art.76 alin.(3) din Constitutie, "La cererea Guvernului sau din proprie initiativa, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedura de urgenta, stabilita potrivit regulamentului fiecarei Camere". Or, din actele depuse la dosar nu a fost identificat niciun demers al Guvernului, adresat Senatului, pentru dezbaterea proiectului de lege in procedura de urgenta. Prin urmare, afirmatia Guvernului in sensul ca aceasta dezbatere a fost tergiversata, nu se sustine."

• "Nu exista, prin urmare, nici o dovada a vreunui blocaj sau a unei inactivitati parlamentare, cu referire la proiectul de lege in discutie. In plus, la aprecierea termenului de dezbatere a legii la Senat (termen care, asa cum s-a observat, nu este limitat de dispozitiile Legii fundamentale), trebuie avut in vedere ca acesta s-a suprapus in mare masura cu perioada vacantei parlamentare, respectiv in ceea ce priveste intervalul 30 iunie - 1 septembrie 2010."

• "Astfel fiind, angajarea raspunderii Guvernului asupra proiectului Legii educatiei nationale incalca prevederile art.114 din Constitutie, in sensul jurisprudentei Curtii Constitutionale. Si in aceasta cauza, ca si in cea deferita Curtii si solutionata prin Decizia nr.1557/2009, ocolirea procedurii de examinare si dezbatere a proiectului de lege, atat in cadrul comisiilor de specialitate, cat si in plenul fiecarei Camere a Parlamentului, potrivit competentelor stabilite de art. 75 din Constitutie, si recurgerea la angajarea raspunderii asupra unui proiect de lege nu-si gasesc o motivare nici in fapt, nici in drept."

• "Intarind cele retinute in decizia anterior mentionata, Curtea observa si retine ca acceptarea ideii potrivit careia Guvernul isi poate angaja raspunderea asupra unui proiect de lege in mod discretionar, oricand si in orice conditii, ar echivala cu transformarea acestei autoritati in autoritate publica legiuitoare, concurenta cu Parlamentul in ceea ce priveste atributia de legiferare. Or, o astfel de interpretare data dispozitiilor art.114 din Legea fundamentala este in totala contradictie cu cele statuate de Curtea Constitutionala in jurisprudenta citata, si, prin urmare, in contradictie cu prevederile art.147 alin.(4) din Constitutie, care consacra obligativitatea erga omnes a deciziilor Curtii Constitutionale, si incalca in mod flagrant dispozitiile art.1 alin.(4) si art.61 alin.(1) din Constitutie."

• "Din această perspectivă, Curtea constată că angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului Legii educaţiei naţionale, în condiţiile în care proiectul de lege se afla în proces de legiferare la Senat, în calitate de Cameră decizională, a declanşat un conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Parlament, întrucât prin exercitarea de către Guvern a unei competenţe, cu nerespectarea cadrului constituţional care o circumstanţiază, s-a încălcat competenţa Parlamentului de unică autoritate legiuitoare."

• "Legitimarea unui astfel de act, cu argumentul că art.114 din Constituţie nu face nici o distincţie cu privire la posibilitatea Guvernului de a-şi angaja răspunderea, argument fundamentat pe ideea că tot ce nu este interzis este permis, ar putea conduce, în final, la crearea unui blocaj instituţional, în sensul că Parlamentul ar fi în imposibilitate de a legifera, adică de a-şi exercita rolul său fundamental, de unică autoritate legiuitoare."

• "Curtea subliniază în acest context importanţa, pentru buna funcţionare a statului de drept, a colaborării dintre puterilor statului, care ar trebui să se manifeste în spiritul normelor de loialitate constituţională, comportamentul loial fiind o prelungire a principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat. Astfel, în situaţia în care Parlamentul este sesizat cu un proiect de lege deosebit de complex, apreciat însă de Guvern ca fiind vital pentru programul său de guvernare, ceea ce presupune şi o anumită urgenţă, şi faţă de faptul că textul constituţional de referinţă, respectiv art.75 din Constituţie, nu prevede nici un termen în care Camera decizională trebuie să se pronunţe asupra proiectului de lege adoptat de prima Camera sesizată, buna desfăşurare a procesului de legiferare şi atingerea finalităţii sale, respectiv realizarea actului de guvernare în conformitate cu voinţa poporului, exercitată prin reprezentanţii săi, care constituie Parlamentul, este condiţionată şi de colaborarea dintre Guvern şi Parlament.

• "Sub aspectul părţilor implicate în conflict, Curtea constată că acestea sunt Guvernul şi Parlamentul, iar nu Guvernul şi Senatul, chiar dacă sesizarea preşedintelui Senatului nu a fost însuşită şi de preşedintele Camerei Deputaţilor, deoarece, din perspectiva procesului legislativ, această distincţie nu prezintă relevanţă. Legea reprezintă actul juridic al Parlamentului, procesul de adoptare al acesteia vizând nu numai adoptarea în una dintre Camere, ci parcurgerea întregii proceduri parlamentare."

• "Cu privire la solicitarea autorului sesizării, în sensul că instanţa de contencios constituţional să oblige Guvernul să renunţe la procedura angajării răspunderii, Curtea constată că această cerere excedează competenţei sale, soluţia aparţinând în exclusivitate autorităţilor publice aflate în conflict."

Dan Sova, senator PSD:

• Daca Guvernul va continua procedura de asumare, vom vota o motiune de cenzura, in mod evident, si daca aceasta motiune de cenzura nu va intruni cele 236 de voturi necesare, vom ataca din nou legea educatiei la curtea constitutionala cu obiectie de neconstitutionalitate, care va privi procedura de adoptare si continutul normativ al legii. In mod firesc, avand in vedere ca deja Curtea Constitutionala a avertizat guvernul ca procedura de adoptare a acestei legi prin asumare este neconstitutionala, in mod firesc va fi admisa obiectia de neconstitutionalitate si legea va fi desfiintata, urmand sa ramana in discutie tot proiectul aflat la Senat.

• Din punctul meu de vedere, Birourile Permanente reunite de la Camera si Senat pot constata ca, in urma deciziei Curtii Constitutionale, solicitarea Guvernului privind asumarea raspunderii este inadmisibila, fiind neconstitutionala. Fireste, Guvernul poate sa spuna ca asumarea Guvernului este gest unilateral, dar daca Guvernul Romaniei intelege sa urmeze o procedura pe care Curtea o declara de la inceput neconstitutionala, atunci trebuie sa imi pun problema cu privire la respectarea statului de drept. Coalitia PDL-UDMR-UNPR trebuie sa inteleaga ca o majoritate de vot in plen nu-ti da dreptul sa incalci Constitutia.

Decizia CCR, la un pas de a arunca in aer coalitia guvernamentala

Decizia din data de 3 noiembrie a CCR, care constata neconstitutionalitatea asumarii raspunderii Executivului asupra unei legi aflate in procedura parlamentara, a fost la un pas de a arunca in aer coalitia, prin iesirea UDMR de la guvernare (in conditiile in care Uniunea doreste adoptarea cat mai rapida a legii).

Pe data de 4 noiembrie, presedintele Traian Basescu declara, la postul public de radio, ca "Hotararea inca neclara a CCR privind Legea Educatiei a produs o oarecare emotie" in coalitie, adaugand insa ca, in opinia sa, coalitia "va trece acest test", dar si ca asteapta motivarea deciziei Curtii Constitutionale pentru a se vedea daca procedura asumarii raspunderii Guvernului asupra Legii educatiei va merge sau nu mai departe.

La randul lor, reprezentantii UDMR au declarat, in repetate randuri, ca astepta motivarea deciziei CCR pentru a vedea daca merg sau nu mai departe in aceasta formula de guvernare, ei neexcluzand iesirea din coalitie in cazul in care Legea educatiei nu va fi adoptata in urma asumarii raspunderii.