Romanii vor putea opta intre eliberarea unei carti de identitate sau a unei carti electronice de identitate, forma si continutul fiind stabilite prin hotarare de Guvern. Imaginile digitale ale amprentelor se vor sterge automat dupa personalizarea documentului biometric, conform unui proiect MAI, citat de Mediafax.

Optiunea este prevazuta intr-un nou proiect de act normativ supus dezbaterii publice prin care se aduc modificari de substanta OUG nr.97/2005, privind evidenta, domiciliul, resedinta si actele de identitate ale cetatenilor romani.

Astfel, prima carte de identitate (CI) sau carte electronica de identitate (CEI) se elibereaza la 14 ani, potrivit optiunii solicitantului, se arata in proiect.

De la data punerii in circulatie a cartii electronice de identitate, cartea de identitate va avea un format identic cu aceasta (fara a contine insa si date in format electronic), tip card, ambele documente fiind emise pentru o perioada de patru ani, pentru persoanele cu varsta intre 14 si 18 ani, respectiv 10 ani, dupa implinirea varstei de 18 de ani.

In noul proiect de act normativ sunt prevazute explicit datele cu caracter personal care se introduc in formatul tiparit. Acestea sunt numele si prenumele titularului, sexul, cetatenia titularului, data si locul nasterii titularului, semnatura olografa a titularului, fotografia titularului, C.N.P, domiciliul titularului. Aceleasi date se vor regasi si in formatul electronic si, in plus, va include prenumele parintilor titularului, certificate digitale, date biometrice ale titularului, constand in imaginea faciala si imaginile impresiunilor papilare a doua degete.

Intrucat CI si CEI contin si alte date decat cele cu caracter personal, forma si continutul acestor acte de identitate se va stabili prin hotarare a Guvernului, cu avizul Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal, se arata in noul proiect de act normativ.

De asemenea, sunt prevazute reguli clare in privinta colectarii, utilizarii si stocarii datelor biometrice. Acestea se colecteaza numai cu acordul expres al solicitantului sau, in cazul minorilor si al incapabililor, numai cu acordul expres al unuia dintre parinti ori al reprezentantului legal, pentru a fi inscrise in CEI, in scopul verificarii autenticitatii acesteia si identitatii titularului.

Verificarea identitatii titularului CEI se va face prin compararea directa a datelor biometrice preluate de la acesta, cu ocazia verificarii, si a datelor inscrise in CEI.

Dupa personalizarea si transmiterea CEI la autoritatea competenta sa o elibereze, toate datele stocate in bazele de date de productie se sterg prin procedura automata. Imaginile impresiunilor papilare colectate cu ocazia depunerii cererii de eliberare a CEI se sterg prin procedura automata imediat dupa personalizarea documentului.

MAI a supus dezbaterii publice, pana in 20 august, proiectul de OUG ce reglementeaza folosirea cartii de identitate electronice si care prevede inclusiv definitia acestuia.

Ulterior a fost organizata o dezbatere in cadrul careia mai multi reprezentanti ai ONG-urilor pentru apararea drepturilor omului au criticat legislatia privind introducerea cartii de identitate electronice, sustinand ca aceasta contravine prevederilor Constitutiei si incalca dreptul la viata privata.

Membrii APADOR-CH au aratat ca nu se justifica prelevarea obligatorie de amprente cetatenilor, motivand ca oamenii ar fi tratati ca niste infractori. In plus, membrii ONG-ului au precizat ca nu exista dreptul de optiune al cetatenilor privind cartea de identitate pe care o vor primi, subliniind ca oamenii au toate garantiile sa se indoiasca privind respectarea drepturilor sale.

Nu in ultimul rand, reprezentantii societatii civile au criticat faptul ca prea multe institutii ale statului au acces la o multitudine de date personale.