Statul roman: prea gras sau prea hot? Andreea Paul-Vass si Codrin Scutaru au discutat online cu cititorii

de Vlad Mixich HotNews.ro
Joi, 5 august 2010, 13:41 Actualitate | Esenţial

Motivul principal al taierilor salariale si al reducerilor de personal este hipertrofierea nemaivazuta a statului roman. Traian Basescu vorbeste despre un stat-obez catarat in spatele economiei slabanoage. Dar un studiu al Institutului de Cercetare a Calitatii Vietii pare sa-l contrazica: “Romania nu are un stat prea mare, raportat la marimea economiei ci, dimpotriva, este statul cel mai mic din Europa.” Ambele tabere au statistici in spate, dar concluziile sunt diferite.

  • Cifrele cui reflecta realitatea?
  • Este protectia sociala in Romania excesiva sau prea mica?
  • Sunteti multumit de felul in care taxele platite se reflecta in serviciile aduse cetateanului de catre stat?
  • Care este principala cauza a crizei statului roman: hipertrofierea sa sau coruptia?
  • Statul roman nu reuseste inca sa eficientizeze colectarea taxelor. Prin urmare, avem de-a face cu un stat puternic sau mai degraba cu unul slab? 

O dezbatere online cu cititorii HotNews.ro la care au fost invitati Andreea Paul Vass, consilier personal al premierului Emil Boc, si Codrin Scutaru, consilier in fostul cabinet Tariceanu si membru al echipei care a elaborat studiul amintit mai sus.


​Date statistice:

·    Studiul Institutului de Cercetare a Calitatii Vietii afirma ca Romania consuma pentru domeniul social proportia cea mai mica din PIB fata de celelalte tari membre UE, fiind asadar un stat social mic.
·    Romania, conform consilierului Andreea Paul Vass, consuma pentru asistenta sociala si bugetari aproape cat media UE, fiind asadar un stat sarac care cheltuie mai mult decat isi permite.
·    Romania este una dintre tarile UE cu cei mai multi angajati la stat si, in acelasi timp, una dintre tarile UE cu cei mai putini cetateni salariati.
·    Biroul European Anti-Frauda plaseaza Romania printre tarile europene de unde provin cele mai multe suspiciuni de frauda cu bani europeni. Unul din sase ajutoare de handicap din cele 60.000 verificate pana in prezent au fost acordate abuziv.
·    Varsta reala de pensionare in Romania este de 54 de ani, unul din sase cazuri fiind pensionari pe caz de boala.


Citeste mai multe despre   
+ SHARE      

Întrebari puse de cititorii HotNews.ro:


  • Întrebarea nr. 1 alex

    Din 4,72 mil salariati- avem 1.76 mil salariati platiti direct (1,36mil angajati bugetari) sau indirect (0,4mil angajati in companii de stat) de catre statul roman. Deci aproape 38% din salariatii din Romania sunt platiti de catre statul roman. (statisticile sunt din oct 2009).

    Evident ca statul roman poate reduce aceasta pondere prin privatizarea companiilor de stat, insa chiar dupa privatizarea integrala tot ar ramane 28% din salariati ca apartinand statului.

    Sunt domenii bugetare cu personal prea putin si sunt domenii bugetare clar supradimensionate. De asemenea numarul salariatilor este foarte mic in comparatie cu populatia activa si cu populatia totala (doua cauze majore: emigratia si auto-intretinerea prin activitati agricole independente).

    I-as ruga pe cei doi invitati sa comenteze afirmatiile de mai sus si eventual sa completeze.

    • Codrin Scutaru

      Exista o subdimensionare a angajatilor din domeniile productive, reduse si ele in acesti 20 de ani sub un minim acceptabil pentru o tara cu resursele Romaniei din 1989. Putem spune chiar ca este vorba d eo grava lipsa a locurilor de munca in aceasta zona si nicio solutie nu se propune concret in acest sens. In acelasi timp, nu e cazul sa cadem in capcana de a antagoniza salariatii din educatie si sanatate sau din anumite zone ale administratiei publice, unde chiar exista o nevoie urgenta de angajati si nu e cazul sa se mai faca reduceri. Daca nu se va gasi o solutie pentru cresterea numarului de locuri de munca in sectoarele productive sau cele subdimensionate, din categoria celor amintite mai sus, atunci se vor incuraja intr-adevar migratie si caderea sub un prag minim al calitatii vietii.

  • Întrebarea nr. 2 calin

    Parerea mea personala e ca statul Roman e prea hot dar si prea gras.
    Intrebari (mai mult solutii):
    1. De ce se urmareste cu orice pret combaterea evaziunii fiscale fara a lua in considerare efectele secundare? Caz concret: sunt PFA si conform ultimei OUG pot fi reconsiderat cu activitati dependente dupa bunul plac al inspectorilor fiscali (litera f) - "orice alte elemente care denota natura dependenta"). Cum sa mai am eu curajul sa prestez servicii pentru firme (din strainatate) daca risc un impozit de 60% (contributii sociale angajat+angajator+16% impozit pe profit) (sunt cu norma de venit)?
    2. Se va elimina pana la urma impozitul forfetar? Ati putea sa ne furnizati niste statistici cam care au fost efectele (pozitive sau negative) ale acestui impozit?
    3. Nu ar fi mai bine pentru profesori sa aiba o catedra de 24-32 ore saptamanal in loc de 16 ore, concomitent cu reducerea numarului de cadre didactice si cresterea salariilor celor ramasi?
    4. Nu credeti ca in Romania nivelul birocratiei este extrem de ridicat? De multe ori cetateanul trebuie sa plimbe o hartie de la o institutie la alta in loc ca aceste institutii sa comunice singure intre ele?
    5. Nu ar fi mai bine ca o parte din banii de la FMI sa se cheltuie pentru sustinerea proiectelor cu finantare europeana? In felul acesta gradul de absortie al fondurilor europene ar fi mult mai mare.
    6. De ce nu exista in Romania posibilitatea de a opta pentru pensie privata exclusiv sau pentru asigurare medicala privata exclusiv?
    7. De ce guvernul nu a inceput sa reduca aparatul bugetar imediat dupa ce domnul Traian Basescu a castigat un nou mandat de presedinte? Acea decizie de a nu reduce aparatul bugetar a costat azi marirea TVA la 24% si taierea salariilor tuturor bugetarilor cu 25% chiar daca unii bugetari aveau salarii foarte mici iar altii foarte mari.
    8. Cand se va reforma statul, sa nu mai vedem in administratiile locare 3-5 sefii la 2 angajati care efectiv lucreaza?

    Ar mai fi multe intrebari si sugestii ...

    • Codrin Scutaru

      1. Problema PFA si altor tipuri de intreprinderi individuale este departe de a fi rezolvata prin actualele masuri de combatere a evaziunii fiscale si necesita o incurajare pe termen scurt si mediu, urmate de o reglementare adecvata. Micii intreprinzatori din Romania nu sunt de fapt incurajati ci dimpotriva, uitandu-se ca micile intreprinderi sunt motorul de facto al economiei.
      2. Sper din tot sufletul.
      3. Nu cred ca reducerea numarului de cadre didactice e o solutie oportuna ci doar o propunere a organizatiilor internationale prea putin familiarizate cu situatia de fapt a Romaniei.
      4. Birocratia din Romania este excesiva la modul absolut, existand o tendinta grava de continuare a acestui fenomen.
      5. Probabil ca ar fi o solutie buna.
      6. Exista posibilitatea aceasta daca apelam la companii private de asigurare dar nu cred ca eliminarea sistemelor clasice de asigurare este o solutie pentru un stat european.
      7. Corecta intrebarea.
      8. Statul se va reforma cand va exista vointa politica pentru asta. Oare cand, ma intreb si eu retoric?

  • Întrebarea nr. 3 Alui

    Cati angajati sunt in sectorul privat si cati pensionari sunt?
    Sunt mai multe intrebari, dar trebuie vazute in ansamblu.
    Cat la suta din populatia Germaniei/Frantei/SUA e bugetara?

    • Codrin Scutaru

      Stiu ca sunt 4.59 milioane salariati in toata economia si circa 5.68 milioane de pensionari. Problema nu este cat la suta din populatie e bugetare ci in ce sectoare este angajata din zona publica. Sunt oameni absolut necesari sau se acopera multe zone aferente unor clientele de anumite tipuri in timp ce sectoarele de care vorbeam mai sus, educatia, sanatate sau zonele absolut necesare din administratia publica sunt lasate subdimensionate intentionat?

    • Andreea Paul-Vass

      Din cele 15 milioane persoane in varsta de munca (15-64 ani), 8,8 milioane persoane sunt ocupate. Daca se adauga si pensionarii care lucreaza, cifra sare la 9,5 milioane persoane. Dintre acestia, 6,2 milioane persoane sunt salariati, restul fiind alte categorii de persoane ocupate. Din cei 6,2 milioane salariati, 4,75 milioane persoane isi desfasoara activitatea in economia civila si oficiala. Din cei din urma, aproximativ 3,7 milioane persoane lucreaza in sistemul privat si contribuie cu 70% la PIB si cu 67% la veniturile publice.

      In sistemul public de pensii, contributiv, redistributiv, bazat pe solidaritatea intre generatii - numit si pilonul I sau sistemul pay as you go - sunt 4,76 milioane de pensionari / beneficiari si doar 4,3 salariati contributori. La acestia sse mai adauga circa 760 mii de fosti lucratori agricoli din perioada comunista, care nu au contribuit la niciun sistem de pensii. Circa 160 de mii de fost cadre din Ministerele de Interne si de Aparare (inclusiv servicii speciale etc.) beneficiaza de pensii speciale, avand un regim aparte de contributie: fie contributii zero, fie in cote reduse. Alti 8.300 de fosti diplomati, membri ai personalului aeronautic, parlamentari, functionari publici parlamentari, magistrati, lucratori in instante si la Curtea de Conturi beneficiaza de pensii super-speciale au contribuit cu cote reduse diferentiate sau chiar deloc pe durata vietii active si beneficiau de alte reguli de calculare a pensiilor, stabilite printr-un larg evantai de legi preferentiale.

  • Întrebarea nr. 4 Sargon

    Karl Marx a scris in Razboiul civil din Franta ca " statul este escrescenta parazitara care distruge societatea, consumindu-i resursele". Poate fi la nivel minimal statul un simbiont util? Sau avem nevoie de o intoarcere la statul totalitar (fratele mai gras al statului obez)?

    Nu cred ca este cineva multumit de actualul stat, dar care este in opinia dumneavostra solutia spre care statul ar trebui sa se indrepte: spre dreapta catre statul minimal sau spre stinga catre un stat totalitar?

    • Codrin Scutaru

      Nu stiam de afirmatia de mai sus a lui Marx dar cred ca dvs. puneti problema polar: daca vrem un stat minimal sau unul totalitar. Nu trebuie sa gandim in astfel de termeni ci sa gasim o cale echilibrata a unui stat functional. Un stat extins in zonele necesare si redus in zonele parazitare este un raspuns mai aproape de realitate.

  • Întrebarea nr. 5 valexandru

    1. ce criterii de aplica pentru reducerea personalului din sectorul public?
    Mare sau mic raportat la ce?

    Daca aceste criterii nu sunt facute publice cu claritate, oricine poate argumenta ca de fapt statul roman este mic, chiar minuscul, comparativ cu alte tari si chiar poate solicita cresterea numarlui de functionari publici, cum zicea mai devreme si d-l Vosganian.

    2. Ce alt instrument in afara de constrangerea bugetara poate fi folosit pentru a determina administratiile locale sa faca reducerile de personal cerute de guvern?

    • Andreea Paul-Vass

      1. Cheltuielile sunt mari raportate la veniturile bugetare. Reducerea personalului a pornit de la analize institutionale, de structura si de personal - prin stabilirea standardelor de cost, a normativelor de personal si prin adoptarea legii finantelor publice locale la nivelul fiecarui minister si nivel decizional in parte. De aceea acest proces, demarat inca de anul trecut, a fost unul extrem de greoi si de lent.Toate acestea sunt facute publice si au fost dezbatute in prealabil cu sindicatele de profil. Statului roman, indiferent de dimensiunile sale, trebuie sa ii stabilim un tipar si reguli clare de conduita care sa nu mai permita anomaliile si derapajele semnalate, in special in perioada 2007 - 2008 cand lucrurile au scapat grav de sub control. Or acest lucru isi propun normele de care am vorbit mai sus.

      2. Constrangerea bugetara ramane cel mai eficient instrument in acest sens. Se stie ca institutiile publice nu se reformeaza nicioadata de la sine, adica din interior. Principiile morale, etice, de integritate si cele bazate pe competente care trebuie atasate acestui proces raman la latitudinea decidentilor publici locali. Presiunea partenerilor sociali - a miscarii tehnocrate, sindicale sau civice - isi pot arata acum roadele reale.
      De pilda, institutiile deconcentrate au termen limita pentru a propune Guvernului noile organigrame pana la data de 16 august a.c.
      Daca revenim la calitatea serviciului public prestat prin popularea cu personal cu competentele adecvate fiecarei pozitii, atunci gasim si alte instrumente, precum rotatia personalului sau formarea profesionala continua.

  • Întrebarea nr. 6 ics

    nu numai numarul bugetarilor este problema ci si atitudinea/mentalitatea lor "profesionala": la noi pozitia de bugetar nu e un job ci o "feuda" . ei sint pusi acolo de putere ca sa "ia" de la restul (adica "fraierii"). nu exista nici o corelare cu performanta profesionala ci doar cu "relatia" cu puterea: ai pile primesti mai mult. eu chiar nu-mi dau seama cum pot fi motivatzi astia sa faca performanta, sau macar cum sa-si faca treaba pentru care sint pusi acolo. chiar nu vad cum. avetzi voi dragi consilieri vreo idee? ca pina acuma vedem doar manageri de buget care iau banii statului si-i trec in buzunarul propriu cel mai adesea doar cu o "spoiala" de utilitate publica (vezi fantini, piramide, borduri)

    • Codrin Scutaru

      Cred ca in primul rand ar trebui sa fim mai precauti in a generaliza. Un functionar dintr-o institutie de cultura platit sub nivelul unei femei de serviciu se comporta oare ca pe propria feuda? Este necesara corelarea cu performanta profesionala pentru ca oamenii sa fie motivati sa faca acel job, asta e corect. E un deziderat al reformei administratiei publice atat de clamata si neinfaptuita pana in prezent decat absolut marginal. In acelasi timp fenomenele capusarii manageriale din zona intreprinderilor de stat sau a unor autoritati trebuie oprita definitiv, mai ales in contextul unor abuzuri atat de clare.

  • Întrebarea nr. 7 Alex

    Doamnei Vass:
    1. De ce guvernul pe care il consiliati a fost de acord sa transforme Romania in tara cu cel mai mare TVA din UE?
    2. De ce in RO continua sa fie cel mai dur impozitata munca? De ce mai intai au fost reduse salariile si taxate dublu drepturile de autor si PFA-urile, dar taxarea marilor averi a fost lasata pe ultimul loc?
    Domnului Scutaru:
    1. De ce guvernul Tariceanu a lasat un deficit atat de mare Romaniei dupa o perioada de crestere economica?
    2. Studiul este parca scris de un institut al PSD-ului. Dincolo de datele prezentate, concluziile sunt puternic de stanga si critica pe sleau guvernul. Vi se pare just un astfel de comportament venit din partea unui Institut afiliat Academiei Romane? Cu ce bani a fost finantat acest studiu?
    Multumesc

    • Codrin Scutaru

      1. Nu sunt aici intr-o calitate care sa aiba legatura cu activitatea vreunui Guvern ci in calitate co-autor al studiului citat. Prin urmare, nu va pot raspunde la intrebare.
      2. Este opinia dvs. pe care nu o comentez pentru ca abordarea este una din zona partinic-ideologica in timp ce studiul se bazeaza pe date INS si cercetari sociologice, pe cifre care masoara realitatea. Studiul este din punctul meu de vedere obiectiv si nepartinic si e de datoria acestor institute de cercetare sa vina cu diagnoze si solutii in situatii de criza structurala.

    • Andreea Paul-Vass

      Romania nu are cel mai mare TVA din UE. Ungaria sau Danemarca aplica TVA de 25%. Dar nu numai ele. Din pacate, optiunea pentru cresterea TVA la 24% s-a autoimpus dupa decizia Curtii Constitutionale. Niciuna dintre variantele de lucru ramase nu putea compensa golul bugetar pe termen atat de scurt.
      Munca ramane, intr-adevar, prea dur impozitata, iar dupa revizitarea Codului Muncii si a Codului Social aceasta va fi urmatoarea dezbatere care se impune. Ea merge in tandem cu echilibrul just ce trebuie stabilit si acceptat de catre populatie, adica disponibilitatea noastra de a plati taxe, impozite si contributii la stat, respectiv asteptarile noastre cu privire la beneficiile pe care le solicitam statului in contrapartida. Or argumente politicianiste sau populiste de genul "ni se ia", "ni se da", "e dreptul nostru" trebuie bine cantarite si argumentate. Cu alte cuvinte, e tare usor sa iei un leu prin contributii de la un angajat si sa il imparti, de pilda, la patru persoane asistate social. Cei din urma te vor agrea pe tine ca decident, iar cel interesat de cumularea voturilor va sacrifica in urmatoarea cursa electorala persoana impozitata.
      Referitor la taxarea marilor averi, proiectul este in lucru si se prefigureaza ca bunurile de peste 1 milion de euro sa fie impozitate cu cel putin 10.000 euro.

  • Întrebarea nr. 8 cozmin iliescu

    va rog sa ne prezentati, pe scurt, care credeti dvs. ca sunt motivele pentru care finantele romaniei sunt, in acest moment, la pamant la propriu ...

    acceptati afirmatia ca acest stat, asa cum este construit si cum functioneaza in prezent, este cel mai mare hot din economia nationala ?

    in calitate de consilieri, ce propuneri aveti pentru a incepe schimbarea acestei situatii cu adevarat ?

    multumesc anticipat !

    • Codrin Scutaru

      Schimbarea situatiei finantelor statului, adica va referiti la buget, poate veni doar in urma unor investitii majore, atat de infrastructura cat si investitii sociale, care sa deblocheze statul, creand cadrul pentru ca economia sa isi poata reveni.
      Nu stiu daca statul actual este cel mai mare hot dar cred ca exista veritabile gauri negre ale bugetului in timp ce alte zone de functionalitate nu sunt acoperite.

  • Întrebarea nr. 9 hermann

    Pentru doamna Vass:
    1.Cum este diminuat aparatul consilierilor personali al primului ministru in conditiile actuale de criza si de diminuare a cheltuielilor publice ?
    2.De ce rude pana in gradul IV al consilierilor de stat din jurul lui Emil Boc au intaitate la licitatiile de achizitii publice si pe ce criterii se acorda contracte publice ?
    3. Sunteti de acord cu afirmatia presedintelui Basescu privind plecarea din tara a elitelor,(doctori, profesori, juristi debutanti,etc)din Romania si daca da, va considerati ca faceti din aceste elite ?

    Pentru domnul Scutaru:
    1. Va rog sa precizati daca in activitatea dumneavoastra ca cercetator al studiilor privind calitatea vietii ati folosit date cu caracter subiectiv ?
    2.Este adevarat ca ati fost constrans sa nu faceti publice datele din raportul ISCV si daca da, va rog sa precizati sursa acestor presiuni ?

    • Codrin Scutaru

      1. Nu, nu am folosit astfel de date, de fapt nu imi este clar care ar putea fi aceste date (opinii, pareri, date nefundamentate?).
      2. Nu am fost constrans niciodata in niciun fel pentru a nu face publice datele din raport. Ele sunt publicate pe site-ul ICCV si au fost comunicate publicului in ziua apartiei.

  • Întrebarea nr. 10 ioanb

    1. Porniti, in studiul ICCV de la un sofism pe care il mascati sub numele de "adevar istoric comun" si induceti concluzia ca statul este producator de bunastare; confundati contingenta cu necesitatea, ceea ce e jenant intr-un studiu academic; continuati apoi cu un alt sofism, spunand ca "daca nu ar fi servicii publice, acestea ar trebui cumparate", omitand voit faptul ca acestea sunt cumparate cu un pret desea mai mare decat serviciile similare oferite de institutii private. Vreun argument valid pentru sustinerile dumneavoastra aveti?
    2. Sustineti ca la intrebrea cu privire la procentul din PIB cheltuit de stat nu se poate raspunde ideologic. Pe ce va bazati? De ce nu acceptati ca statul social din anumite state europene e doar una dintre optiuni?
    3. De ce incurajati confuzia dintre aparatul administrativ - obez si ineficient, pe de o parte, si educatia si sanatatea - subdimensionate dar la fel de ineficiente?

    • Codrin Scutaru

      1. Statul este producator principal de bunastare prin educatie, sanatate si servicii publice. O sa va dau un exemplu clar: Ati fost vreodata nevoit sa platiti intr-un spital de stat mai mult pe o zi de spitalizare decat intr-unul privat, chiar luand in considerare costurile nedeclarate? Pentru validitate mai vin cu un exemplu: Daca ar fi nevoie sa platim majoritatea dintre 200 E pe luna pentru a ne da copiii la licee private, ar mai reusi majoritatea romanilor sa aiba acces la educatie? Educatia este stiintific vorbind principalul factor de iesire din saracie.
      2. Comparatia din studiu privind procentul din PIB cheltuit de stat nu este una ideologica care se refera la statul social ci un fapt general.
      3. Nu e confuzie incurajata ci o delimitare pe care am subliniat-o si noi in studiu (vedeti de ex. pag. 41). Atat timp cat vom antagoniza educatia si sanatate, nu numai ca vor ramane ineficiente dar poate vor fi aduse la un nivel extrem de grav de disfunctionalitate.

  • Întrebarea nr. 11 Dan

    Consider ca Statul este "gras" (supradimensionat, lacom, greoi etc) si "prost" (plin de incompetententi/nepriceputi/capuse etc). Atit de prost incit isi rupe singur miinile si picioarele. De ce nu sint utilizati la reformarea institutiilor statului absolventii de Harvard reveniti in tzara? Cite doi pe minister, cu tema ca in 3..6 luni sa prezinte un raport si propuneri de optimizare. Insotiti de un ofiter de securitate (pt. siguranta lor si a datelor). Prin OUG. Ce parere aveti? Si in general, care este opinia consilierilor si a Presedintelui privind promovarea celor competenti ? Nota Bene : am directori "politici" si pe cale de consecinta, se consuma mai multe resurse pt. rezultate care cu chiu cu vai se apropie de cele dinaintea numirii lor pe baza de apartenenta la Partid. Cinva exista o lege a raspunderii manageriale ...

    • Codrin Scutaru

      Intr-adevar, absolventii de studii la facultatile de prestigiu din strainatate sunt utilizati insuficient si ar trebui folositi optim (vedeti cazul Bursa Guvernul Romaniei - esec total trasnsguvernari).
      Nu sunt de acord cu ofiterul SRI.

  • Întrebarea nr. 12 Inspirat de Dan

    Cunoasteti cu siguranta povestea burselor Guvernului Romaniei. Tineri ajutati sa studieze in scoli renumite afara dar care la intoarcere nu sunt angajati cum e scris in contract. Di doamna Vass si domnul Scutaru au lucrat/lucreaza in cancelarie de premier. Cati angajati absolventi de facultati straine renumite lucrau/lucreaza in cabinetul primului-ministru pentru care ati lucrat. Ar fi minunat sa ne puteti spune practic nu teoretic: nume si scoala de unde vine, pozitia ocupata, puterea de decizie. Ca sa nu vorbim aburi. Multumesc

    • Codrin Scutaru

      Mult mai putini decat ar fi fost posibil sau necesar.

  • Întrebarea nr. 13 dan ivanov

    cat stat social vrem! si ne ocupam cu simptomele neconcordantei intre "cat vrem" si "cat ne permitem". O grupare de economisti ar putea estima costurile unui stat social -dupa dorinta- si demonstra ca statul social trebuie redimensionat, altfel impozitarea si taxarea se duc la stele. Se poate forma un astfel de grup?

    • Codrin Scutaru

      Un astfel de grup de elaborare a unui cadru de politici publice pentru aflarea necesitatii interventiei la nivelul statului e absolut necesar si ar trebui sa functioneze la nivelul parlamentului, in coordonare parlamentara.

  • Întrebarea nr. 14 Calin

    Este bine ca in sfarsit se pune degetul pe rana, adica a salariilor si mai ales a veniturile personalului bugetar (central si, din pacate, mai putin despre cel local, care reprezinta o alta hemoragie de bani, nu putini).
    Intrebarea mea este simpla si o trec la evidente "scapari". De ce se trece cu atata usurinta sub tacere neipozitarea veniturilor suplimentare ale profesorilor (meditatii) si medicilor (cosultatii in cabinete) pentru care stiiti bine ca nu se elibereaza chitante.

    • Codrin Scutaru

      Problema sesizata de dumneavoastra este nesemnificativa statistic din punctul meu de vedere iar abordarea antagonica a acestor doua categorii, profesorii si medicii, in contextul in care au cele mai scazute venituri din tara, mi se pare total inadecvata. Oare nu subfinantarea sistemelor de sanatate si educatie, sub jumatate din media europeana asa cum aratam in raportul ICCV, este cauza acestor fenomene care duc la aceste castiguri suplimentare?

  • Întrebarea nr. 15 AlinN

    Buna ziua, doamna, domnule,
    Exista undeva date exacte cu privire la:
    1.Cati sunt angajati cu norma intreaga?
    2.Cati dintre acestia sunt angajati de stat?
    3.Cati sunt angajati de mediul privat?
    4.Care este populatia activa a tarii?
    5. Aceleasi intrebari pentru: SUA, Germania, Japonia, China.
    6.Cum s-ar explica diferentele?
    7.Ce masuri ar regla situatia la noi?
    8.S-au luat masuri ce normalizeaza situatia? Se vor lua (exista proiecte)?

    • Codrin Scutaru

      Pentru normalizarea situatiei e nevoie in primul rand de ceva practic inexistent in prezent: un program coerent de creare de locuri de munca, care exista in SUA sau Germania. La noi nu se vorbeste de creare de noi locuri de munca ci de reducere continua. Oare nu locul de munca este conditia prima a dezvoltarii individului in societate si mai ales de asigurare a unei existente demne?

  • Întrebarea nr. 16 adana

    Doamna, Domnule,

    Avem urmatoarea situatie:
    Sef serviciu in institutie centrala ( angajat si promovat prin concurs), cu 16 ani vechime in acceasi institutie, ASE la zi, cursuri de 5 ani, master in economie, master in administratie publica, cursuri postuniversitare de managementul institutiilor publice, 12 persoane in subordine, fisa postului presupune raspundere foarte mare.
    Concediu efectuat in fiecare an maxim 2 saptamani. Ore suplimentare, week enduri lucrate si evident, neplatite.
    In urma reducerilor succesive, salariul a ajuns la 1500 RON.
    Persoana respectiva a gasit post de secretara la o firma cu 2000 RON.
    Care este sfatul dumneavoastra?

    • Codrin Scutaru

      Situatia de care vorbiti e intr-adevar una trista si probabil reala. Sfatul meu este sa ca persoana respectiva sa lupte pentru drepturile sale in toate formele, administrativ, civic, iar daca situatia ramane neschimbata sa ia in considerare o metoda alternativa prin care acea pregatire, atat de buna, sa fie valorizata in alt mediu. Nu cred ca alegerea unei solutii de felul celei mentionate este o alternativa durabila pe termen lung dar o decizie trebuie luata in mod clar pentru evitarea plafonarii si caderii intr-o depresie existentiala.

  • Întrebarea nr. 17 Ivan NICOLICI

    Buna ziua, doamna, domnule,
    1. Va rog frumos sa cereti conducatorilor institutilor Statului Roman sa va comunice, care este suma totala a obligatilor financiare fata de cetatenii romani ? S-ar putea sa va ingroziti.
    2. Sunteti de acord ca Statul Roman pe fiecare nivel de conducere este, nu gras, dar aproape obez din cauza faptului ca toate nivelurile de conducere sunt caracterizate de o lacomie fara margini, ajungand azi, nu hot, dar in mod sigur talhar si jefuitor de neam ?
    3. Puteti admite ca de 65 de ani ca noi, poporul, suntem jefuiti si talhariti de catre conducatorii nostri, fie ca au fost bolsevici, comunisti, atei si anticristi, fie ca sunt complicii lor veniti la putere dupa revolutie/lovitura de stat si pana in prezent si care de peste 20 de ani, acesti conducatori ai Statului Roman, nu si-au achitat integral obligatiile fata de romani, dar si-au asigurat legi special(e) de salarizare si pensionare nesimtite si nemernice si multe alte privilegii pt. guvernanti, parlamentari, magistrati, bancheri, sefi de agenti, prefecti si presedinti de C.J.-uri, etc. ?
    Daca intr-un fel sau altul aceste intrebari v-au deranjat, imi cer scuze, dar sper macar sa va puna pe ganduri si sa luati deciziile bune care va stau in putere. Va multumesc.

    • Codrin Scutaru

      Problema obligatiilor statului este una fundamentala. O sa dau doar cazul pensiilor, catalogate incorect de necunoscatori (sper ca nu voit) drept asistenta sociala. Neplata pensiilor reprezinta o nerespectare de drept a unui contract eminamente economic intre stat si asiguratul care contribuie lunar pentru ca atunci cand nu va mai putea munci, sa poata beneficia de un drept al sau.
      Privilegiile exista si e intr-adevar regretabil ca a fost o preocupare constanta a unor elite din anumite zone sa isi conserve sau sa isi mareasca aceste privilegii.
      Dincolo de privilegii, problema cea mai grava este nerespectarea dreptului contractual la salariu sau la asigurarea sociala sau de sanatate.

  • Întrebarea nr. 18 Ion Gheorghe

    A studiat cineva corelatia intre numarul de microintraprinderi, PFA-uri si deficitul bugetului de asigurari sociale?

    Dupa modificarile codului fiscal ne transformam dintr-o tara de PFA-uri intr-o tara plina de firmulite doar pentru ca angajatorii nu vor sa angajeze decat mucitori necalificati, salariile medii si mari fiind obtinute prin alte metode.

    S-a gandit cineva la interzicerea inregistrarii unei firme noi cu actionar majoritar persoana )si rudele de gradul I) care are in paralel si o activitate independenta de tip PFA, AF, II?

    Eschivarile de la plata contributiilor sociale se tin lant datorita posibilitatii de avea si firma si PFA si drepturi de autor, la alegere pentru obtinerea veniturilor doar angajati cu acte in regula nu.

    • Codrin Scutaru

      Aici e o problema a firmelor mari care doresc cu orice pret sa evite impozitarea si apeleaza la astfel de metode paralele de plata, ceea ce nu e neaparat OK din punctul de vedere al platii contributiilor sociale sau de sanatate.

  • Întrebarea nr. 19 Brutus

    pt ambii invitati:

    Care considerati ca sunt serviciile care ar trebui sa le asigure statul si unde ar trebui sa se opreasca rolul acestuia?
    Considerati oportuna o agentie guvernamentala al carui rol este sa verifice preturile la bunuri de larg consum practicate de agentii economici si eventual sa-i pedepseasca pe cei care pun preturi mari sau acesta este rolul pietei?
    Ce parere aveti despre programul Prima Casa?
    Care considerati ca este o solutie mai buna pt a genera crestere economica: investitii guvernamentale si subventionarea unor sectoare strategice din economie (ex: agricultura) sau reducerea fiscalitatii?

    • Codrin Scutaru

      1. Statul ar trebui sa asigure in mod obligatoriu servicii publice de educatie, sanatate si alte servicii care apartin prin esenta lor institutiilor de stat (politie, administratie publica in anumite domenii etc.). In acelasi timp statul trebuie sa aiba un rol si in economie, preponderent in zona crearii cadrului favorabil unei competitii corecte.
      2. Este mai degraba rolul pietei.
      3. Programul Prima Casa a fost un esec, dovada fiind chiar primii evacuati din prima lor casa obtinuta prin acest program, care are serioase lacune de ordin juridic sau al planificarii pe mai multi ani. Programul a fost unul cu incarcatura electorala a anului 2009.
      4. O solutie mai buna este intotdeauna cea a investitiilor guvernamentale si subventionarea sectoarelor strategice, acolo unde este absolut necesar, evitandu-se gaurile negre. Este necesara si o regandire a sistemului fiscal, in sensul reducerii ina numite zone dublate de cresteri in altele.

  • Întrebarea nr. 20 DanS

    Buna ziua,

    Din cele care se vad in presa eu percep sa se incearca pastrarea unui status quo care denota incapacitatea guvernului de a veni cu solutii inovative in ceea ce priveste structura de control operational al statului roman.

    Intrebarea nr. 1 : De ce se recurge la solutiile cele mai simple care nu au cum sa rezolve problema? De exemplu : cresterea fiscalitatii versus imbunatatirea colectarii la bugetul de stat.

    Intrebarea nr. 2 : De ce se continua cu structura actuala a statului si cu procese si proceduri haotice, executate manual in loc sa se creeze o structura bazata preponderent pe interactiune prin canale electronice ceea ce ar aduce beneficii enorme din punct de vedere costuri operationale, eficienta operationala, micsorarea aparatului de stat, performante crescute, etc. Si care ar permite directionarea fondurilor eliberate catre domenii care au nevoie de investitii masive : sanatate, invatamant, politie.

    Intrebarea nr 3: Unde credeti ca ne va duce "strategia" actuala a guvernului? In ce situatie / stare credeti ca ne vom afla in anul de gratie 2012 ca urmare a politicilor si strategiei actuale ale guvernului?

    Multumesc.

    • Codrin Scutaru

      1. Exista o lipsa de viziune la nivel guvernamental, la nivelul elaborarii de politici, dublata de incapacitati clare.
      2. Operationalizarea in sensul propus de dvs. probabil ca nu este dorita.
      3. Actuala cale propusa de guvern cred ca este mai apropiata de un drum inchis decat de o iesire din situatia de criza structurala. In 2012 vom avea servicii publice falimentare si oameni dezorientati si mai saraci decat in 1989, cel mai probabil. "Strategia" strangerii curelei este una perdanta pentru ca omul, situatia sa materiala, isi revine prin investitii si actiune, nu prin inactiune si carpire.

    • Andreea Paul-Vass

      1. Cresterea fiscalitatii este o solutie simpla, caci o operezi din pix, dar nu a fost nicidecum optiunea de prim rang a actualului Guvern. Cresterea TVA a fost solutia de ultim recurs dupa decizia CCR. Imbunatatirea colectarii este un obiectiv asumat ferm. A fost modificata legea de functionare a ANAF pentru a fluidiza si eficientiza controalele fiscale. S-a publicat si primul raport de performanta al ANAF in 2010, in timp ce niciun alt guvern anterior nu a dorit sa faca publice aceste informatii. A fost adoptat un pachet nou de masuri pentru diminuarea evaziunii fiscale. S-a extins baza de impunere fiscala prin includerea tranzactiilor si a veniturilor care nu erau defel taxate sau care erau preferential si nejustificat taxatela un nivel inferior. Lucrurile nu se pot imbunatati peste noapte, indeosebi atunci cand e vorba de structuri sistemice - legislative, institutionale, resurse umane - greu igienizabile. Or deficitul bugetar actual trebuia diminuat in sase luni de la 9,1% la 6,8%.

      2. Astept cu sufletul la gura operationalizarea Strategiei e-Romania, adoptata inca de la inceputul acestui an de catre MTC. Ea isi propune sa corecteze problemele pe care le semnalati foarte corect. Interoperabilitatea bazelor de date si a institutiilor publice va duce la debirocratizare, la ghiseul virtual unic, la politici publice bazate pe analize de impact trans-sectoriale fundamentate, la diminuarea costurilor operationale si de personal, la eliminarea cozilor interminabile si la scurtarea timpului pe care il petrece oricare cetatean conectat la Internet in relatie cu statul.

      3. Anul 2012 va fi un an cu crestere economica semnificativa daca reusim sa aplicam corect reformele pe care ni le-am propus. Multe dintre ele au insa ca termen de finalizare anii 2015 (cazul salarizarii unitare, al reformei educatiei sau al sanatatii) sau 2030 (cazul sistemului de pensii).

  • Întrebarea nr. 21 Eduard

    Doamnei Vass:
    1. Acordati o nota cuprinsa in intervalul 1-5 pentru prestatia in domeniul economiei al guvernului Boc.
    2. In conditiile in care numeroase cercetari relevante (de ex. lucrarea Comisiei Europene - Administration and the civil service in the EU 27 member states) indica faptul ca ne situam in media UE sau chiar sub aceasta a numarului de bugetari in domenii cheie- educatie si sanatate- cum explicati intentiile de concediere orientate preponderent spre aceste domenii, in detrimentul altora precum ordinea publica sau apararea?
    3. Credeti ca privatizarea unor regii aflate in subordinea statului ar rezolva pe termen scurt o parte din dificultatile economice cu care se confrunta guvernul?

    • Andreea Paul-Vass

      Din pozitia pe care o am nu voi onora invitatia ta de a nota guvernul Boc. Ma rezum la a spune ca tensiunile economice si politice cumulate sunt mari, iar increderea populatiei si sentimentul economic ne dezavantajeaza net. Ca este foarte greu sa le explici romanilor continutul masurilor de austeritate adoptate.
      Ca economista, nu e deloc placut sa constientizez ca trebuie luate masuri radicale pe care nu ai cum sa le explici uman celor direct afectati.
      Vocea si responsabilitatea actului guvernamental s-au lasat prea mult timp asteptate si asta ne-a costat.
      Fondul deciziilor este, in mare parte, corect. Ne ramane acum sa probam capacitatea de implementare rapida si corecta a lor.
      Diminuarea coruptiei si a evaziunii fiscale, absorbtia urgenta a fondurilor europene sunt testele majore pe care le dam tot acum.
      De un singur lucru sunt sigura si am sa va rog sa-l tineti minte: reluarea cresterii economice, indiferent de guvernarea sub care va aparea, se va datora in mare parte actualelor masuri de stimulare a economiei si de reforma a institutiilor statului.

  
3250 vizualizari
  • angajati la stat (Joi, 5 august 2010, 14:07)

    alex [anonim]

    Din 4,72 mil salariati- avem 1.76 mil salariati platiti direct (1,36mil angajati bugetari) sau indirect (0,4mil angajati in companii de stat) de catre statul roman. Deci aproape 38% din salariatii din Romania sunt platiti de catre statul roman. (statisticile sunt din oct 2009).

    Evident ca statul roman poate reduce aceasta pondere prin privatizarea companiilor de stat, insa chiar dupa privatizarea integrala tot ar ramane 28% din salariati ca apartinand statului.

    Sunt domenii bugetare cu personal prea putin si sunt domenii bugetare clar supradimensionate. De asemenea numarul salariatilor este foarte mic in comparatie cu populatia activa si cu populatia totala (doua cauze majore: emigratia si auto-intretinerea prin activitati agricole independente).

    I-as ruga pe cei doi invitati sa comenteze afirmatiile de mai sus si eventual sa completeze.
    • nevoie de locuri de munca (Vineri, 6 august 2010, 14:04)

      Codrin Scutaru [hotnews.ro] i-a raspuns lui alex

      Exista o subdimensionare a angajatilor din domeniile productive, reduse si ele in acesti 20 de ani sub un minim acceptabil pentru o tara cu resursele Romaniei din 1989. Putem spune chiar ca este vorba d eo grava lipsa a locurilor de munca in aceasta zona si nicio solutie nu se propune concret in acest sens. In acelasi timp, nu e cazul sa cadem in capcana de a antagoniza salariatii din educatie si sanatate sau din anumite zone ale administratiei publice, unde chiar exista o nevoie urgenta de angajati si nu e cazul sa se mai faca reduceri. Daca nu se va gasi o solutie pentru cresterea numarului de locuri de munca in sectoarele productive sau cele subdimensionate, din categoria celor amintite mai sus, atunci se vor incuraja intr-adevar migratie si caderea sub un prag minim al calitatii vietii.
    • angajati la stat (Vineri, 6 august 2010, 14:25)

      Andreea Paul-Vass [hotnews.ro] i-a raspuns lui alex

      Restructurarea institutionala si de personal care se impune in aceste vremuri tulburi din punct de vedere economic nu poate sacrifica calitatea serviciilor publice. Este vorba despre sectoare vitale ale economiei, precum sanatatea sau educatia (dar nu numai), subpopulate dar si prost croite pentru nevoile locale. Legile care isi propun reforma ambelor sisteme sunt in dezbatere, aproape de finalizare si adoptare. Nu mai putem tolera un stat supradimensionat sau calitatea mediocra, uneori chiar slaba, a serviciilor publice si sociale prestate. Nu mai putem tolera nici salarii ale soferilor de 3000-4000 lei pentru soferi si de 450-2000 lei pentru invatatori, educatori sau profesori. Legea salarizarii unitare restabileste aceste echilibre inter- si intraprofesionale.
      Privatizarea, vanzarea pachetelor de actiuni minoritare ale statului, descentralizarea si externalizarea serviciilor publice vor fi doua procese accelerate in perioada imediat urmatoare.
    • alex (Vineri, 6 august 2010, 19:22)

      Andreea Paul-Vass [hotnews.ro] i-a raspuns lui alex

      Noi asistam acum la un apel puternic pentru o noua relatie intre bugetari si contribuabili. Se elimina stufarisul institutional public - ex. restructurarea agentiilor guvernamentale. Se recalibreaza nevoile de personal la nevoile reale locale - ex. scoli. Se simplifica masinaria guvernamentala prea centralizata, complicata si costisitoare - ex. descentralizarea spitatelor. Se corecteaza disproportiile dintre salariile practicate in diferite institutii publice petru aceeasi munca prestata si dintre nivele ierarhice - ex. legea salarizarii unitare revizuita acum. Tintele structurale si calitative ale serviciilor publice prestate insotesc, asadar, tintele cantitative pe care le presupun normativele de personal si standardele de cost. sau actualele constrangeri bugetare.
      Ramanem inca ostaticii unei politici de angajare rigide, in general a unei piete a muncii mult prea putin flexibile, a unei insuficiente rotatii a personalului intre departamente si institutii publice cu scopul cresterii gradului lor de pregatire, a transparentei, a conlucrarii interinstitutionale, a capacitatii de adaptare la nou..
    • alex - continuare (Vineri, 6 august 2010, 19:34)

      Andreea Paul-Vass [hotnews.ro] i-a raspuns lui alex

      Ca sa inchei, indiferent ca sunt functionari publici sau angajati ai companiilor de stat trebuie sa-i determinam sa fie mai dedicati cetatenilor pe care ii servesc. Trebuie sa incetam a mai alimenta conduite de genul mai bine ingrasat de stat decat cocosat de munca la privat.
  • D-nei Vass (Joi, 5 august 2010, 14:18)

    valexandru [utilizator]

    1. ce criterii de aplica pentru reducerea personalului din sectorul public?
    Mare sau mic raportat la ce?

    Daca aceste criterii nu sunt facute publice cu claritate, oricine poate argumenta ca de fapt statul roman este mic, chiar minuscul, comparativ cu alte tari si chiar poate solicita cresterea numarlui de functionari publici, cum zicea mai devreme si d-l Vosganian.

    2. Ce alt instrument in afara de constrangerea bugetara poate fi folosit pentru a determina administratiile locale sa faca reducerile de personal cerute de guvern?
    • valexandru (Vineri, 6 august 2010, 14:19)

      Andreea Paul-Vass [hotnews.ro] i-a raspuns lui valexandru

      1. Cheltuielile sunt mari raportate la veniturile bugetare. Reducerea personalului a pornit de la analize institutionale, de structura si de personal - prin stabilirea standardelor de cost, a normativelor de personal si prin adoptarea legii finantelor publice locale la nivelul fiecarui minister si nivel decizional in parte. De aceea acest proces, demarat inca de anul trecut, a fost unul extrem de greoi si de lent.Toate acestea sunt facute publice si au fost dezbatute in prealabil cu sindicatele de profil. Statului roman, indiferent de dimensiunile sale, trebuie sa ii stabilim un tipar si reguli clare de conduita care sa nu mai permita anomaliile si derapajele semnalate, in special in perioada 2007 - 2008 cand lucrurile au scapat grav de sub control. Or acest lucru isi propun normele de care am vorbit mai sus.

      2. Constrangerea bugetara ramane cel mai eficient instrument in acest sens. Se stie ca institutiile publice nu se reformeaza nicioadata de la sine, adica din interior. Principiile morale, etice, de integritate si cele bazate pe competente care trebuie atasate acestui proces raman la latitudinea decidentilor publici locali. Presiunea partenerilor sociali - a miscarii tehnocrate, sindicale sau civice - isi pot arata acum roadele reale.
      De pilda, institutiile deconcentrate au termen limita pentru a propune Guvernului noile organigrame pana la data de 16 august a.c.
      Daca revenim la calitatea serviciului public prestat prin popularea cu personal cu competentele adecvate fiecarei pozitii, atunci gasim si alte instrumente, precum rotatia personalului sau formarea profesionala continua.
  • prea hot si prea gras (Joi, 5 august 2010, 14:37)

    calin [anonim]

    Parerea mea personala e ca statul Roman e prea hot dar si prea gras.
    Intrebari (mai mult solutii):
    1. De ce se urmareste cu orice pret combaterea evaziunii fiscale fara a lua in considerare efectele secundare? Caz concret: sunt PFA si conform ultimei OUG pot fi reconsiderat cu activitati dependente dupa bunul plac al inspectorilor fiscali (litera f) - "orice alte elemente care denota natura dependenta"). Cum sa mai am eu curajul sa prestez servicii pentru firme (din strainatate) daca risc un impozit de 60% (contributii sociale angajat+angajator+16% impozit pe profit) (sunt cu norma de venit)?
    2. Se va elimina pana la urma impozitul forfetar? Ati putea sa ne furnizati niste statistici cam care au fost efectele (pozitive sau negative) ale acestui impozit?
    3. Nu ar fi mai bine pentru profesori sa aiba o catedra de 24-32 ore saptamanal in loc de 16 ore, concomitent cu reducerea numarului de cadre didactice si cresterea salariilor celor ramasi?
    4. Nu credeti ca in Romania nivelul birocratiei este extrem de ridicat? De multe ori cetateanul trebuie sa plimbe o hartie de la o institutie la alta in loc ca aceste institutii sa comunice singure intre ele?
    5. Nu ar fi mai bine ca o parte din banii de la FMI sa se cheltuie pentru sustinerea proiectelor cu finantare europeana? In felul acesta gradul de absortie al fondurilor europene ar fi mult mai mare.
    6. De ce nu exista in Romania posibilitatea de a opta pentru pensie privata exclusiv sau pentru asigurare medicala privata exclusiv?
    7. De ce guvernul nu a inceput sa reduca aparatul bugetar imediat dupa ce domnul Traian Basescu a castigat un nou mandat de presedinte? Acea decizie de a nu reduce aparatul bugetar a costat azi marirea TVA la 24% si taierea salariilor tuturor bugetarilor cu 25% chiar daca unii bugetari aveau salarii foarte mici iar altii foarte mari.
    8. Cand se va reforma statul, sa nu mai vedem in administratiile locare 3-5 sefii la 2 angajati care efectiv lucreaza?

    Ar mai fi multe intrebari si sugestii ...
    • raspunsuri (Vineri, 6 august 2010, 14:11)

      Codrin Scutaru [hotnews.ro] i-a raspuns lui calin

      1. Problema PFA si altor tipuri de intreprinderi individuale este departe de a fi rezolvata prin actualele masuri de combatere a evaziunii fiscale si necesita o incurajare pe termen scurt si mediu, urmate de o reglementare adecvata. Micii intreprinzatori din Romania nu sunt de fapt incurajati ci dimpotriva, uitandu-se ca micile intreprinderi sunt motorul de facto al economiei.
      2. Sper din tot sufletul.
      3. Nu cred ca reducerea numarului de cadre didactice e o solutie oportuna ci doar o propunere a organizatiilor internationale prea putin familiarizate cu situatia de fapt a Romaniei.
      4. Birocratia din Romania este excesiva la modul absolut, existand o tendinta grava de continuare a acestui fenomen.
      5. Probabil ca ar fi o solutie buna.
      6. Exista posibilitatea aceasta daca apelam la companii private de asigurare dar nu cred ca eliminarea sistemelor clasice de asigurare este o solutie pentru un stat european.
      7. Corecta intrebarea.
      8. Statul se va reforma cand va exista vointa politica pentru asta. Oare cand, ma intreb si eu retoric?
  • Cat la suta din populatia Romaniei e bugetara? (Joi, 5 august 2010, 14:46)

    Alui [anonim]

    Cati angajati sunt in sectorul privat si cati pensionari sunt?
    Sunt mai multe intrebari, dar trebuie vazute in ansamblu.
    Cat la suta din populatia Germaniei/Frantei/SUA e bugetara?
    • raspuns (Vineri, 6 august 2010, 14:14)

      Codrin Scutaru [hotnews.ro] i-a raspuns lui Alui

      Stiu ca sunt 4.59 milioane salariati in toata economia si circa 5.68 milioane de pensionari. Problema nu este cat la suta din populatie e bugetare ci in ce sectoare este angajata din zona publica. Sunt oameni absolut necesari sau se acopera multe zone aferente unor clientele de anumite tipuri in timp ce sectoarele de care vorbeam mai sus, educatia, sanatate sau zonele absolut necesare din administratia publica sunt lasate subdimensionate intentionat?
    • Alui (Vineri, 6 august 2010, 14:36)

      Andreea Paul-Vass [hotnews.ro] i-a raspuns lui Alui

      Din cele 15 milioane persoane in varsta de munca (15-64 ani), 8,8 milioane persoane sunt ocupate. Daca se adauga si pensionarii care lucreaza, cifra sare la 9,5 milioane persoane. Dintre acestia, 6,2 milioane persoane sunt salariati, restul fiind alte categorii de persoane ocupate. Din cei 6,2 milioane salariati, 4,75 milioane persoane isi desfasoara activitatea in economia civila si oficiala. Din cei din urma, aproximativ 3,7 milioane persoane lucreaza in sistemul privat si contribuie cu 70% la PIB si cu 67% la veniturile publice.

      In sistemul public de pensii, contributiv, redistributiv, bazat pe solidaritatea intre generatii - numit si pilonul I sau sistemul pay as you go - sunt 4,76 milioane de pensionari / beneficiari si doar 4,3 salariati contributori. La acestia sse mai adauga circa 760 mii de fosti lucratori agricoli din perioada comunista, care nu au contribuit la niciun sistem de pensii. Circa 160 de mii de fost cadre din Ministerele de Interne si de Aparare (inclusiv servicii speciale etc.) beneficiaza de pensii speciale, avand un regim aparte de contributie: fie contributii zero, fie in cote reduse. Alti 8.300 de fosti diplomati, membri ai personalului aeronautic, parlamentari, functionari publici parlamentari, magistrati, lucratori in instante si la Curtea de Conturi beneficiaza de pensii super-speciale au contribuit cu cote reduse diferentiate sau chiar deloc pe durata vietii active si beneficiau de alte reguli de calculare a pensiilor, stabilite printr-un larg evantai de legi preferentiale.
  • Functiile de baza de ale statului (Joi, 5 august 2010, 17:23)

    Sargon [utilizator]

    Karl Marx a scris in Razboiul civil din Franta ca " statul este escrescenta parazitara care distruge societatea, consumindu-i resursele". Poate fi la nivel minimal statul un simbiont util? Sau avem nevoie de o intoarcere la statul totalitar (fratele mai gras al statului obez)?

    Nu cred ca este cineva multumit de actualul stat, dar care este in opinia dumneavostra solutia spre care statul ar trebui sa se indrepte: spre dreapta catre statul minimal sau spre stinga catre un stat totalitar?
    • Marx (Vineri, 6 august 2010, 14:16)

      Codrin Scutaru [hotnews.ro] i-a raspuns lui Sargon

      Nu stiam de afirmatia de mai sus a lui Marx dar cred ca dvs. puneti problema polar: daca vrem un stat minimal sau unul totalitar. Nu trebuie sa gandim in astfel de termeni ci sa gasim o cale echilibrata a unui stat functional. Un stat extins in zonele necesare si redus in zonele parazitare este un raspuns mai aproape de realitate.
    • Sargon (Vineri, 6 august 2010, 14:49)

      Andreea Paul-Vass [hotnews.ro] i-a raspuns lui Sargon

      Mirajul statului maximal a cucerit mintile decidentilor in goana dupa voturi. S-au lasat cucerite si mintile luminate ale cercetatorilor care au promovat ideologiile excesiv interventioniste etatiste. Asa se face ca am asistat la escaladarea interventiilor guvernamentale si la excrescente statale incepand cu anii '30 incoace. De la ponderi ale veniturilor si cheltuielilor publice de 20-30% din PIB s-a ajuns in cateva decenii la 40-50% in PIB ale multor state europene dezvoltate. In SUA, presiunea fiscala este cu circa o treime mai mica, iar competitivitatea cam cu tot atat mai ridicata decat in UE. Lectia care se desprinde este ca regula "da-mi din libertatea ta pentru ca eu, stat, sa-ti asigur siguranta sociala" a dus la pierderea amandorura: a libertatii economice si a sigurantei sociale. Escaladarea deficitelor bugetare si a datoriilor publice actuale reclama o regandire fundamentala a tuturor acestor interventii.
      Asadar, sunt adepta unui guvern cat mai mic, cat mai eficient si cat mai putin costisitor. Iar prin aceste procese de ajustare fiscala au trecut multe state ale lumii cu experiente pozitive, chiar daca in modele economice diferite: China, India, Noua Zeelanda, Chile, Singapore etc.
      Intre varianta cresterii taxelor si a impozitelor si cea a diminuarii cheltuielilor publice, teoria si practica economica au dus la concluzia ca cea din urma este sortita mai des succesului. In cazul concret al Romaniei, faptul ca din anul 1997 incoace, indiferent de sistemul fiscal aplicat, veniturile bugetare nu au depasit 34% din PIB ne duce la concluzia ca desul invocat impozit progresiv are o capacitate redusa de crestere a veniturilor bugetare (de maximum 2% din PIB fata de deficitul bugetar de 9% din PIB), dar sacrifica cu succes atractivitatea fiscala a Romaniei si sansele relansarii economice.
  • bugetari (Joi, 5 august 2010, 18:14)

    ics [anonim]

    nu numai numarul bugetarilor este problema ci si atitudinea/mentalitatea lor "profesionala": la noi pozitia de bugetar nu e un job ci o "feuda" . ei sint pusi acolo de putere ca sa "ia" de la restul (adica "fraierii"). nu exista nici o corelare cu performanta profesionala ci doar cu "relatia" cu puterea: ai pile primesti mai mult. eu chiar nu-mi dau seama cum pot fi motivatzi astia sa faca performanta, sau macar cum sa-si faca treaba pentru care sint pusi acolo. chiar nu vad cum. avetzi voi dragi consilieri vreo idee? ca pina acuma vedem doar manageri de buget care iau banii statului si-i trec in buzunarul propriu cel mai adesea doar cu o "spoiala" de utilitate publica (vezi fantini, piramide, borduri)
    • bugetari (Vineri, 6 august 2010, 14:20)

      Codrin Scutaru [hotnews.ro] i-a raspuns lui ics

      Cred ca in primul rand ar trebui sa fim mai precauti in a generaliza. Un functionar dintr-o institutie de cultura platit sub nivelul unei femei de serviciu se comporta oare ca pe propria feuda? Este necesara corelarea cu performanta profesionala pentru ca oamenii sa fie motivati sa faca acel job, asta e corect. E un deziderat al reformei administratiei publice atat de clamata si neinfaptuita pana in prezent decat absolut marginal. In acelasi timp fenomenele capusarii manageriale din zona intreprinderilor de stat sau a unor autoritati trebuie oprita definitiv, mai ales in contextul unor abuzuri atat de clare.
  • Intrebari (Joi, 5 august 2010, 18:33)

    Alex [anonim]

    Doamnei Vass:
    1. De ce guvernul pe care il consiliati a fost de acord sa transforme Romania in tara cu cel mai mare TVA din UE?
    2. De ce in RO continua sa fie cel mai dur impozitata munca? De ce mai intai au fost reduse salariile si taxate dublu drepturile de autor si PFA-urile, dar taxarea marilor averi a fost lasata pe ultimul loc?
    Domnului Scutaru:
    1. De ce guvernul Tariceanu a lasat un deficit atat de mare Romaniei dupa o perioada de crestere economica?
    2. Studiul este parca scris de un institut al PSD-ului. Dincolo de datele prezentate, concluziile sunt puternic de stanga si critica pe sleau guvernul. Vi se pare just un astfel de comportament venit din partea unui Institut afiliat Academiei Romane? Cu ce bani a fost finantat acest studiu?
    Multumesc
    • raspuns (Vineri, 6 august 2010, 14:24)

      Codrin Scutaru [hotnews.ro] i-a raspuns lui Alex

      1. Nu sunt aici intr-o calitate care sa aiba legatura cu activitatea vreunui Guvern ci in calitate co-autor al studiului citat. Prin urmare, nu va pot raspunde la intrebare.
      2. Este opinia dvs. pe care nu o comentez pentru ca abordarea este una din zona partinic-ideologica in timp ce studiul se bazeaza pe date INS si cercetari sociologice, pe cifre care masoara realitatea. Studiul este din punctul meu de vedere obiectiv si nepartinic si e de datoria acestor institute de cercetare sa vina cu diagnoze si solutii in situatii de criza structurala.
    • Alex (Vineri, 6 august 2010, 14:59)

      Andreea Paul-Vass [hotnews.ro] i-a raspuns lui Alex

      Romania nu are cel mai mare TVA din UE. Ungaria sau Danemarca aplica TVA de 25%. Dar nu numai ele. Din pacate, optiunea pentru cresterea TVA la 24% s-a autoimpus dupa decizia Curtii Constitutionale. Niciuna dintre variantele de lucru ramase nu putea compensa golul bugetar pe termen atat de scurt.
      Munca ramane, intr-adevar, prea dur impozitata, iar dupa revizitarea Codului Muncii si a Codului Social aceasta va fi urmatoarea dezbatere care se impune. Ea merge in tandem cu echilibrul just ce trebuie stabilit si acceptat de catre populatie, adica disponibilitatea noastra de a plati taxe, impozite si contributii la stat, respectiv asteptarile noastre cu privire la beneficiile pe care le solicitam statului in contrapartida. Or argumente politicianiste sau populiste de genul "ni se ia", "ni se da", "e dreptul nostru" trebuie bine cantarite si argumentate. Cu alte cuvinte, e tare usor sa iei un leu prin contributii de la un angajat si sa il imparti, de pilda, la patru persoane asistate social. Cei din urma te vor agrea pe tine ca decident, iar cel interesat de cumularea voturilor va sacrifica in urmatoarea cursa electorala persoana impozitata.
      Referitor la taxarea marilor averi, proiectul este in lucru si se prefigureaza ca bunurile de peste 1 milion de euro sa fie impozitate cu cel putin 10.000 euro.
  • finante statului - la pamant (Joi, 5 august 2010, 20:20)

    cozmin iliescu [anonim]

    va rog sa ne prezentati, pe scurt, care credeti dvs. ca sunt motivele pentru care finantele romaniei sunt, in acest moment, la pamant la propriu ...

    acceptati afirmatia ca acest stat, asa cum este construit si cum functioneaza in prezent, este cel mai mare hot din economia nationala ?

    in calitate de consilieri, ce propuneri aveti pentru a incepe schimbarea acestei situatii cu adevarat ?

    multumesc anticipat !
    • raspuns finante stat (Vineri, 6 august 2010, 14:27)

      Codrin Scutaru [hotnews.ro] i-a raspuns lui cozmin iliescu

      Schimbarea situatiei finantelor statului, adica va referiti la buget, poate veni doar in urma unor investitii majore, atat de infrastructura cat si investitii sociale, care sa deblocheze statul, creand cadrul pentru ca economia sa isi poata reveni.
      Nu stiu daca statul actual este cel mai mare hot dar cred ca exista veritabile gauri negre ale bugetului in timp ce alte zone de functionalitate nu sunt acoperite.
    • cozmin iliescu (Vineri, 6 august 2010, 20:17)

      Andreea Paul-Vass [hotnews.ro] i-a raspuns lui cozmin iliescu

      1. Finantele Romaniei nu sunt la pamant, ci sunt dezechilibrate. Cauzele:
      - propriile vulnerabilitati create de gestiunea iresponsabila a banului public care au culminat cu suprapunerea unui deficit bugetar record atasat unei cresteri economice record in 2008;
      - intrarea in criza economica care ne-a pus in fata adevarului: falimentul modelului politic - care domina viata publica bazat pe clientelismul politic - si falimentul modelului economic de crestere din perioada 2000-2008 - bazat preponderent pe stimularea consumului, prin explozia creditului, prin deplasarea directiei investitiilor straine de la crearea de capacitati de productie spre afaceri imobiliare si speculatii interne, ca si prin umflarea veniturilor bugetare (niciodata colectate, dar care permiteau angajarea de cheltuieli publice) si majorarea deficitelor bugetare in anii cu crestere economica.
      Asa se face ca ne confruntam nu doar cu o criza bugetara, dar si cu un deficit de competitivitate al economiei. Prin urmare, problemele Romaniei sunt mult mai adanci decat simpla reducere a unor deficite bugetare.

      2. Statul nu poate fi hot. Unii angajati ai sai insa da. Realitatea este ca Romania are un sector public care nu numai ca nu poate fi sustinut cu resursele actuale, dar, practic, franeaza cresterea productivitatii si a competitivitatii firmelor.
    • cozmin iliescu - continuare (Vineri, 6 august 2010, 20:37)

      Andreea Paul-Vass [hotnews.ro] i-a raspuns lui cozmin iliescu

      3. Igienizarea politica si economica a Romaniei sunt cheile care trebuie rasucite zdravan de catre actualii lideri politici! Crunta povara pentru politicianul roman, obisnuit pana acum “sa dea” si “sa promita”, “sa viseze ca doar socurile pozitive sunt posibile”, “sa nu-si asume curatenia in ograda proprie”, “sa capitalizeze doar nemultumirea electoratului” este sa construiasca. Acum e momentul constructiei bazate pe viziune, strategie si pe actiuni ferme si decisive!

      Daca in ceea ce priveste primul obiectiv, al igienizarii politice, sunt ceva mai pesimista, in ceea ce-l priveste pe cel de-al doilea, al igienizarii economice, cred ca avem sansa de a repara greselile de politici publice si excesele bugetare din ultimii ani fara a creste taxele si impozitele.

      Principala provocare in fata economiei romanesti sta in reluarea cresterii economice sanatoase si evitarea intrarii intr-o perioada prelungita de stagnare.

      Prudenta bugetara este prima masura pe care o recomand, stiind ca o natiune indatorata puternic nu este o tara libera si nici nu poate creste pe termen lung sanatos, ci una instabila, cu risc de tara ridicat, dependenta de finantarea externa si de costurile ridicate pe care ea le presupune.

      Stimularea crearii de locuri de munca, a cresterii productivitatii si a competitivitati este a doua prioritate pe care o recomand prin actiuni directionate in cinci directii strategice:
      - mai putina legislatie, dar mai multa lege si ordine;
      - mai putina fiscalitate, dar mai multa libertate economica si initiativa privata;
      - mai putina redistributie sociala, dar mai multa munca;
      - mai putina birocratie si mai multa piata;
      - mai putina rigiditate si mai multa flexibilitate in munca.
      Cred ca am pronuntat de doua ori cuvantul munca si bine am facut.
  • Intrebari (Joi, 5 august 2010, 22:05)

    Eduard [anonim]

    Doamnei Vass:
    1. Acordati o nota cuprinsa in intervalul 1-5 pentru prestatia in domeniul economiei al guvernului Boc.
    2. In conditiile in care numeroase cercetari relevante (de ex. lucrarea Comisiei Europene - Administration and the civil service in the EU 27 member states) indica faptul ca ne situam in media UE sau chiar sub aceasta a numarului de bugetari in domenii cheie- educatie si sanatate- cum explicati intentiile de concediere orientate preponderent spre aceste domenii, in detrimentul altora precum ordinea publica sau apararea?
    3. Credeti ca privatizarea unor regii aflate in subordinea statului ar rezolva pe termen scurt o parte din dificultatile economice cu care se confrunta guvernul?
    • Eduard (Vineri, 6 august 2010, 15:14)

      Andreea Paul-Vass [hotnews.ro] i-a raspuns lui Eduard

      Din pozitia pe care o am nu voi onora invitatia ta de a nota guvernul Boc. Ma rezum la a spune ca tensiunile economice si politice cumulate sunt mari, iar increderea populatiei si sentimentul economic ne dezavantajeaza net. Ca este foarte greu sa le explici romanilor continutul masurilor de austeritate adoptate.
      Ca economista, nu e deloc placut sa constientizez ca trebuie luate masuri radicale pe care nu ai cum sa le explici uman celor direct afectati.
      Vocea si responsabilitatea actului guvernamental s-au lasat prea mult timp asteptate si asta ne-a costat.
      Fondul deciziilor este, in mare parte, corect. Ne ramane acum sa probam capacitatea de implementare rapida si corecta a lor.
      Diminuarea coruptiei si a evaziunii fiscale, absorbtia urgenta a fondurilor europene sunt testele majore pe care le dam tot acum.
      De un singur lucru sunt sigura si am sa va rog sa-l tineti minte: reluarea cresterii economice, indiferent de guvernarea sub care va aparea, se va datora in mare parte actualelor masuri de stimulare a economiei si de reforma a institutiilor statului.
  • intrebari (Joi, 5 august 2010, 23:56)

    hermann [anonim]

    Pentru doamna Vass:
    1.Cum este diminuat aparatul consilierilor personali al primului ministru in conditiile actuale de criza si de diminuare a cheltuielilor publice ?
    2.De ce rude pana in gradul IV al consilierilor de stat din jurul lui Emil Boc au intaitate la licitatiile de achizitii publice si pe ce criterii se acorda contracte publice ?
    3. Sunteti de acord cu afirmatia presedintelui Basescu privind plecarea din tara a elitelor,(doctori, profesori, juristi debutanti,etc)din Romania si daca da, va considerati ca faceti din aceste elite ?

    Pentru domnul Scutaru:
    1. Va rog sa precizati daca in activitatea dumneavoastra ca cercetator al studiilor privind calitatea vietii ati folosit date cu caracter subiectiv ?
    2.Este adevarat ca ati fost constrans sa nu faceti publice datele din raportul ISCV si daca da, va rog sa precizati sursa acestor presiuni ?
    • hermann (Vineri, 6 august 2010, 14:29)

      Codrin Scutaru [hotnews.ro] i-a raspuns lui hermann

      1. Nu, nu am folosit astfel de date, de fapt nu imi este clar care ar putea fi aceste date (opinii, pareri, date nefundamentate?).
      2. Nu am fost constrans niciodata in niciun fel pentru a nu face publice datele din raport. Ele sunt publicate pe site-ul ICCV si au fost comunicate publicului in ziua apartiei.
    • herman (Vineri, 6 august 2010, 21:33)

      Andreea Paul-Vass [hotnews.ro] i-a raspuns lui hermann

      Printre primele decizii luate la inceputul anului 2009 de catre PM E. Boc a fost desfiintarea cancelariei personale. Asa se face ca numarul consilierilor personali a fost redus de la 14 in timpul guvernului Tariceanu (din 19 posturi aprobate), la 7 consilieri in mandatul actual. Aceeasi tendinta o cunoaste si numarul secretarilor de stat - redusi de la 4 la 2 - sau a consilierilor de stat - redusi de la 17 la 3, in prezent.

      2. Nu cunosc situatiile la care va raportati. Va rog sa reveniti cu nume si cu situatii concrete.

      3. Nu gasesc nicio referire a Presedintelui la elite. Nu ma consider ca fac parte din aceasta categorie. Mobilitatea internationala a profesionistilor pe care ii invocati intre paranteze este unul dintre marile atuuri pe care ni le ofera timpurile actuale. Castigurile individuale banesti si de know-how vor putea fi valorificate (recapitalizate) in Romania de indata ce vom duce o politica financiara si fiscala atractiva pentru ei, de indata ce vom crea platformele tehnologice in care sa se manifeste. Este cazul Indiei sau al Coreei care au cunoscut cresteri economice fulminante prin valuri masive ale specialistilor formati in special in SUA care s-au reintors in tarile lor natale.
  • pt. dl. Scutaru (Vineri, 6 august 2010, 8:19)

    ioanb [anonim]

    1. Porniti, in studiul ICCV de la un sofism pe care il mascati sub numele de "adevar istoric comun" si induceti concluzia ca statul este producator de bunastare; confundati contingenta cu necesitatea, ceea ce e jenant intr-un studiu academic; continuati apoi cu un alt sofism, spunand ca "daca nu ar fi servicii publice, acestea ar trebui cumparate", omitand voit faptul ca acestea sunt cumparate cu un pret desea mai mare decat serviciile similare oferite de institutii private. Vreun argument valid pentru sustinerile dumneavoastra aveti?
    2. Sustineti ca la intrebrea cu privire la procentul din PIB cheltuit de stat nu se poate raspunde ideologic. Pe ce va bazati? De ce nu acceptati ca statul social din anumite state europene e doar una dintre optiuni?
    3. De ce incurajati confuzia dintre aparatul administrativ - obez si ineficient, pe de o parte, si educatia si sanatatea - subdimensionate dar la fel de ineficiente?
    • ioanb (Vineri, 6 august 2010, 14:37)

      Codrin Scutaru [hotnews.ro] i-a raspuns lui ioanb

      1. Statul este producator principal de bunastare prin educatie, sanatate si servicii publice. O sa va dau un exemplu clar: Ati fost vreodata nevoit sa platiti intr-un spital de stat mai mult pe o zi de spitalizare decat intr-unul privat, chiar luand in considerare costurile nedeclarate? Pentru validitate mai vin cu un exemplu: Daca ar fi nevoie sa platim majoritatea dintre 200 E pe luna pentru a ne da copiii la licee private, ar mai reusi majoritatea romanilor sa aiba acces la educatie? Educatia este stiintific vorbind principalul factor de iesire din saracie.
      2. Comparatia din studiu privind procentul din PIB cheltuit de stat nu este una ideologica care se refera la statul social ci un fapt general.
      3. Nu e confuzie incurajata ci o delimitare pe care am subliniat-o si noi in studiu (vedeti de ex. pag. 41). Atat timp cat vom antagoniza educatia si sanatate, nu numai ca vor ramane ineficiente dar poate vor fi aduse la un nivel extrem de grav de disfunctionalitate.
  • nevoie fundamentala (Vineri, 6 august 2010, 9:08)

    Dan [anonim]

    Consider ca Statul este "gras" (supradimensionat, lacom, greoi etc) si "prost" (plin de incompetententi/nepriceputi/capuse etc). Atit de prost incit isi rupe singur miinile si picioarele. De ce nu sint utilizati la reformarea institutiilor statului absolventii de Harvard reveniti in tzara? Cite doi pe minister, cu tema ca in 3..6 luni sa prezinte un raport si propuneri de optimizare. Insotiti de un ofiter de securitate (pt. siguranta lor si a datelor). Prin OUG. Ce parere aveti? Si in general, care este opinia consilierilor si a Presedintelui privind promovarea celor competenti ? Nota Bene : am directori "politici" si pe cale de consecinta, se consuma mai multe resurse pt. rezultate care cu chiu cu vai se apropie de cele dinaintea numirii lor pe baza de apartenenta la Partid. Cinva exista o lege a raspunderii manageriale ...
    • Dan (Vineri, 6 august 2010, 14:39)

      Codrin Scutaru [hotnews.ro] i-a raspuns lui Dan

      Intr-adevar, absolventii de studii la facultatile de prestigiu din strainatate sunt utilizati insuficient si ar trebui folositi optim (vedeti cazul Bursa Guvernul Romaniei - esec total trasnsguvernari).
      Nu sunt de acord cu ofiterul SRI.
    • Dan (Vineri, 6 august 2010, 21:51)

      Andreea Paul-Vass [hotnews.ro] i-a raspuns lui Dan

      Conduita decidentilor publici este modelata politic clientelar. Este tare dificil sa lupti pentru a reforma aparatul de stat care a devenit principalul mecanism de recompensare a clientelei politice prin asigurarea de slujbe in serviciul public, cu incalcarea principiului meritocratiei si prin garantarea de privilegii catre diferite grupuri sociale, firme si indivizi, prin distorsionarea mecanismelor de piata in alocarea resurselor, coruptie si decizii politicianiste si discretionare. Pasi mici s-au facut in acest sens, dar complet insuficient. Solutia consta, in opinia mea, in decuplarea primelor doua pozitii ierarhice numite politic de restul functiilor din subordine care trebuie sa respecte conditii dure si corecte de selectie si promovare a personalului. Vedeti, de pilda, cat de severe si transparente sunt examenele pentru functionarii sau angajatii institutiilor europene. Absolventii de Harvard sau de alte institutii de prestigiu nu vor gasi dificila trecerea unei site dese de selectie. Altfel, ei raman captivi vointei individuale a unui decident sau altul si dependent de ciclurile electorale.

      O veste buna este ca in sfarsit avem legea raspunderii fiscale adoptata in acest an. Ea acopera nu doar institutiile publice, ci si managementul companiilor de stat. Astfel, nu vor mai putea fi onorate cadouri pur electorale cu sase luni inainte de predarea mandatului. Depolitizarea ramane un front larg deschis si teribil de agitat.
  • Pentru ambii invitati in egala masura (Vineri, 6 august 2010, 9:42)

    Inspirat de Dan [anonim]

    Cunoasteti cu siguranta povestea burselor Guvernului Romaniei. Tineri ajutati sa studieze in scoli renumite afara dar care la intoarcere nu sunt angajati cum e scris in contract. Di doamna Vass si domnul Scutaru au lucrat/lucreaza in cancelarie de premier. Cati angajati absolventi de facultati straine renumite lucrau/lucreaza in cabinetul primului-ministru pentru care ati lucrat. Ar fi minunat sa ne puteti spune practic nu teoretic: nume si scoala de unde vine, pozitia ocupata, puterea de decizie. Ca sa nu vorbim aburi. Multumesc
    • bsg (Vineri, 6 august 2010, 14:40)

      Codrin Scutaru [hotnews.ro] i-a raspuns lui Inspirat de Dan

      Mult mai putini decat ar fi fost posibil sau necesar.
    • burse (Vineri, 6 august 2010, 14:51)

      Codrin Scutaru [hotnews.ro] i-a raspuns lui Inspirat de Dan

      Problema acestui program si esecul sau este un vot de blam care trebuie asumat de Guvern, oricare ar fi acela. E impardonabil ce s-a intamplat cu acei absolventi mintiti de stat, care nu si-a respectat angajamentul.
    • Inspirat de Dan (Duminică, 8 august 2010, 11:53)

      Andreea Paul-Vass [hotnews.ro] i-a raspuns lui Inspirat de Dan

      Programul burselor Guvernului Romaniei a fost un fiasco total, din pacate, desi era construit cu participarea financiara a PNUD, cu delegati ai asociatiei oamenilor de afaceri, ai sindicatelor, ai ministerului educatiei si ai oficiului pentru burse in strainatate. Nu cunosc niciun angajat in Guvern beneficiar al acestui program, dar avem 4-5 manageri publici beneficiari ai programului Young Professionals Schemes. Marea majoritate ai consilierilor premierului sunt insa absolventi de cursuri universitare si post-universitare/bursieri in strainatate.
  • ocolim dezbaterea fundamentala! (Vineri, 6 august 2010, 9:52)

    dan ivanov [anonim]

    cat stat social vrem! si ne ocupam cu simptomele neconcordantei intre "cat vrem" si "cat ne permitem". O grupare de economisti ar putea estima costurile unui stat social -dupa dorinta- si demonstra ca statul social trebuie redimensionat, altfel impozitarea si taxarea se duc la stele. Se poate forma un astfel de grup?
    • grup (Vineri, 6 august 2010, 14:41)

      Codrin Scutaru [hotnews.ro] i-a raspuns lui dan ivanov

      Un astfel de grup de elaborare a unui cadru de politici publice pentru aflarea necesitatii interventiei la nivelul statului e absolut necesar si ar trebui sa functioneze la nivelul parlamentului, in coordonare parlamentara.
    • dan ivanov (Vineri, 6 august 2010, 22:06)

      Andreea Paul-Vass [hotnews.ro] i-a raspuns lui dan ivanov

      Exista astfel de grupuri de economisti in Romania. De pilda, ECOL promoveaza statul minimal, iar GEA are o orientare clara spre statul maximal. In Academia Romana sau in SOREC opinentii sunt eterogeni. Ceea ce nu exista este un think-tank public-privat care sa dispuna de autoritatea si de parghiile necesare pentru a putea influenta deciziile in zona politicilor publice sociale.
      Referitor la relatia dintre fiscalitate si rolul statului de redistribuire sociala am mai raspuns, ocazie cu care invocam nevoia unei dezbateri publice largi.
  • STATUL ROMAN (Vineri, 6 august 2010, 11:30)

    Ivan NICOLICI [anonim]

    Buna ziua, doamna, domnule,
    1. Va rog frumos sa cereti conducatorilor institutilor Statului Roman sa va comunice, care este suma totala a obligatilor financiare fata de cetatenii romani ? S-ar putea sa va ingroziti.
    2. Sunteti de acord ca Statul Roman pe fiecare nivel de conducere este, nu gras, dar aproape obez din cauza faptului ca toate nivelurile de conducere sunt caracterizate de o lacomie fara margini, ajungand azi, nu hot, dar in mod sigur talhar si jefuitor de neam ?
    3. Puteti admite ca de 65 de ani ca noi, poporul, suntem jefuiti si talhariti de catre conducatorii nostri, fie ca au fost bolsevici, comunisti, atei si anticristi, fie ca sunt complicii lor veniti la putere dupa revolutie/lovitura de stat si pana in prezent si care de peste 20 de ani, acesti conducatori ai Statului Roman, nu si-au achitat integral obligatiile fata de romani, dar si-au asigurat legi special(e) de salarizare si pensionare nesimtite si nemernice si multe alte privilegii pt. guvernanti, parlamentari, magistrati, bancheri, sefi de agenti, prefecti si presedinti de C.J.-uri, etc. ?
    Daca intr-un fel sau altul aceste intrebari v-au deranjat, imi cer scuze, dar sper macar sa va puna pe ganduri si sa luati deciziile bune care va stau in putere. Va multumesc.
    • obligatii (Vineri, 6 august 2010, 14:56)

      Codrin Scutaru [hotnews.ro] i-a raspuns lui Ivan NICOLICI

      Problema obligatiilor statului este una fundamentala. O sa dau doar cazul pensiilor, catalogate incorect de necunoscatori (sper ca nu voit) drept asistenta sociala. Neplata pensiilor reprezinta o nerespectare de drept a unui contract eminamente economic intre stat si asiguratul care contribuie lunar pentru ca atunci cand nu va mai putea munci, sa poata beneficia de un drept al sau.
      Privilegiile exista si e intr-adevar regretabil ca a fost o preocupare constanta a unor elite din anumite zone sa isi conserve sau sa isi mareasca aceste privilegii.
      Dincolo de privilegii, problema cea mai grava este nerespectarea dreptului contractual la salariu sau la asigurarea sociala sau de sanatate.
  • Profesori si medici (Vineri, 6 august 2010, 12:59)

    Calin [anonim]

    Este bine ca in sfarsit se pune degetul pe rana, adica a salariilor si mai ales a veniturile personalului bugetar (central si, din pacate, mai putin despre cel local, care reprezinta o alta hemoragie de bani, nu putini).
    Intrebarea mea este simpla si o trec la evidente "scapari". De ce se trece cu atata usurinta sub tacere neipozitarea veniturilor suplimentare ale profesorilor (meditatii) si medicilor (cosultatii in cabinete) pentru care stiiti bine ca nu se elibereaza chitante.
    • profesori si medici (Vineri, 6 august 2010, 14:44)

      Codrin Scutaru [hotnews.ro] i-a raspuns lui Calin

      Problema sesizata de dumneavoastra este nesemnificativa statistic din punctul meu de vedere iar abordarea antagonica a acestor doua categorii, profesorii si medicii, in contextul in care au cele mai scazute venituri din tara, mi se pare total inadecvata. Oare nu subfinantarea sistemelor de sanatate si educatie, sub jumatate din media europeana asa cum aratam in raportul ICCV, este cauza acestor fenomene care duc la aceste castiguri suplimentare?
    • Calin (Vineri, 6 august 2010, 22:12)

      Andreea Paul-Vass [hotnews.ro] i-a raspuns lui Calin

      Problema identificata este corecta si nu a fost scapata din vedere. In nicio tara dezvoltata nu sunt acceptate astfel de practici. Se discuta variante de lucru pentru fiscalizarea lor, dar inainte de a face acest lucru suntem obligati sa garantam demnitatea sociala si profesionala a medicilor si a profesorilor. Legea salarizarii unitare restabileste aceste echilibre, asigurand cele mai ridicate ritmuri de crestere a salariilor in cele doua domenii, dar in trepte, pana in 2015.
  • Cati muncesc in Romania? (Vineri, 6 august 2010, 13:04)

    AlinN [anonim]

    Buna ziua, doamna, domnule,
    Exista undeva date exacte cu privire la:
    1.Cati sunt angajati cu norma intreaga?
    2.Cati dintre acestia sunt angajati de stat?
    3.Cati sunt angajati de mediul privat?
    4.Care este populatia activa a tarii?
    5. Aceleasi intrebari pentru: SUA, Germania, Japonia, China.
    6.Cum s-ar explica diferentele?
    7.Ce masuri ar regla situatia la noi?
    8.S-au luat masuri ce normalizeaza situatia? Se vor lua (exista proiecte)?
    • masuri (Vineri, 6 august 2010, 14:47)

      Codrin Scutaru [hotnews.ro] i-a raspuns lui AlinN

      Pentru normalizarea situatiei e nevoie in primul rand de ceva practic inexistent in prezent: un program coerent de creare de locuri de munca, care exista in SUA sau Germania. La noi nu se vorbeste de creare de noi locuri de munca ci de reducere continua. Oare nu locul de munca este conditia prima a dezvoltarii individului in societate si mai ales de asigurare a unei existente demne?
    • AlinN (Vineri, 6 august 2010, 22:22)

      Andreea Paul-Vass [hotnews.ro] i-a raspuns lui AlinN

      Am raspuns mai sus la intrebari similare.

      Adaug:
      6-7. Situatia se poate regla prin masuri de austeritate mai severe decat in statele europene. De ce mai severe? Pentru ca nicaieri in Europa nu au crescut pensiile cu 50% in 2007-2008. Pentru ca nicaieri in Europa nu au fost adoptate 20 de ordonante de guvern pentru cresterea salariilor in aceeasi perioada. Pentru ca Romania este una dintre putinele tari europene si din lume unde salariile bugetarilor sunt mult mai mari decat salariile din mediul privat. In 2009, salariul mediu brut in sistemul de stat era de peste 2300 lei, iar in sistemul privat era de sub 1500 lei. Pentru ca Romania este in top 10 a tarilor cu cei mai multi bugetari in UE. Pentru ca nicaieri in Europa numarul bugetarilor nu a crescut cu 250.000 intre 2006 si 2008. Romania are 80 de angajati in sistemul public, raportat la mia de locuitori, cu 19 mai mult decat in Italia, 15 mai mult fata de Spania si cu 11 mai multi salariati decat in Germania. Pentru ca doar in Romania sunt 80 de legi speciale care reglementeaza pensiile privilegiate. Pentru ca am ajuns tara europeana cu cel mai mare numar de invalizi pensionati raportat la totalul populatiei si cu judeţe, precum Bihor, unde o treime din pensionari sunt pensionati pe caz de boală. Pentru ca Romania este tara cu cel mai mare grad de politizare a institutiilor publice, la care PSD-PDL insele au contribuit masiv anul trecut. Pentru ca nu am avut curajul moral si estetic de a demara reformele in plin an electoral. Pentru ca luciditatea si responsabilitatea sunt ultimele ingrediente valorizate in dezbaterea publica. Cica nu face rating!
      8. Pentru fiecare dintre aceste probleme s-au luat masuri drastice si efectele vor fi vizibile pana la finalul anului curent.
  • Cum comentati? (Vineri, 6 august 2010, 13:35)

    adana [anonim]

    Doamna, Domnule,

    Avem urmatoarea situatie:
    Sef serviciu in institutie centrala ( angajat si promovat prin concurs), cu 16 ani vechime in acceasi institutie, ASE la zi, cursuri de 5 ani, master in economie, master in administratie publica, cursuri postuniversitare de managementul institutiilor publice, 12 persoane in subordine, fisa postului presupune raspundere foarte mare.
    Concediu efectuat in fiecare an maxim 2 saptamani. Ore suplimentare, week enduri lucrate si evident, neplatite.
    In urma reducerilor succesive, salariul a ajuns la 1500 RON.
    Persoana respectiva a gasit post de secretara la o firma cu 2000 RON.
    Care este sfatul dumneavoastra?
    • situatie (Vineri, 6 august 2010, 14:50)

      Codrin Scutaru [hotnews.ro] i-a raspuns lui adana

      Situatia de care vorbiti e intr-adevar una trista si probabil reala. Sfatul meu este sa ca persoana respectiva sa lupte pentru drepturile sale in toate formele, administrativ, civic, iar daca situatia ramane neschimbata sa ia in considerare o metoda alternativa prin care acea pregatire, atat de buna, sa fie valorizata in alt mediu. Nu cred ca alegerea unei solutii de felul celei mentionate este o alternativa durabila pe termen lung dar o decizie trebuie luata in mod clar pentru evitarea plafonarii si caderii intr-o depresie existentiala.
    • Adana (Vineri, 6 august 2010, 22:32)

      Andreea Paul-Vass [hotnews.ro] i-a raspuns lui adana

      Mobilitatea profesionala nu mai trebuie sa ne sperie, iar adaptarea la nou este fara doar si poate apanajul persoanelor inteligente, asa cum pare a fi si cazul persoanei descrise mai sus. Sfatul meu este sa nu accepte un post de secretara, ci sa-si caute un loc de munca care sa-i valorizeze competentele si pregatirea invocate,care sa-i aduca nu doar satisfactie financiara limitata pe termen lung. Daca exista oportunitati de a-si dezvolta cariera in firma care i-a oferit pozitia de secretara, atunci trebuie cumpanita bine decizia.
  • ce parere aveti? (Vineri, 6 august 2010, 14:03)

    Ion Gheorghe [anonim]

    A studiat cineva corelatia intre numarul de microintraprinderi, PFA-uri si deficitul bugetului de asigurari sociale?

    Dupa modificarile codului fiscal ne transformam dintr-o tara de PFA-uri intr-o tara plina de firmulite doar pentru ca angajatorii nu vor sa angajeze decat mucitori necalificati, salariile medii si mari fiind obtinute prin alte metode.

    S-a gandit cineva la interzicerea inregistrarii unei firme noi cu actionar majoritar persoana )si rudele de gradul I) care are in paralel si o activitate independenta de tip PFA, AF, II?

    Eschivarile de la plata contributiilor sociale se tin lant datorita posibilitatii de avea si firma si PFA si drepturi de autor, la alegere pentru obtinerea veniturilor doar angajati cu acte in regula nu.
    • alternativa angajare (Vineri, 6 august 2010, 14:59)

      Codrin Scutaru [hotnews.ro] i-a raspuns lui Ion Gheorghe

      Aici e o problema a firmelor mari care doresc cu orice pret sa evite impozitarea si apeleaza la astfel de metode paralele de plata, ceea ce nu e neaparat OK din punctul de vedere al platii contributiilor sociale sau de sanatate.
  • cateva intrebari (Vineri, 6 august 2010, 14:15)

    Brutus [anonim]

    pt ambii invitati:

    Care considerati ca sunt serviciile care ar trebui sa le asigure statul si unde ar trebui sa se opreasca rolul acestuia?
    Considerati oportuna o agentie guvernamentala al carui rol este sa verifice preturile la bunuri de larg consum practicate de agentii economici si eventual sa-i pedepseasca pe cei care pun preturi mari sau acesta este rolul pietei?
    Ce parere aveti despre programul Prima Casa?
    Care considerati ca este o solutie mai buna pt a genera crestere economica: investitii guvernamentale si subventionarea unor sectoare strategice din economie (ex: agricultura) sau reducerea fiscalitatii?
    • brutus (Vineri, 6 august 2010, 15:05)

      Codrin Scutaru [hotnews.ro] i-a raspuns lui Brutus

      1. Statul ar trebui sa asigure in mod obligatoriu servicii publice de educatie, sanatate si alte servicii care apartin prin esenta lor institutiilor de stat (politie, administratie publica in anumite domenii etc.). In acelasi timp statul trebuie sa aiba un rol si in economie, preponderent in zona crearii cadrului favorabil unei competitii corecte.
      2. Este mai degraba rolul pietei.
      3. Programul Prima Casa a fost un esec, dovada fiind chiar primii evacuati din prima lor casa obtinuta prin acest program, care are serioase lacune de ordin juridic sau al planificarii pe mai multi ani. Programul a fost unul cu incarcatura electorala a anului 2009.
      4. O solutie mai buna este intotdeauna cea a investitiilor guvernamentale si subventionarea sectoarelor strategice, acolo unde este absolut necesar, evitandu-se gaurile negre. Este necesara si o regandire a sistemului fiscal, in sensul reducerii ina numite zone dublate de cresteri in altele.
    • Brutus (Vineri, 6 august 2010, 18:28)

      Andreea Paul-Vass [hotnews.ro] i-a raspuns lui Brutus

      1. Bunurile si serviciile care pot fi garantate exclusiv de catre stat sunt: armata, justitia, politia, infrastructura rutiera, urbana, plasa de siguranta sociala etc. Bunurile publice semi-dure – adica cele ce pot fi furnizate atat de catre mediul public cat si de catre cel privat in ponderi variate sau in parteneriate public-private sunt: educatia, sanatatea, pensiile, companiile de interes strategic, cum sunt de pilda cele din zona energiei sau a resurselor naturale. Bunurile publice care pot fi complet externalizate in favoarea ONG-urilor sau a firmelor private ar putea consta in evaluarea resurselor umane din cadrul institutiilor publice. Aranjamentele etatiste s-au dovedit adeseori falimentare si din ce in ce mai multe voci reclama nevoia retragerii tuturor masurilor interventioniste aberante ale guvernului si promovarea antreprenoriatului ca cel mai bun stimulent pentru cresterea economica bazata pe competivitate. Putine subiecte sunt insa mai incurcate in stiinta economica decat desenarea acestui tipar si rol al statului. Fiecare natiune isi decide propriul tipar al statului.

      2. Nu. In art. 5 din legea concurentei este reglementat pretul excesiv, iar Consiliul Concurentei si Agentia pentru Protectia Consumatorului au instrumentele necesare de actiune. Pacat ca nu exista nicio astfel de sanctiune, desi suntem martorii acestor practici dese.

      3. Sa cerem mai bine parerea celor peste 20 de mii de beneficiari. In cadrul Programului „Prima Casa” au fost acordate peste 24.200 de garantii in valoare de peste 1 miliard de euro pana la mijlocul lunii iulie 2010. Programul initial s-a extins si pentru constructiile noi, iar plafonul s-a majorat la 75 mii euro pe beneficiar pentru constructii noi. In total - „Prima Casa 1” si „Prima Casa 2” - au fost primite peste 20.800 de solicitari de garantare in valoare de 865 milioane euro, din care au fost acordate 20.486 garantii in valoare de aproape 852 milioane euro. NB: garantii nu inseamna plati efective.
    • Brutus (Vineri, 6 august 2010, 18:36)

      Andreea Paul-Vass [hotnews.ro] i-a raspuns lui Brutus

      4. Pentru stadiul actual de dezvoltare economica a Romaniei se impun ambele solutii, armonios impletite. Ma gandesc in special la investitii guvernamentale in infrastructura rutiera, feroviara si informationala, in energie si mediu, sustinerea sectoarelor cu avantaje competitive certe, dar cu decalaje mari de productivitate (agricultura, cum bine o invocati si dvs.) si retragerea tuturor interventiilor guvernamentale aberante. In zona fiscalitatii trebuie continuat efortul de comasare si eliminare a taxelor si tarifelor parafiscale (au fost reduse de la circa 490 la inceputul anului 2009 la sub 275 in prezent), scurtare si diminuare a numarului de proceduri si tipizate (simplificarea Codului Fiscal) si trebuie obligatoriu repusa in dezbaterea publica problema impunerii fiscale a muncii in Romaniei.
  • Status Quo versus Reorganizare strategica (Vineri, 6 august 2010, 14:30)

    DanS [anonim]

    Buna ziua,

    Din cele care se vad in presa eu percep sa se incearca pastrarea unui status quo care denota incapacitatea guvernului de a veni cu solutii inovative in ceea ce priveste structura de control operational al statului roman.

    Intrebarea nr. 1 : De ce se recurge la solutiile cele mai simple care nu au cum sa rezolve problema? De exemplu : cresterea fiscalitatii versus imbunatatirea colectarii la bugetul de stat.

    Intrebarea nr. 2 : De ce se continua cu structura actuala a statului si cu procese si proceduri haotice, executate manual in loc sa se creeze o structura bazata preponderent pe interactiune prin canale electronice ceea ce ar aduce beneficii enorme din punct de vedere costuri operationale, eficienta operationala, micsorarea aparatului de stat, performante crescute, etc. Si care ar permite directionarea fondurilor eliberate catre domenii care au nevoie de investitii masive : sanatate, invatamant, politie.

    Intrebarea nr 3: Unde credeti ca ne va duce "strategia" actuala a guvernului? In ce situatie / stare credeti ca ne vom afla in anul de gratie 2012 ca urmare a politicilor si strategiei actuale ale guvernului?

    Multumesc.
    • DanS (Vineri, 6 august 2010, 15:09)

      Codrin Scutaru [hotnews.ro] i-a raspuns lui DanS

      1. Exista o lipsa de viziune la nivel guvernamental, la nivelul elaborarii de politici, dublata de incapacitati clare.
      2. Operationalizarea in sensul propus de dvs. probabil ca nu este dorita.
      3. Actuala cale propusa de guvern cred ca este mai apropiata de un drum inchis decat de o iesire din situatia de criza structurala. In 2012 vom avea servicii publice falimentare si oameni dezorientati si mai saraci decat in 1989, cel mai probabil. "Strategia" strangerii curelei este una perdanta pentru ca omul, situatia sa materiala, isi revine prin investitii si actiune, nu prin inactiune si carpire.
    • DanS (Vineri, 6 august 2010, 18:11)

      Andreea Paul-Vass [hotnews.ro] i-a raspuns lui DanS

      1. Cresterea fiscalitatii este o solutie simpla, caci o operezi din pix, dar nu a fost nicidecum optiunea de prim rang a actualului Guvern. Cresterea TVA a fost solutia de ultim recurs dupa decizia CCR. Imbunatatirea colectarii este un obiectiv asumat ferm. A fost modificata legea de functionare a ANAF pentru a fluidiza si eficientiza controalele fiscale. S-a publicat si primul raport de performanta al ANAF in 2010, in timp ce niciun alt guvern anterior nu a dorit sa faca publice aceste informatii. A fost adoptat un pachet nou de masuri pentru diminuarea evaziunii fiscale. S-a extins baza de impunere fiscala prin includerea tranzactiilor si a veniturilor care nu erau defel taxate sau care erau preferential si nejustificat taxatela un nivel inferior. Lucrurile nu se pot imbunatati peste noapte, indeosebi atunci cand e vorba de structuri sistemice - legislative, institutionale, resurse umane - greu igienizabile. Or deficitul bugetar actual trebuia diminuat in sase luni de la 9,1% la 6,8%.

      2. Astept cu sufletul la gura operationalizarea Strategiei e-Romania, adoptata inca de la inceputul acestui an de catre MTC. Ea isi propune sa corecteze problemele pe care le semnalati foarte corect. Interoperabilitatea bazelor de date si a institutiilor publice va duce la debirocratizare, la ghiseul virtual unic, la politici publice bazate pe analize de impact trans-sectoriale fundamentate, la diminuarea costurilor operationale si de personal, la eliminarea cozilor interminabile si la scurtarea timpului pe care il petrece oricare cetatean conectat la Internet in relatie cu statul.

      3. Anul 2012 va fi un an cu crestere economica semnificativa daca reusim sa aplicam corect reformele pe care ni le-am propus. Multe dintre ele au insa ca termen de finalizare anii 2015 (cazul salarizarii unitare, al reformei educatiei sau al sanatatii) sau 2030 (cazul sistemului de pensii).
  • Care sunt domeniile productive la stat? (Vineri, 6 august 2010, 14:30)

    Alui [anonim]

    Din cate inteleg eu Romania are 2.3 milioane de bugetari la 4.6 milioane de angajati. Deci statul Roman angajeaza jumatate din angajatii din Romania. In ce tara capitalista mai exista un asemenea procent?
    Spuneti ca inca sunt necesare persoane in administratie. De ce? Nu pentru ca legile stimuleaza si intretin birocratia(=coruptia)? Nu se pot simplifica si informatiza serviciile respective?
  • contracte de munca (Vineri, 6 august 2010, 14:43)

    emil [anonim]

    de ce angajatii platiti der la buget nu pot fi angajati si demisi cu aceeasi usurinta ca si cei din domeniul privat?
    de ce nu se fac si aici angajari pe perioada determinate doar in baza nevoilor temporare ale statului?
    de ce nu se privatizeazarecuperarea creantelor de catre stat?
  • Pt Doamna Vass (Vineri, 6 august 2010, 14:54)

    Alui [anonim]

    De ce guvernul actual nu face nimic pentru a reduce birocratia(=coruptia)?
    Eu am fost oprit in Romania fara Rovigneta in zona orasului Turda in Drum spre Deva. OK greseala mea. Dar pentru asta mi s-a retinut certificatul de inmatriculare al masinii pe care ca sa-l recuperez a trebuit sa ma intorc la Cluj de la Deva dupa ce am platit cele doua amenzi (una in lei, una in Euro-curios nu?) dupa cateva zile, cand a ajuns si certificatul meu de la Turda la Cluj la sediul politiei judetene. Vi se pare normal asa ceva?
    Cati credeti ca n-ar incerca sa dea mita intr-un asemenea caz ca sa scape de drumuri?
  • intrebari suplimentare (Vineri, 6 august 2010, 15:02)

    calin [anonim]

    Trebuie sa revin cu intrebarile pentru care nu am primit raspuns concret la una din ele:
    Sunt PFA in IT si prestez servicii pentru o firma din alta tara UE, deci bag bani in economia noastra). In momentul de fata am optat pentru norma de venit pentru ca mi s-a parut o "intelegere" corecta intre mine si stat sa platesc o suma fixa indiferent de profit (adica ma scuteste de contabilitate si de deducerea tuturor cheltuielilor).
    Conform noilor reglementari risc sa fiu reincadrat ca si activitate dependenta si sa platesc pana la 60% taxe din veniturile reale (retroactiv) .
    1. Merita sa risc o asemenea taxare sau mai degraba ma angajez cu carte de munca in statul de rezidenta al firmei cu care colaborez (situatie in care statul Roman va incasa 0 taxe)?
    2. Nu intelegeti ca fiscalitatea excesiva alunga atat investitorii straini cat si pe cei autohtoni? Mai mult economie neagra va incepe sa ia proportii?
    3. Nu va aduceti aminte ca atunci cand a venit la putere alianta DA impozitul pe profit ajungea pana la 45% (acum ajunge pana la 60% impozit + contributii sociale anagajt si angajator), iar prin introducerea cotei unice de 16% statul Roman a avut defapt incasari mai mari deoarece multi au trecut in economia reala?
    4. Stiati ca impozitul in Romania este de minim 30% (16% pe profit apoi 16% pe dividende?).
  • pt. dl Scutaru, ref. raspunsul 10 (Vineri, 6 august 2010, 15:09)

    ioanb [anonim]

    1. Incerc sa fiu si mai limpede:

    Statul NU ESTE CU NECESITATE un furnizor de bunastare; situatia este valabila doar pentru tarile in care statul social este stare de fapt; acest lucru nu este valabil pentru toate tarile "civilizate" si nici nu a fost valabil, istoric, in tarile din UE - majoritatea au trecut la statul social dupa ce au terminat reconstructia postbelica;

    Pe de alta parte, liceele romanesti costa, lunar, mai mult decat 200Euro X nr. de elevi.

    Si da, aceeasi procedura costa mai mult in spitalele de stat decat in cele private; nu doar bani, ci si timp, (dis)confort, (ne)siguranta.

    2. Toate tarile prezentate in studiu sunt promotoare ale unui stat social. Ce nu e ideologic aici?

    3. Statul poate sustine educatia si prin burse, nu doar prin mentinerea unui monopol. Si da, este o optiune ideologica, personal prefer un sistem de invatamant majoritar privat "edulcorat" de bnurse pentru persoanele sarace - am avea mai putine dosare penale pentru fraudarea examenelor si mai putina coruptie, de la angajari si repartitii pana la reparatii.


Abonare la comentarii cu RSS
Rosia Montana
Vremea la


/
Maine:
|
Domnule Primar Ai vreo sesizare? Contacteaza-ti primarul!

Hotnews
Agenţii de ştiri
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri