Studiul analizeaza situatia fiecarei tari membra a parteneriatului estic (Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Belarus) si modalitatea in care isi poate maximiza apartenenta la acest proiect european. In urma acestei analize, concluziile sunt urmatoarele:
- perioada trecuta de la lansarea EaP nu a adus imbunatatiri notabile in vecinatatea estica a Uniunii, pentru ca tarile membre sunt extrem de diferite atat in ceea ce priveste asteptarile lor de la UE, cat si caracteristicile
- finantarea reprezinta principala slabiciune a EaP, ea fiind inadecvata pentru scopurile propuse
- desi Comisia Europeana a mentionat complementaritatea Parteneriatului Estic cu Sinergia Marii Negre, inca nu este clar care este diviziunea muncii intre cele doua programe
- adeseori Uniunea nu face decat sa reactioneze la evenimente, fara sa aiba o strategie clara sau fermitate politica, iar CRPE sugereaza ca UE ar trebui sa fie gata sa intervina sa ajute tarile EaP sa faca fata crizelor politice si economice
- UE nu a oferit un sprijin semnificativ organizatiilor societatii civile din tarile Parteneriatului Estic - UE ar trebui sa investeasca mai mult in consolidarea capacitatii organizatiilor societatii civile din tarile EaP si sa implice in mod corespunzator organizatiile in elaborarea programului, printre altele prin finantarea adecvata a Forumului Societatii Civile
Republica Moldova si Ucraina sunt cele mai avansate tari in ceea ce priveste integrarea europeana, arata studiul, remarcand o recuperare rapida de ritm si viteza a Moldovei.
In timp ce Ucraina a fost pe primul loc pentru multa vreme, Republica Moldova vine repede din urma, fiind singura tara care si-a dezvoltat rapid relatiile cu UE pe parcursul anului trecut. In acelasi timp, procesul de democratizare pare a fi mai usor de realizat in Republica Moldova decat in alte tari EaP. Republica Moldova ar putea fi povestea de succes de care este nevoie pentru a da viabilitate si credibilitate Parteneriatului Estic.
Negocierile Republicii Moldova cu UE avanseaza mai rapid decat cele ale Ucrainei, datorita dimensiunii mult mai reduse a tarii si disponibilitatii sporite de a accepta conditiile puse de UE. Cu toate acestea, continuarea ritmului rapid al reformelor va depinde de rezultatele alegerilor parlamentare din Republica Moldova din noiembrie 2010. Un eventual nou guvern comunist va reveni cel mai probabil la europenizarea de fatada caracteristica perioadei 2005-2009, atrage atentia CRPE.
In privinta liberalizarii vizelor, actualul guvern al Republicii Moldova a inceput sa implementeze reformele inainte de a i se cere aceasta de catre UE. Dialogul cu privire la vize a fost lansat oficial la 15 iunie si in septembrie sunt asteptate doua misiuni de evaluare pentru a se evalua stadiul de pregatire al Republicii Moldova in ceea ce priveste securitatea documentelor, pasapoartele biometrice si migratia ilegala. Transnistria ramane in continuare o problema pentru Moldova, chiar si din acest punct de vedere.
Guvernul Republicii Moldova se asteapta sa primeasca in aceasta toamna o foaie clara de parcurs pentru liberalizarea vizelor, dar UE nu va oferi probabil o foaie de parcurs decat dupa alegerile anticipate din noiembrie 2010.
Premierul Vlad Filat a declarat ca Republica Moldova ar putea obtine un regim fara vize in aproximativ 18 luni de la primirea foii de parcurs, dar CRPE spune ca asteptarile mai realiste sunt ca aceasta sa se realizeze in aproximativ trei ani.
Republica Moldova are in prezent economia cea mai orientata catre UE din grupul EaP. In 2009, exporturile catre UE totalizau 678,5 milioane de dolari si reprezentau peste 50% din totalul exporturilor Republicii Moldova.
In aceasta toamna vor incepe negocierile cu privire la crearea unei zone de liber schimb (DCFTA) consistente si cuprinzatoare. In timp ce guvernul Republicii Moldova se asteapta sa poata semna un acord la doi ani de la lansarea negocierilor, acestea vor dura probabil mai mult. Desi tara va beneficia ca rezultat al DCFTA, implementarea sa va costa mult. O estimare a acestor costuri vorbeste pentru Republica Moldova de o cifra de 1,1 miliarde de dolari, aproximativ 20% din PIB-ul sau pentru 2009.
In privinta Republicii Moldova, concluzia este una clara: guvernul de la Chisinau trebuie sa inteleaga ca, in ciuda dorintei sale de a primi o perspectiva clara de aderare, Parteneriatul Estic este pentru moment cel mai bun cadru disponibil si ca acesta trebuie utilizat la maximum. Totusi, pentru viitor, Republica Moldova ar trebui sa isi continue eforturile de a obtine o perspectiva de aderare si nu doar perspectiva de a fi integrata intr-o Comunitate Economica de Vecinatate, un posibil obiectiv final al Parteneriatului Estic.
Grupul extrem de eterogen de tari din Parteneriatul Estic ar putea sa dauneze Moldovei, prin asocierea cu tari precum Azerbaidjan sau Belarus, despre care nu este sigur daca se democratizeaza sau nu. Chiar daca dimensiunea bilaterala a EaP este mai importanta, asocierile informale conteaza atat pentru opinia publica din UE, cat si pentru responsabilii politici, sustine raportul.
Alegeri SUA
Alegeri Rusia
Studiul este foarte slab, ca sa nu spun penibil. In 22 de pagini, din care 4 cu copertile interioare si altele, ni se spun niste generalitati pentru care s-au luat, potrivit sitelui CRPE, peste 20.000 de euro. Pe ce ma bazez?
1. Studiul este cu dedicatie. APE din Moldova este patronata (informal) de Andrei Popov, vice ministru pe probleme de integrare europeana. Normal ca va evidentia cat de avansati sunt moldovenii in comparatie cu ceilalti, intr-o incercare infantila de a accelera, chipurile, integrarea acestora in UE.
2. Sursele studiului sunt foarte putine. Practic, un student de anul I ar fi putut realiza acest material in maxim o saptamana, doar citind cateva documente de pe internet. Nu tu cercetare, nu tu interviuri.. doar net. E penibil sa folosesti articole din ziare precum Komersant pentru un studiu.
3. Concluziile asa zisului studiu par a fi cunoscute inca inainte de a realiza efectic analiza. Sunt putine legaturi intre ce se analizeaza si concluziile la care se ajunge. Recomandarile sunt penibile, concentrandu-se pe Forumul Societatii Civile, care nici macar nu e structura formala a Parteneriatului Estic, chiar daca e sprijinit de UE.
Incercarea dv. de a descredita autorii este o gainarie ca multe altele si o tentativa de a intra pe usa din dos, intr-un cadru concurential. Interesul poarta fesul!
Lasati-o moale se vede ca nu aveti expertixza necesara sa va dati cu parerea!
1. Care sunt partile pozitive ale raportului? Dar concret, pentru ca aveti un comentariu plin de generalitati.
2. Ce incercare de a intra pe usa din dos? Pur si simplu, dupa ce am citit acel raport - penibil in opinia mea - l-am comentat din perspectiva unei persoane care are legatura cu cercetarea.
3. Efort de documentare? Sunteti orb? Nici intr-o lucrare de licenta nu sunt atat de putine surse.
4. Invatati sa priviti critica intr-un mod constructiv. Poate pe viitor invatati sa faceti si niste materiale consistente si muncite, care sa nu fie asa de usor demontabile.
5. Ce gainarie? Suferiti de mania persecutiei? Pana sa citesc materialul respectiv, nu aveam idee cine este CRPE. Decat sa faceti atacuri la persoana absurde, mai bine puneti mana si faceti un material serios, sa nu mai rada lumea de Dvs.
Intotdeuna sunt si lucruri bune si mai putin bune intr-o numita lucrare dv. doar criticati, fara argumente temeinice. Inainte de aceasta zic eu ca trebuie sa stiti care este si scopul raportului
O sa va raspund,
1. spuneti ca "studiul este cu dedicatie" aveti cumva alte cifre privind relatiile comerciale a RM cu U.E. relatii, care in mod inevitabil determina anumite decizii, politice graficele sustin pozitia raportorilor.
2. "Sursele sunt foarte putine" - este vorba de o istorie recenta, cu fenomene in derulare, daca aveti si alte surse le puteti indica. Autorii trebuiau cumva sa inventez evenimente si date penru a face o lucrare voluminoasa asa cum va doriti dv.? Exista cumva vre-un standard privind numarul de pagini? Un raport este in primul rand o lucrare sintetitica, menita sa orienteze decidentii. Credeti ca decidentii citesc sute de pagini? Va pretindeti om cult care stapaniti mecaismele comunicarii, credeti ca datele nerelevante, trebuie cuprinse intr-un raport? Trebuiau autorii sa alerge dupa lucruri senzationale si interviuri lipsite de relevanta in analiza unei situatii politice existente, guvernata de forte centrifuge si interese majore?!
3 "Concluzi penibile" -NU ERAU PENIBILE daca raportorii spuneau ca UE NU trebuie sa sprijine financiar s-au economic? Nu era penibil daca spuneau ca UE NU ar trebuii sa intervina in solutionarea crizelor? E ceva gresit in a tine seama de pozitionarea societatii civile? Si am mai putea continua, insa cui foloeste o controversa? Probabil dv. va doreati un raport favorabil parteneriatului cu Rusia de aeea si pozitionarea radicala impotriva acestuia.
Daca doriti sa ma comvingeti postati un raport paralel mai bun, cu argumentatia si datele pe care sustineti ca le aveti si le folositi pentru a combate ideiile exprimate! Ce poate fi mai convingator decat o lucrare mai buna?
Promit ca nu am sa revin!
Va recomand sa cititi si lucrarile scoase de alte think-tankuri si poate asa veti realiza ca rapoartele de acest tip sunt destinate unor oameni care au nevoie de informatie condensata in cat mai putin text si cat mai libera de "demonstratii a cat am citit" (citarile).
In practica anglo-saxona se anunta la inceput ce urmeaza sa demonstreze studiul, dupa care se face demonstratia si se reiau concluziile. E clar ca nu va este familiara metoda.
Va asigur ca a cita interviul unui presedinte aparut intr-un cotidian rus se practica in astfel de studii.
Va recomand sa va largiti putin orizontul si sa vedeti cum se fac rapoartele care ajung pe mesele decidentilor; macar de incercare.
Am afirmati ca sunt niste concluzii penibile si imi mentin parearea pentru ca fenomenul trebuia analizat mult mai amplu (vezi Doamne RM este un exemplu ptr ca relatiile comerciale cu EU s-au imbunatit - nu e asa, ci doar pentru ca Fed. Rusa a inceput sa le puna embargou la o serie de produse importante in PIB - e doar un exemplu in argumentarea mea). Nu vad nicaieri in pseudoanaliza asta ce afirma Sorin Mereacre la sedintele Forumului Societatii Civile cum ca guvernul moldovean, datorita instabilitatii politice de la Chisinau, se implica prea putin. Sau asta nu dadea bine pentru beneficiarul studiului?