Luni au loc alegerile pentru viitorii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Alegerile pentru functia de membru CSM, proces derulat o data la sase ani, se desfasoara sub semnul unor controverse, mai multi magistrati acuzand actualul CSM ca organizeaza alegeri numai pentru o parte dintre locurile prevazute ca eligibile de normele legale. Potivit acestora, cinci dintre actualii membri CSM si-au depus candidatura, desi legea interzice reinvestirea, alti doi candidati participa la alegeri, desi ambii sunt detasati in Ministerul Justitiei, iar altor trei magistrati le-au fost prelungita functia de membru CSM pe motiv ca nu au un mandat complet. Astfel, din cauza acestor nereguli, alegerile pentru CSM risca sa fie invalidate, total sau partial, de catre Senat, dupa cum sustin mai multi magistrati.
Cinci dintre actualii membri CSM si-au depus candidatura, desi legea interzice reinvestirea. Pe lista candidatilor controversati apare Lidia Barbulescu (fostul presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie), Dan Lupascu (actual membru CSM), Dan Chiujdea (membru CSM) si Cristian Deliorga (membru CSM).
In cazul judecatorilor Lidia Barbulescu, Dan Lupascu si a procurorilor Dan Chiujdea si Cristian Deliorga, UNJR si alti magistrati sustin ca acestia nu au dreptul de a candida si a fi alesi pentru ca sunt membri CSM si potrivit regulamentului de alegere a noilor membri acestia au dreptul la un singur mandat. Cei patru sunt la finalul mandatului care este luat in considerare in acest calcul dupa cum sustin reprezentantii UNJR.
Lidia Barbulescu si ceilalti trei au explicat, ca in opinia lor, candidaturile lor sunt valide, deoarece legea prin care sunt alesi membrii CSM s-a modificat dupa ce si-au preluat mandatul. Astfel, ei sustin ca reglementarea care le interzice candidatura la un al doilea mandat nu li se aplica pentru ca nu poate fi retroactiva.
"La momentul cand am inceput prezentul mandat, adica 12 ianuarie 2005, era in vigoare Legea 317/2004 nemodificata, care nu prevedea interdictia de a candida din nou. Modificarea adusa dispozitiei in iulie 2005 prin Legea 247/2005 pune problema conflictului de legi in timp. (...) Legea ulterioara nu poate atinge existenta dreptului nascut sub imperiul legii anterioare, pentru ca s-ar aplica retroactiv", a declarat pentru juridice.ro judecatorul Dan Lupascu.
Intr-un interviu pentru HotNews.ro, procurorul sef al DNA, Daniel Morar, a declarat ca nu este legal ca actualii membri CSM sa mai candideze pentru un nou mandat. "Nici principial, nici legal nu mi se pare ca actualii membri CSM pot sa candideze la un nou mandat. Interpretarea dansilor ca au candidat inainte de a fi aceasta prevedere legala, ca au dreptul doar la un singur mandat, nu tine din punct de vedere legal. Adica ei erau intr-un mandat in curs, li se respecta mandatul de sase ani, a venit o lege care spune ca fiecare membru al CSM poate sa aiba un singur mandat. Mie mi se pare cat se poate de clar".
CSM, arbitru si jucator
Pentru cei patru au fost depuse contestatii la Comitetul Electoral Permanent al Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste contestatii au fost insa respinse. O explicatie ar fi si aceea ca acest Comitet Electoral Permanent al Consiliului Superior este subordonat CSM. Altfel spus, cei patru au decis contestatiile depuse pe numele lor. Vezi aici, aici si aici contestatiile depuse de judecatorul Dana Girbovan impotriva candidaturii lui Dan Lupascu, al Lidiei Barbulescu si Lidiei Barac.
Dana Garbovan
Foto: Agerpres
"Toate contestatiile pe care le-am facut au fost respinse. Plenul CSM-ului a spus ca nu are competente sa verifice procedura de desemnare a candidatilor. Am inaintat o actiune in instanta impotriva plenului CSM care a fost inregistrata la Curtea de Apel Bucuresti. In opinia mea, care nu este singura, aceste candidaturi incalca legea, de aceea am considerat necesara introducerea contestatiilor. Sper ca, in cel mai scurt timp, sa se obtina o hotarare judecatoreasca care sa transeze pe fond problema", a declarat pentru HotNews.ro, judecatoarea Dana Girbovan. (n.r. - Presedintele Curtii de Apel Bucuresti este chiar judecatorul Dan Lupascu, actual membru CSM, unul dintre cei care candideaza pentru un nou mandat)
Alti doi candidati a caror candidatura a fost contestata sunt Lidia Barac si Ovidiu Putura (ambii detasati in Ministerul Justitiei, ca si secretar de stat, respectiv director al Directiei de Contencios Administrativ). Legea interzice magistratilor detasati in alte institutii decat instantele/parchetele sa participe la votarea membrilor CSM si, potrivit contestatarilor, conditioneaza dreptul de a candida tocmai de existenta acestui drept la vot.
Contactata de HotNews.ro, secretarul de stat, Lidia Barac a explicat ca "Articolul 53 din legea 303/2004 privind statultul magistratilor prevede ca magistratii detasati inclusiv la alte institutii decat la instante si parchete isi pastreaza calitatea de magistrat, ceea ce inseamna ca isi pastreaza drepturile si obligatiile. Unul dintre drepturi este acela de a candida. Dreptul de a candida este acordat tuturor magistratilor care au fost numiti in functie de presedintele Romaniei, cu exceptia judecatorilor stagiari".
Lidia Barac
Foto: Ager Press
"Aceasta neintelegere a aparut dintr-o confuzie. Dreptul de vot este interzis magistratilor detasati, nu dreptul de a candida. Este si logic. Daca legea vrea sa excluda pe cineva de la dreptul de a candida, o spune clar. Daca stiam ca se va naste asa o controversa pe tema candidaturii mele, m-as fi retras, insa nu este posibil. Exista o norma care interzice retragerea candidaturii decat abia la sfarsitul alegerilor", a precizat Lidia Barac.
Cei trei membri cu mandat incomplet
Trei dintre actualii membri isi vor continua mandatul si in viitorul CSM. Cei trei sunt inlocuitorii altor membri care s-au pensionat sau au demisionat pe parcursul mandatului. Membrii actuali au decis prelungirea mandatului pentru judecatorea Ana Cristina Labus, reprezentant al tribunalelor, procurorul Gratiana Isac, reprezentant al Parchetului de pe langa Inalta Curte si Casatie-DIICOT si procurorul Bogdan Dimitrie Licu, reprezentant al parchetelor de pe langa tribunale.
Magistratii care contesta cadidaturile celor cu mandat incomplet considera ca in spiritul Constitutiei, durata de 6 ani a mandatului membrilor CSM este indisolubil legata de mandatul institutiei ca intreg si nu poate fi interpretata in afara acestuia si ca restul de mandat al celor trei membri ai CSM este doar un rest, nu un mandat intreg.
Potrivit regulamentului Consiliul Superior al Magistraturii, adoptat prin Hotararea nr. 327/2005, atunci cand un membru ales este revocat din functie sau pierde aceasta calitate - cum este cazul celor trei membri ai CSM - inainte de expirarea mandatului, "mandatul judecatorului sau procurorului nou ales se exercita pe perioada ramasa din mandatul judecatorului sau procurorului pe care il inlocuieste".
Alagerile CSM ar putea fi invalidate de catre Senat
Spre deosebire de CSM, Senatul Romaniei a interpretat diferit reglementarile. Desi membri actuali din partea societatii civile nu aveau nici ei un mandat intreg exercitat, Senatul a hotarat ca cei doi nu pot sa continue sa exercite functia de membru CSM si a anuntat ca locurile sunt libere pentru noi candidati. Mai mult decat atat, Senatul a luat aceasta decizie inaintea hotararii CSM de a a-i mentine in functie pe cei trei membri cu mandat incomplet.
Alegerile de anul acesta pentru CSM ar putea fi invalidate, total sau partial, de catre Senat pe fondul neregulilor semnalate mai sus. Data limita pana la care actualul Consiliu trebuie sa trimita la Senat, spre validare, lista cu noii membri este 15 decembrie. In caz ca incalcarile de regulament nu vor fi solutionate, Senatul Romaniei ar putea invalida lista cu noii membri alesi.
Mai multe despre invalidarea alegerilor de catre Senat, puteti citi aici.
"Trebuie sa obtinem o hotarare inainte de validarea alegerilor ca sa fie totul in ordine. Nu ne permitem un CSM a carui legalitatea sa fie pusa de la inceput sub semnul indoielii", a precizat judecatoarea Dana Girbovan.
"Dupa cum vad eu, daca magistratii care ataca cel mai vehement candidaturile altora nu vor castiga, atunci e posibil sa se insiste pe invalidarea alegerilor, pe nelegalitatea unor proceduri. Daca, insa, vor castiga, este de urmarit cum vor trata aceste nelegalitati de care vorbesc", ne-a declarat secretarul de stat, Lidia Barac.
"In orice caz, nu este posibila o invalidare totala, la toate nivelele. La judecatorii, de exemplu, s-au respectat reglementarile si legile. Pentru celelalte nivele, chiar daca au existat probleme cu interpretarea unor legi, Senatul ar trebui sa fie rezervat cu o eventuala invalidare, sa evite probleme intre magistrati si puterea politica si sa evite blocarea CSM-ului", a declarat pentru HotNews.ro judecatorul Cristi Danilet.
Care sunt atributiile CSM si cat de importanta este reformarea sistemului
CSM are atributii referitoare la cariera magistratilor, adica dispune promovarea judecatorilor si a procurorilor. CSM organizeaza admiterea in magistratura. Organizeaza si valideaza, potrivit legii si regulamentului, concursurile pentru numirea in functii de conducere a judecatorilor si procurorilor.
Un alt rol important este cel al inspectiei judiciare care este in subordinea CSM. Inspectia judiciara este organul disciplinar care stabileste pedepsele administrative pentru magistrati, de la diminuari de salarii pana la excluderea din magistratura. Si nu in ultimul rand CSM apara integritatea magistratului in spatiul public. Atributiile amanuntite ale CSM pot fi gasite aici
Cum se aleg membrii CSM
Potrivit calendarului pentru alegerile din 2010, pe 1 noiembrie au loc adunarile generale la instante si parchete pentru desemnarea noilor membri ai CSM, iar 15 decembrie este data limita pana la care actualul Consiliu trebuie sa trimita la Senat, spre validare, lista cu noii membri. Mandatul membrilor actualului Consiliu expira pe 11 ianuarie 2011, data pana la care Senatul ii va valida pe noii membri ai Consiliului.
Viitorii membri ai CSM vor avea activitate permanenta obligatorie. Conform Constitutiei, CSM este alcatuit din 19 membri, dintre care 14 (9 judecatori si 5 procurori) alesi in adunarile generale ale judecatorilor si procurorilor si validati de Senat, doi reprezentanti ai societatii civile, alesi de Senat, si trei membri de drept, respectiv ministrul Justitiei, presedintele Inaltei Curti si procurorul general al Romaniei.
Candidatii din partea societatii civile sunt: Victor Alistar, propus de Asociatia Magistratilor din Romania, Transparency International, Asociatia Pro Democratia, Agentia de Monitorizare a Presei si Facultatea de Drept a Universitatii Danubius Galati; Mihai Rapcea, propus de Asociatia Victimelor Mineriadelor 1990 - 1991; Corina Dumitrescu, propusa de Universitatea Crestina 'Dimitrie Cantemir' Bucuresti - Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative; Ana Cristina Maria, propusa de Societatea Academica din Romania.
Durata mandatului membrilor alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani, fara posibilitatea reinvestirii. Presedintele Consiliului este desemnat dintre membrii alesi, pentru un mandat de un an, care nu poate fi reinnoit.
Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au calitatea de demnitar. Calitatea de reprezentant al societatii civile ales membru al Consiliului Superior al Magistraturii este incompatibila cu calitatea de parlamentar, ales local, functionar public, judecator sau procuror in activitate, notar public, avocat, consilier juridic sau executor judecatoresc in exercitiu. Membrii alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii raspund civil, disciplinar si penal, in conditiile legii.
Lista completa a candidatilor o puteti vedea aici, iar mai multe detalii despre candidati puteti citi aici.
0
16
