Judecatoarea Cristina Rotaru, in opinia separata formulata in cazul Vantu: Pericolul pentru ordinea publica, la momentul propunerii luarii masurii arestarii preventive, este actual

de Attila Biro     HotNews.ro
Joi, 7 octombrie 2010, 16:35 Actualitate | Esenţial


Judecatoarea Cristina Rotaru, care alaturi de Viorica Costiniu si Luciana Mera au judecat recursurile in cazul Vantu, a formulat o opinie separata. In motivatia judecatoarei se mentioneaza ca Turcan Octavian si Vintu Sorin Ovidiu ar fi trebuit sa ramana in arest si doar Alexandru Stoian trebuia pus in libertate. Judecatoarea retine ca  pentru Turcan Octavian si Vintu Sorin Ovidiu "pericolul pentru ordinea publica, la momentul propunerii luarii masurii arestarii preventive este actual". Magistratul mai retine si ca la aceeasi instanta "au existat hotarari, chiar ale acestei instante prin care s-a luat masura arestarii preventive pentru savarsirea infractiunii de favorizarea infractorului". Vezi in articol textul complet al opiniei separate.


Motivarea ii va privi in continuare pe cei doi inculpati, Vintu Sorin Ovidiu si Turcan Octavian 

  • In sensul respingerii ca nefondate a recursurilor declarate de inculpatii Turcan Octavian si Vintu Sorin Ovidiu. Opinia separata difera de cea majoritara doar in ceea ce priveste pericolul concret pentru ordinea publica pe care il prezinta lasarea in libertate a inculpatilor Vintu Sorin Ovidiu si Turcan Octavian, astfel incat nu se impune reluarea consideratiilor exprimate in motivarea opiniei majoritare cu privire la criticile referitoare la nelegalitate formulate de inculpati sau cu privire la recursul promovat de inculpatul Stoian Alexandru, aspecte pentru care a existat unanimitate.
  • La dosar exista indicii temeinice ce justifica aprecierea rezonabila ca inculpatii Vintu Sorin Ovidiu si Turcan Octavian au savarsit infractiunile care le-au fost retinute in sarcina. In cazul inculpatului Stoian Alexandru consider, asa cum s-a aratat si in opinia majoritara, ca nu exista suficiente indicii pentru faptele presupus savarsite in perioada octombrie - 2 decembrie 2009, pentru care s-a facut propunerea de arestare preventiva. Exista astfel de indicii pentru perioada 2 decembrie 2009 " aprilie 2010, insa activitatea din aceasta perioada nu face obiectul propunerii de arestare preventiva. De aceea, motivarea ii va privi in continuare pe cei doi inculpati, Vintu Sorin Ovidiu si Turcan Octavian.   
  • La 2 decembrie 2009 s-a inceput urmarirea penala impotriva inculpatilor Vintu Sorin Ovidiu si Turcan Octavian pentru savarsirea infractiunii de favorizarea infractorului, constand in sprijinirea din punct de vedere material a condamnatului Popa Nicolae, aflat in Indonezia si care se sustragea de la executarea pedepsei de 15 ani inchisoare ce ii fusese aplicata in Romania la 4.06.2009. Parchetul nu a considerat necesara luarea masurii arestarii preventive impotriva celor doi inculpati pentru infractiunea de favorizarea infractorului, considerand suficienta pentru o buna desfasurare a procesului penal restrictionarea libertatii de miscare a inculpatilor, motiv pentru care la 7 decembrie 2009 pentru inculpatul Turcan, respectiv 16 decembrie 2009 pentru inculpatul Vintu s-a luat masura obligarii de a nu parasi tara.
  • La 2 decembrie 2009 a fost retinut la Jakarta condamnatul Nicolae Popa si s-a formulat de catre statul roman o cerere privind extradarea acestuia. Conform probelor efectuate pana in acest moment, exista presupunerea rezonabila  ca inculpatii Vintu si Turcan au perseverat in atitudinea infractionala incercand si dupa inceperea urmaririi penale sa zadarniceasca inceperea executarii pedepsei de catre condamnatul Popa Nicolae, sprijinindu-l material. In aceste conditii Parchetul a facut propunerea de luare a masurii arestarii preventive in baza dispozitiilor art.148 lit f) C.p.p. la 9 septembrie 2010. Pentru incidenta cazului prev. de art. 148 lit.f C.p.p., trebuie indeplinite cumulativ doua conditii:
  • - o conditie privind savarsirea unei infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani si
  • - o conditie privind existenta pericolului pentru ordinea publica pe care il prezinta punerea in libertate a inculpatilor.

Au existat hotarari, chiar ale acestei instante prin care s-a luat masura arestarii preventive pentru savarsirea infractiunii de favorizarea infractorului.


  • Pe langa indeplinirea acestor doua conditii este obligatoriu ca instanta sa constate, conform dispozitiilor art.143 C.p.p. ca la dosar exista probe sau indicii temeinice ca s-a savarsit o fapta prevazuta de legea penala. Asa cum s-a aratat si in opinia majoritara, transcrierea convorbirilor telefonice si a celor din mediul ambiental, declaratiile martorilor Caciula Anca si Nipomici Ghenadie, relatiile din Cipru obtinute pe calea comisiei rogatorii, reprezinta indicii temeinice ce contureaza presupunerea rezonabila ca inculpatii au savarsit infractiunile ce li se retin in sarcina, astfel incat sunt indeplinite conditiile prevazute de art.143 C.p. 1) In ceea ce priveste prima conditie impusa de dispozitiile art.148 lit.f C.p.p., s-a argumentat de catre inculpati prin aparatori ca desi legea prevede ca sanctiune pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani,  favorizarea infractorului nu ar reprezenta o infractiune care sa justifice luarea unei masuri preventive atat de severe, cum este arestarea preventiva.
  • Textul de lege reglementeaza garantii procesuale puternice din acest punct de vedere, nepermitand luarea masurii arestarii preventive in cazul infractiunilor pentru care legea prevede o pedeapsa mai mica de 4 ani inchisoare. Din moment ce favorizarea infractorului face parte din grupul infractiunilor pentru care se prevede o pedeapsa mai mare de 4 ani inchisoare, analizarea faptului daca gravitatea sa abstracta, este suficienta sau nu pentru a justifica o asemenea masura este inutila.
  • Aparatorii inculpatilor au argumentat ca este pentru prima data cand in Romania se ia masura arestarii preventive pentru aceasta infractiune. In primul rand in practica judiciara nu exista foarte multe astfel de infractiuni, de aceea nici jurisprudenta in domeniul masurilor preventive legate de aceasta infractiune nu poate fi bogata, in al doilea rand au existat hotarari, chiar ale acestei instante prin care s-a luat masura arestarii preventive pentru savarsirea infractiunii de favorizarea infractorului. 2) Cea de a doua conditie a art.148 lit.f C.p.p. presupune existenta unor probe ca lasarea in libertate a inculpatului prezinta pericol pentru ordinea publica, iar aparatorii au invocat faptul ca nu exista astfel de probe la dosar.
  • Consider ca textul de lege nu trebuie interpretat ad literam pentru ca o asemenea interpretare ar conduce la concluzia ca in nicio situatie nu ar putea fi luata masura arestarii preventive in baza acestui temei, intrucat este imposibil sa existe probe asupra unor comportamente viitoare. Pericolul pentru ordinea publica, reprezinta o predictie, o apreciere pe care judecatorul o face asupra comportamentului viitor al inculpatului. Criteriile de evaluare ce stau la baza aprecierii daca punerea in libertate a inculpatului prezinta pericol pentru ordinea publica sunt gravitatea concreta a faptei comise, ce nu trebuie confundata cu pericolul social al infractiunii savarsite (care este relevat in pedeapsa prevazuta de lege) si circumstantele personale ale inculpatului (antecedente penale, atitudinea inculpatului fata de fapta si urmarile sale,etc.). Ca atare pericolul pentru ordinea publica reprezinta, temerea ca, odata pus in libertate, inculpatul ar comite fapte penale, ori ar declansa puternice reactii in randul opiniei publice determinate de fapta savarsita de acesta si de starea sa de libertate.

Daca la momentul inceperii urmaririi penale s-a apreciat de catre Parchet ca inculpatii nu prezinta pericol pentru ordinea publica, pentru ca nu s-a cerut luarea masurii arestarii preventive, insistenta acestora in atitudinea infractionala confirma existenta pericolului pentru ordinea publica, pentru ca nu exista doar riscul savarsirii unor fapte penale, ci chiar indicii care sprijina ipoteza savarsirii unor fapte cu conotatie penala. Inculpatul Vintu a si recunoscut in ultimul cuvant ca acele convorbiri existente la dosarul cauzei sunt reale, cheia in care trebuie interpretate ele fiind alta, pe care o va dezvalui la solutionarea fondului. Desi nu poate fi negata existenta unei alte  "chei de interpretare", ea nu poate fi presupusa de catre instanta, care, in fata refuzului inculpatului de a da o declaratie, nu poate lua in considerare decat probele administrate pana in prezent, carora le da intelesul ce rezulta din coroborarea lor.    

Din probele efectuate pana acum in cauza (convorbirile telefonice purtate de inculpati, declaratii ale unor martori) rezulta indicii ca si dupa data inceperii urmaririi penale si luarea masurii preventive a obligarii de a nu parasi tara, inculpatii au savarsit fapte cu conotatie penala. Ramane ca Parchetul sa stabileasca relevanta juridica a acestor fapte (daca ele vor fi considerate acte materiale ale aceleiasi infractiuni, o noua infractiune de favorizare a infractorului sau nicio infractiune), cert este ca pentru instanta, deocamdata, ele au relevanta doar in ceea ce priveste comportamentul inculpatilor in societate.

In concluziile scrise, depuse de catre aparatorul inculpatului Vintu Sorin Ovidiu s-a argumentat ca acestuia i s-a interzis la momentul luarii masurii obligarii de a nu parasi tara sa intre in contact cu Nicolae Popa, Octavian Turcan si Virgil Popa, obligatie care nu a mai fost insa mentinuta in prelungirile date pentru aceasta masura. Ca atare, inculpatul nu mai era tinut de respectarea obligatiei de a nu intra in legatura cu aceste persoane. Este adevarat ca este de neinteles atitudinea Parchetului care a interzis inculpatului sa ia legatura cu anumite persoane, obligatie impusa dealtfel si de textul legal, dar ulterior, cu ocazia prelungirii, a renuntat la impunerea acestei obligatii.

Faptul ca Parchetul nu a mai interzis inculpatilor sa ia legatura cu anumite persoane nu este de natura insa sa justifice atitudinea acestora incepand cu ianuarie 2010.

Inculpatilor li s-a adus la cunostinta, cu prilejul inceperii urmaririi penale, ca activitatile realizate in perioada octombrie " 2 decembrie 2009 in legatura cu condamnatul Nicolae Popa intra sub incidenta legii penale si, ca atare, nu aveau cum sa nu realizeze ca incercarea ulterioara de a intra in contact cu acesta sau de a-l ajuta din punct de vedere material, direct sau indirect, reprezinta o activitate infractionala.

De altfel, inculpatii au intrat indirect in contact cu condamnatul Nicolae Popa si au incercat sa zadarniceasca inceperea executarii pedepsei si cand aveau interdictia fixata de Parchet, de a lua legatura cu acesta (a se vedea de exemplu schimbul de mesaje intre Octavian Turcan si o persoana necunoscuta din 31.12.2009 si din 2.01.2010, convorbirea inculpatului Stoian cu o persoana aflata la un post telefonic mobil din Indonezia din data de 11.01.2010).

Pericolul pentru ordinea publica, la momentul propunerii luarii masurii arestarii preventive este actual

  • Aceste fapte penale, indiferent daca in economia prezentei cauze vor fi sau nu considerate infractiuni de catre Parchet, nu pot fi ignorate de instanta in aprecierea pericolului pe care cei doi inculpati il prezinta pentru ordinea publica. Conform jurisprudentei CEDO pericolul pentru ordinea publica poate fi apreciat, printre altele, si prin prisma riscului ca in viitor inculpatul sa savarseasca fapte penale. In privinta riscului de a savarsi noi infractiuni, risc ce poate justifica luarea masurii arestarii preventive, Curtea de la Strasbourg a aratat ca un judecator este indreptatit, in mod rezonabil, sa tina seama de gravitatea consecintelor infractiunilor pe care inculpatul este banuit ca le-a savarsit si sa considere ca exista riscul considerabil al repetarii lor. In cauza Assenov contra Bulgariei Curtea Europeana a constatat ca autoritatile bulgare au stabilit in mod intemeiat ca exista riscul ca reclamantul sa savarseasca noi infractiuni avand in vedere ca a comis mai multe infractiuni de talharie, unele din ele chiar dupa inceperea urmaririi penale impotriva sa si audierea de catre procuror.
  • In opinia majoritara s-a retinut ca cei doi inculpati prezinta pericol pentru ordinea publica, insa acest pericol nu mai este actual, deoarece din aprilie 2010 si pana in septembrie 2010 nu exista dovada ca inculpatii au mai savarsit acte de ajutorare a condamnatului Popa Nicolae, iar daca in perioada ianuarie-martie 2010 Parchetul nu a solicitat arestarea preventiva, rezulta ca a considerat ca acestia nu prezinta pericol pentru ordinea publica. Apreciez ca pericolul pentru ordinea publica, la momentul propunerii luarii masurii arestarii preventive este actual.
  • Incepand cu aprilie 2010 nu au mai fost interceptate convorbirile telefonice ale inculpatului Vintu Sorin Ovidiu si ale inculpatului Turcan Octavian si nu s-au administrat alte probe privind activitatea infractionala a acestora. S-ar putea sustine asadar ca, pentru a vorbi de actualitatea pericolului pentru ordinea publica, Parchetul ar fi trebuit sa solicite luarea masurii preventive imediat ce a constatat ca alte probe privind activitatea infractionala a acestora nu pot fi administrate, sau chiar mai devreme, in intervalul 2 decembrie 2009-aprilie 2010. Insa, la acel moment, aprilie 2010, nu era finalizata comisia rogatorie din Cipru, privind circuitul sumelor de bani prin intermediul firmelor apartinand inculpatului Turcan. La dosar exista doar transcrierea convorbirilor telefonice purtate de inculpati si declaratiile unor martori, insa nu existau dovezi care sa ateste ca sumele de bani despre care inculpatul Sorin Ovidiu Vintu discuta cu Popa Nicolae aveau un corespondent in realitate.
  • Comisia rogatorie din Cipru reprezenta o proba importanta ce contura presupunerea rezonabila ca inculpatii au savarsit faptele penale din perioada octombrie - 2 decembrie 2010, proba care ar fi trebuit sa existe la dosar la momentul solicitarii unei masuri preventive de o asemenea gravitate. Este adevarat ca existenta unor indicii temeinice a fost constatata de Parchet cu prilejul luarii masurii obligarii de a nu parasi tara, si ca atare aceste indicii existau inca din luna decembrie 2009, insa la luarea masurii arestarii preventive aprecierea cu privire la indeplinirea conditiilor prevazute de art. 143 C.p.p. nu mai este facuta de Parchet, ci de catre instanta si ca atare preocuparea Parchetului de a avea un probatoriu cat mai solid in acest sens este justificata. In ceea ce priveste oportunitatea luarii unei asemenea masuri in prezenta cauza, consider ca luarea masurii arestarii preventive este indreptatita si de faptul ca initial s-a luat de catre Parchet masura obligarii de a nu parasi tara, masura ce s-a dovedit a fi insuficienta, din moment ce inculpatii au avut in continuare un comportament care, conform indiciilor din cauza, a sfidat organele judiciare prin repetarea unor fapte cu conotatie penala. Ca atare, pentru ca actul de justitie sa fie credibil si eficient, se impunea ca impotriva celor doi inculpati sa se ia o masura preventiva mai aspra, de natura a impiedica pentru viitor savarsirea unor astfel de fapte.

In cauza trebuia admis recursul inculpatului Stoian Alexandru si respinse recursurile formulate de inculpatii Vintu Sorin Ovidiu si Turcan Octavian

  • Prima instanta a dispus luarea masurii arestarii preventive, insa, asa cum au aratat si inculpatii in apararile lor, pentru alte fapte decat cele cu care fusese sesizata, retinand in mandatele de arestare faptele -din perioada octombrie 2009 pana in prezent-, desi fusese sesizata de catre Parchet cu faptele din perioada octombrie - 2 decembrie 2009.
  • Prin intermediul recursului formulat de inculpati se cenzureaza insa incheierea de sedinta, care este actul procesual si nu mandatele de arestare preventiva care sunt acte procedurale. Analizand incheierea recurata, consider ca prima instanta a analizat in mod corect, in vederea luarii masurii arestarii preventive, faptele penale din perioada octombrie - 2 decembrie 2009, rezultand din considerente ca activitatea desfasurata de inculpati in perioada ulterioara inceperii urmaririi penale este considerata ca una ce potenteaza pericolul pe care inculpatii il prezentau pentru ordinea publica.
  • De altfel, la dosar nici nu exista indicii cu privire la savarsirea unei activitati infractionale pana la momentul luarii masurii arestarii preventive, materialul probator oprindu-se la fapte ce au fost comise pana in aprilie 2010. De aceea, consider ca in cauza nu se impunea o casare a acestei incheieri, ci doar o indreptare a erorii materiale strecurate in mandatele de arestare, in cazul in care erau respinse recursurile inculpatilor. Pentru toate acestea, apreciez ca in cauza trebuia admis recursul inculpatului Stoian Alexandru si respinse recursurile formulate de inculpatii Vintu Sorin Ovidiu si Turcan Octavian.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















1838 vizualizari

  • +4 (8 voturi)    
    Mare curaj (Joi, 7 octombrie 2010, 16:44)

    Vizitiul [utilizator]

    Mare curaj are judecatoarea Cristina Rotaru!

    Aveti grija ce mancati, ce beti, unde va duceti si asa mai departe ca astia ar face orice sa elimine orice piedica!
  • +4 (6 voturi)    
    Common sense (Joi, 7 octombrie 2010, 17:27)

    Trojan.H [utilizator]

    O femeie de bun-simt.
    • 0 (0 voturi)    
      hmm (Vineri, 8 octombrie 2010, 13:18)

      A [anonim] i-a raspuns lui Trojan.H

      adevarul este ca Vantu la momentul curent nu vede ce este in neregula sa ajuti un prieten care are probleme (in speta cu justitia romana) a declarat asta si in instanta si nu a spus ca si-ar fi schimbat opinia. Adevarul e ca pe Popa nu mai poate sa il favorizeze in acelasi fel, dar poate ca mai are si alti prieteni. Nu stiu ce sa spun despre decizie... putea si el de ochii lumii sa spuna ca a gresit
  • +4 (4 voturi)    
    Pericolul exista! (Joi, 7 octombrie 2010, 19:24)

    ioan [anonim]

    Exista si dovada. Dupa cum s-a laudat pe TV, in trei luni Basescu va deveni o amintire. O amintire trista. Tot pe canalele TV, cei 4 sefi sindicalisti actionari la Vantu, au anuntat ca intre 25-30 octombrie vor face demonstratii si nu vor mai pleca din fata Palatului Cotroceni pana cand revendicarile lor nu vor fi rezolvate. De ce la presedinte si nu la guvern? Pai ce a zis Vantu?. Iata dovada de fler a judecatoarei Cristina Rotaru in comparatie cu hoasca Costiniu (cacofonie intentionata).
    • +1 (1 vot)    
      common sense (Vineri, 8 octombrie 2010, 13:20)

      A [anonim] i-a raspuns lui ioan

      aia cu Basescu e alta mancare de peste, evident ca nu trebuie sa faca obiectul deciziei judecatorilor, dar poate Vantu mai are alti prieteni gen Popa care au nevoie de ajutor. Nu tin minte sa fie spus instantei ca nu i-ar mai ajuta inca o data.
  • +3 (3 voturi)    
    Felicitari, unui judecator DEMN ! (Joi, 7 octombrie 2010, 22:56)

    ilinca [anonim]

    Iata o motivatie bine sustinuta si demna, timpul va dovedi ! In justitie au ramas gunoaie precum familia costiniu... Este de neinchipuit ce discutii putea acea Fl. costiniu cu Catalin Voicu !!!! Uluitor !! Acum nu ma mira defel dispositia PARTINITOARE a acestei judecatoare care se comporta discretionar si foloseste pozitia pe acre o are pentru acoperirea infractorilor...
  • +2 (2 voturi)    
    Bravo Cristina ! (Vineri, 8 octombrie 2010, 14:45)

    dan [anonim]

    te felicita un fost coleg de facultate, care inca mai spera ca generatia lui se va trezi si nu va urma modelul Ponta sau Sova.


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by