Consiliul Investitorilor Straini (FIC) impreuna cu o echipa de experti economici au sintetizat 80 de soluții prioritare, grupate în 10 direcţii principale de acţiune, pentru a stimula economia romaneasca, pe care le prezinta joi dimineata intr-o conferinta de presa. “In luna iunie am lansat o invitatie celor 118 membri ai FIC pentru a propune idei privind relansarea economica. Am triat 80 de masuri de relansare, concentrate pe 10 directii de actiune. Pasul al doilea a fost sa selectam 12 masuri prioritare, iar echipa noastra de experti au determinat econometric impactul macroeconomic. Sunt acțiuni care pot repune rapid economia românească pe o traiectorie de creștere”, a declarat Mariana Gheorghe presedinte al Consiliului Directorilor din FIC.
Sondajul intern si colectarea propunerilor de relansare economica de catre FIC a fost coordonata de Mariana Gheorghe - CEO al Petrom, Claudia Pendred – Director BERD pentru România și Dominic Bruynseels - CEO al BCR. Masurile au fost analizate de economiștii Lucian Anghel – economistul șef al BCR și Laurian Lungu - Managing Partner al Macroanalitica, pentru a estima posibilul impact al acestora asupra relansării economice și practicabilitatea lor. Pe lângă aportul membrilor FIC, documentul beneficiază și de contribuția economistului sef al economistului sef al BNR, Valentin Lazea.
- Din opiniile membrilor boardului Directorilor FIC
Dominic Bruynseels, CEO al BCR si membru al Consiliului Directorilor din FIC:
Mesajul important pe care dorim sa il transmitem este acela ca venim nu cu un simplu pachet de propuneri, ci un set de analize economice discutate si cu Guvernul si am vazut care ar fi masurile rezultate ale acestui pachet. Este un pachet de idei care speram ca vor ajuta la redresarea economica. Sectorul privat ar putea contribui cu capital şi expertiză la înfiinţarea unei bănci de dezvoltare sau fond, care să preia rolul de creditor pentru IMM (pe baza modelului KfW din Germania), pentru creşterea ratei de absorbţie a fondurilor UE.
Impactul masurilor asupra PIB
Foto: HotNews.ro
Markus Wirth şi Claudio Zito, membri in Boardul Consiliului Investitorilor Străini:
E nevoie de realizarea unei infrastructuri pentru o economie moderna. Ca masuri, avem in vedere prezentarea unei candidaturi comune (împreună cu Bulgaria/Ungaria) pentru organizarea Campionatului European de Fotbal din 2020. Impactul estimat este de 1 miliard euro investiţii anuale în infrastructură, care poate genera o creştere a PIB de 1%. Suportul FIC poate veni prin sustinerea costurilor inițierii unui asemenea proiect major în infrastructură, propus de Guvern.
Jean Valvis:
Din pacate, in Romania nimeni nu se gandeste la o strategie pe 10 ani in domeniul agricol, de pilda. E nevoie de o asemenea strategie. E nevoie de o lege in acest sens, astfel ca dupa cei 4 ani de mandat, cei care vor urma la putere sa continuie strategia si masurile gandite. Comunistii o aveau, noi nu.
Serban Toader, KPMG:
Efectuarea de controale fiscale ţintite ar reduce costurile administrațiilor fiscale și ar spori veniturile bugetare, ce ar putea fi folosite pentru investiții în domeniul public. Sectorul privat este dispus să sprijine financiar îmbunătăţirea controlului vamal pentru a reduce evaziunea fiscală (prin angajarea de companii de pază pe cheltuiala sa). Autorităţile statului trebuie să ofere feedback sporit cu privire la numeroasele rapoarte furnizate de bănci şi societăţi private (de exemplu, în ceea ce privește lupta împotriva spălării banilor). Diminuarea evaziunii fiscale va elibera resurse suplimentare de 460 mil. EUR/an pentru investiții, ne arata calculele noastre. Asta inseamna o creștere a PIB cu 2,2%, 44.600 de noi locuri de munca si o creștere a veniturilor la buget cu +1,8%.
Steven Van Groningen, CEO Raiffeisen Bank
Armonizarea legislației muncii cu principiile economiei de piață; oferirea posibilității ca angajatorii să poată să își gestioneze mai bine forța de lucru, facilitarea mișcării libere și relocării angajaților. E nevoie de redefinirea statutului juridic al patronatelor pentru crearea condițiilor unui dialog social constructiv și eficient. Modificarea procedurilor reglementate de Codul Muncii, aplicabile litigiilor de muncă, cum ar fi prevederile privind citarea, aplicarea sentințelor date de prima instanță judecătorească.
Mariana Gheorghe, CEO Petrom
Au fost deja solicitate intalniri cu autoritatile guvernamentale si cu acele comisii parlamentare care pot initia masuri legislative necesare. Periodic dorim sa analizam stadiul in care s-a ajuns in cadrul intalnirilor. Prima va fi in luna noiembrie. In aceasta saptamana ne vom intalni de pilda cu ministrul Muncii.
Cifra de afaceri a companiilor membre FIC a fost in 2009 de 36 de miliarde de euro, adica 30% din PIB-ul Romaniei.
- Lista de masuri propusa de FIC
1. Introducerea in cadrul Ministerului Finantelor a unui Registru al creantelor inregistrate de buget. Tuturor creanțelor valide bugetate (TVA, finanțarea proiectelor, plăţi contractuale ale statului etc.) trebuie să le fie atribuite termene de plată într-un registru deschis şi transparent şi, prin urmare, sistemul bancar ar putea finanţa companiile pe baza acestor creanțe şi ar reîncepe fluxul de bani în economie. Ar putea astfel fi evitate multe cazuri de faliment. Impactul estimat: Împrumuturi de 500 mil. EUR, care duc la o creștere a PIB cu 0,9% si la 19.000 noi angajați pe termen mediu, ceea ce inseamna o creștere a venitului la buget de 0,7%.
2. Pornirea programului Prima Casa 3. Aceast program este estimat sa genereze credite cumulate de 1,4 miliarde de euro si 12.000 de locuri de munca. Costurile bugetare sunt estimate 70 de milioane de euro.
tinte_2015
Foto: Hotnews
Garanţia de stat ar putea acoperi numai 50% din suma împrumutului, deoarece restul e garantat cu ipotecă, însă volumul facilităţii ar putea fi majorat (şi anume: dublat). Împrumuturi de aproximativ 1,4 miliarde EUR ar putea fi astfel acordate, prin lărgirea bazei de potenţiali aplicanţi. În acest scop, poate fi luată în considerare şi recapitalizarea Fondului de Garantare pentru IMM-uri, dacă este cazul. Impactul la buget: Împrumuturi de 1,4 mld. EUR duc la o creștere a PIB cu 0,6% si la 12.000 noi angajați pe termen mediu, adica o creștere a venitului la buget de 0,5%.
3. Listarea locala si internationala a Fondului Proprietatea. Fondurile obtinute sunt estimate la 2 miliarde de euro si trebuie investite in infrastructura. Emisiuni în lei pe termen mai lung pentru a construi curba lichidă de randament pentru titlurile de stat; revizuirea cadrului legal pentru operatorii primari; simplificarea accesului companiilor locale la piața internă de capital și scăderea costurilor (îmbunătățirea procesului de ofertare publică, diminuarea costurilor aferente operațiunilor la bursă, care sunt mult mai mari decât cele din alte țări europene etc.); stimulente pentru economii curente şi pe termen mai lung.
4. Depunerea in comun a Romaniei, Ungariei si Bulgariei a unei candidaturi la Campionatul European de Fotbal din 2020. Masura ar conduce la dezvoltarea infrastructurii cu un cost estimat de 10 miliarde de euro, distribuit pe parcursul a zece ani.
5. Angajarea de companii de securitate care sa imbunatateasca controlul vamal. Prin scaderea evaziunii, 460 milioane de euro vor putea fi folosite pentru investitii.
6. Imbunatatirea absorbtiei fondurilor europene prin externalizarea sau revizuirea schemelor de bonusuri cu care sunt platiti angajatii de stat. Externalizarea ar aduce 400 de milioane de euro, corespunzand unei cresteri a PIB de 3,6% pana in 2015. Propunerea se bazează pe faptul că lipsa de experți la nivelul ministerelor responsabile întârzie implementarea programelor operaționale și ia în considerare experiența unor bănci comerciale în managementul schemelor de finanțare.
7. Implementarea conceptului e-Guvernare.
8. Atragerea de fonduri UE in agricultura, de cel putin 150 de milioane de euro anual. Stabilirea unor strategii in acest domeniu.
9. Facilitati de creditare subventionata in zona IMM prin contributia comuna a bancilor si a sectorului public. Sunt estimate imprumuturi de 250 milioane de euro sau o crestere a PIB cu 0,5%.
10. Flexibilizarea legislatiei muncii va duce la o scadere cu un p.p. a somajului si crearea a 84.000 de locuri de munca.
11. Infiintarea unui Consiliu pentru Dezvoltare Economica (CDE) care sa includa profesori, cercetatori, reprezentanti ai sectoarelor privat si public.
12. Analiza schemelor de bonus pentru angajații de la stat care lucrează cu fonduri UE şi acordarea de prime în funcție de gradul de absorbţie a fondurilor.
- Ce presupun masurile, din punct de vedere financiar? Care sunt costurile si care, beneficiile?
Implementarea celor 12 măsuri principale pentru reluarea creșterii economice ar putea genera:
- O creștere cumulativă a PIB real de până la 11,6% în următorii cinci ani; PIB potențial va crește cu circa
două puncte procentuale în medie pe termen mediu.
- Impactul asupra pieței muncii ar putea fi de aproximativ 250 de mii de noi locuri de muncă pe termen mediu.
- O creștere suplimentară a veniturilor la buget de aproximativ 8,5% pe termen mediu.
- Costuri bugetare: 864 mil. EUR pentru perioada 2011-2015 (echivalentul a 0,73% din PIB estimat pentru 2010); impact scăzut asupra costurilor bugetare, întrucât acțiunile care au ca scop îmbunătățirea condițiilor fiscale vor genera un spațiu fiscal care ar putea fi utilizat pentru susținerea unor proiecte de infrastructură.
- Impactul indirect al măsurilor propuse ar putea genera o creștere economică suplimentară de aproximativ 15-20% din impactul direct pe termen lung –„cerc virtuos”.
- Alte masuri propuse de investitorii straini
Crearea Grupului “România 2015” constând în 1.000 de tineri manageri/ profesionişti de top pentru remodelarea viitorului României. Grupul trebuie să acţioneze ca un grup de reflecţie, fiind consultat de stat şi oferind asistență cu privire la îmbunătăţirea mediului economic/social/politic al ţării şi lucrând îndeaproape cu statul cu privire la implementarea diverselor proiecte. Sectorul privat ar putea sprijini din punct de vedere financiar crearea și administrarea grupului.
Reformarea substanţiala a Curţii de Conturi sau înfiinţarea unui corp de audit independent pentru auditarea practicii privind cheltuielile şi a conturilor guvernamentale în mod transparent pe baza unor standarde internaţionale. Creşterea transparenţei, reducerea costurilor din sectorul public prin permiterea unei concurenţe mai deschise între furnizorii de bunuri şi servicii ai guvernului. De asemenea, consolidarea încrederii în instituţiile guvernului, fapt ce va duce la îmbunătăţirea conformității fiscale, deoarece publicul ar avea mai multe cunoştinţe despre modul în care sunt cheltuite fondurile publice.
Sporirea competitivității forței de muncă. Limitarea folosirii ajutorului financiar de șomaj și condiționarea acestuia de obligativitatea recalificării, sau de voluntariat pentru autorităţile de stat sau în cadrul ONG-urilor. Crearea de stimulente pentru instruirea în dobândirea de competențe tehnice și întărirea infrastructurii de recalificare folosind fonduri UE. Concentrarea asupra surselor de talente și stimularea dezvoltării acestora (a se vedea precedentul de succes al profesioniștilor din domeniul IT).
Un plan Marshall pentru Romania. Implementarea strategiilor şi planurilor pe termen mai lung pentru asigurarea predictibilităţii crescute a mediului economic. Stabilirea priorităţilor şi planurilor cu privire la dezvoltarea strategică (infrastructură, turism, agricultură, sănătate, educaţie etc.) într-un sistem de planificare bugetară multianuală. Guvernul trebuie să comunice în mod continuu că este hotărât să creeze continuitate şi stabilitate şi să dovedească acest lucru.
Înființarea de centre locale/regionale de consultanță pentru IMM-uri pentru a stimula progresul pe plan local. Sectorul privat (băncile, companiile mari, firmele de consultanță) ar putea sprijini autoritățile oferind instruire și suport gratuit (de exemplu, pentru crearea de planuri de afaceri, management de proiecte etc.).
Implementarea unui nou sistem IT pentru sectorul sănătății publice. Cartele electronice pentru pacienți; rețete în format electronic. Aceste măsuri ar putea contribui la creșterea controlului asupra rețetelor, generarea unor economii în cadrul sistemului și mărirea transparenței în privința cheltuielilor. Potrivit primelor estimări, se pot face economii între 15-20% din bugetul pentru medicamente al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (circa 2,5 mld. RON; consumul de medicamente în 2009 a fost de circa 4,8 mld. RON).
15
13
