61% dintre romani considera in prezent comunismul drept o idee buna, fata de 53% in urma cu 4 ani, indica un sondaj realizat de CSOP in parteneriat cuInstitutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc(IICCMER). Jumatate din ansamblul populatiei afirma ca inainte de decembrie 1989 era mai bine in Romania, in vreme ce doar 23% considera ca era mai rau. Potrivit rezultatelor anchetei, procentul romanilor care spun ca Nicolae Ceausescu a facut bine Romaniei (25%) este semnificativ mai mare decat al celor care afirma ca a facut rau tarii (15%).

Iata cateva dintre cele mai importante date ale sondajului:

Perceptia generala asupra comunismului

  • perceptia populatiei asupra comunismului este mai degraba una pozitiva: 61% din romani considera in prezent comunismul drept o idee buna, fata de 53% in urma cu 4 ani
  • in urma cu 4 ani, un studiu similar arata ca 12% dintre romani considerau comunismul o idee buna bine aplicata, 41%, o idee buna prost aplicata si 34% il considerau o idee proasta
  • in prezent 14% il considera o idee buna bine aplicata, 47%, o idee buna prost aplicata si 27% o idee proasta
  • jumatate din ansamblul populatiei afirma ca inainte de decembrie 1989 era mai bine in Romania, in vreme ce doar 23% considera ca era mai rau si 14% ca era la fel
  • motivele principale pentru care respondentii au afirmat ca era mai bine sunt: existenta locurilor de munca (62%), nivelul de trai (26%) si detinerea unei locuinte de catre cei mai multi dintre oameni (19%)
  • aspectele negative principale mentionate de catre cei care evalueaza negativ comunismul fata de prezent sunt lipsa libertatii, la modul generic (69%), gradul de saracie (respectiv penuria de alimente si utilitati si servicii publice) si lipsa informatiilor (11%)
  • prin comparatie, intr-un studiu din 2009, 72% dintre unguri mentionau ca este mai rau in prezent decat in perioada comunista, 62% din bulgari si ucrainieni mentionau acelasi lucru, 42% dintre lituanieni si slovaci, 45% din rusi, 39% din cehi si 35% din polonezi
  • numarul celor care considera ca regimul comunist a fost "criminal" este mai mare decat al celor care spun ca nu a fost in acest fel (41% fata de 37%)
  • regimul comunist este vazut ca unul "ilegitim" de majoritatea respondentilor, 42% sustinand acest lucru, in vreme ce doar 31% cred contrariul
  • in ceea ce priveste atributele definitorii pentru comunism, 46% dintre asocierile facute sunt mai degraba pozitive, si doar 32% sunt nefavorabile, 5% fiind neutre
  • aspecte favorabile ale comunismului: siguranta serviciului, a locului de munca (10% din totalul respondentilor au facut aceasta asociere), siguranta zilei de maine (8%), un trai decent (8%), eglitatea intre indivizi (5%) si, in fine, 5% spun ca era un sistem bun, in general
  • aspecte nefavorabile ale comunismului: lipsa de libertate (9%), dictatura, ca regim (7%), aprecierea ca era un sistem gresit (5%), existenta unui climat de teroare, crima (2%), saracia si lipsa alimentelor si a altor produse fiind si ea mentionata, dar de numai 2%

Perceptia liderilor comunisti

  • in ceea ce priveste perceptia celor 2 lideri politici din perioada comunista, Nicolae Ceausescu si Gheorghe Gheorghiu-Dej, primul este mai cunoscut, dupa cum era de asteptat, decat cel de-al doilea, iar imaginea sa este una mai buna
  • procentul celor care spun ca Nicolae Ceausescu a facut bine Romaniei (25%) este semnificativ mai mare decat al celor care afirma ca a facut rau tarii (15%) 
  • majoritatea oamenilor considera, in ceea ce priveste ambii lideri, ca au facut atat rau cat si bine (jumatate din respondenti crede acest lucru despre Nicolae Ceausescu) si considera, similar, ca reflectarea in maualele de istorie ar trebui sa indice acest lucru.

Represiunea comunista

  • Multi regreta
    Multi regreta "Epoca de Aur"
    Foto: Agerpres
    13% dintre respondenti sustin ca au avut de suferit de pe urma regimului comunist: 3% personal, 6%, altcineva din familie decat respondentii insisi, iar 4%, atat ei cat si cineva din familie
  • forma principala sub care s-a manifestat impactul negativ a fost penuria de alimente si lipsa serviciilor (47%), restul mentiunilor fiind legate de incalcarea drepturilor si libertatilor cetatenesti si ale drepturilor omului (confiscarea averilor, bunurilor - 11% dintre cei care au spus ca au avut de suferit, arestarea pe motive politice - 6% dintre cei care au mentionat ca au suferit etc.)
  • responsabilitatea represiunii este atribuita relativ egal celor cu functii de conducere din cadrul PCR si celor cu functii de conducere in Securitate (45% si 44%)
  • problema accesului la dosarele Securitatii nu este importanta pentru jumatate din respondenti, 40% mentionand ca este importanta sau foarte importanta.

Perceptia asupra memoriei comunismului

  • putin peste jumatate dintre respondenti considera ca este necesar un Muzeu National al Dictaturii Comuniste din Romania, doar un sfert afirma ca nu este nevoie de un astfel de Muzeu, restul neraspunzand
  • putin peste jumatate considera ca este necesara o zi Nationala de Comemorare a Victimelor Regimului Comunist din Romania, un sfert ca nu este necesara o astfel de zi, cele mai frecvent mentionate 2 zile fiind 22 decembrie (22% din respondenti), respectiv 23 august (10% din respondenti)

Concluzii

  • exista la nivelul populatiei generale o tendinta de pozitivare a perioadei si regimului comunist. Pozitivarea se regaseste atat la evaluarea in sine a regimului, cat mai ales comparativ cu perioada prezenta
  • liderii politici (Nicolae Ceausescu, in special) sunt priviti ca avand un impact pozitiv mai degraba decat negativ
  • romanii recunosc represiunea din perioada comunista, ilegitimitatea regimului si faptul ca membrii de conducere ai PCR si Securitatea au avut un rol major negativ
  • memoria regimului comunist pare sa fie, in acelasi timp, relevanta pentru populatie, care considera necesara infiintarea unui Muzeu National al Dictaturii Comuniste si declararea unei zile Nationale a de Comemorare a Victimelor Regimului Comunist.

Pentru realizarea studiului au fost intervievate 1.133 persoane. Eroarea de reprezentativitate este de 2,9%, cu o probabilitate de 0,95. Interviurile au fost realizate pe baza de chestionar standardizat, fata in fata, la domiciliul persoanelor intervievate. Datele au fost culese in cadrul omnibusului CSOP in perioada 27 august - 2 septembrie 2010.