Conditionarea aderarii la spatiul Schengen si la zona euro a aparut in vara anului 2008, cand intr-un proiect de raport se arata ca lipsa de progrese in reformarea justitiei si in lupta anticoruptie ar putea prejudicia aderarea Romaniei la zona euro si la spatiul Schengen.
In negocierile din Colegiu, comisarii roman, Leonard Orban, si bulgar, Meglena Kuneva, - intrucat referirea se facea la ambele tari - au reusit sa obtina eliminarea crearii unei legaturi intre monitorizarea pe justitie si aceste doua obiective majore. Aceasta referire nu s-a aflat nici macar in varianta de raport ajunsa pe masa Colegiului in sedinta saptamanala, dar negocierile din anul 2008 au fost destul de dure, existand, pe langa reuniunea sefilor de cabinet, si o intalnire a comisarilor europeni chiar cu o zi inainte de sedinta saptamanala.
In varianta finala insa, nu aparea nicio mentiune referitoare la spatiul Schengen.
Un an mai tarziu, in 2009, aceasta referire avansase un pic in documente, in sensul ca ea se afla deja in proiectul de raport care a intrat in discutia comisarilor europeni in Colegiu. Conotatia era aparent neutra: Progresele referitoare la calitatea sistemului judiciar si a luptei anticoruptie vor contribui pozitiv la aderarea Romaniei la spatiul Schengen intrucat ridicarea controalelor la granite se bazeaza pe increderea reciproca.
In sedinta saptamanala a comisarilor europeni negocierile au continuat, dar si atunci s-a obtinut scoaterea, la fel ca in anul precedent, a relationarii- chiar daca intr-o maniera pozitiva - a mecanismului de cooperare si verificare (MCV) de aderarea la spatiul Schengen.
Pentru aderarea la spatiul Schengen exista criterii foarte concrete, a explicat purtatorul de cuvant de la acea vreme Johannes Leitenberger.
Nu exista o legatura faptica si probabil s-ar genera confuzie daca s-ar stabili o legatura intre MCV si aderarea la spatiul Schengen. Pentru aderarea la spatiul Schengen trebuie indeplinite anumite conditii si statele membre vor putea hotari, cand va fi momentul, daca vor putea accepta cele doua state in Schengen cu mecanismul de verificare si cooperare inca in derulare, a spus purtatorul de cuvant al Comisiei. Dar trebuie sa separam cerintele in aceste doua domenii, ambele sunt importante, trebuie tratate corespunzator, dar trebuie luate cu totul separat, a spus acesta la vremea respectiva.
Si totusi, iata ca un an mai tarziu, o noua referire la aderarea la spatiul Schengen - care ar trebui sa se realizeze in martie 2011, in urma deciziei din Consiliu, adica a tuturor celor 27 de state membre - revine. O spune chiar presedintele Romaniei.
Absenta din varianta finala este rezultatul unor negocieri evidente pentru eliminarea formularii.
Presedintele a mai spus ca are "ingrijorari legate de accesul in spatiul Schengen". "Pana acum au fost sapte inspectii pe Schengen, in noiembrie urmeaza ultima si ea va viza doua aeroporturi. Toate rapoartele pe indeplinirea obligatiilor legate de intrarea in spatiul Schengen, in martie 2011, sunt pozitive si speram ca si ultimul raport sa fie pozitiv", a spus presedintele.
Ce inseamna, de fapt, mentionarea Schengen? Europenii nu au prea multe mijloace de constrangere asupra Romaniei, lucru recunoscut informal de Comisie. Activarea clauzei de salvgardare, cand putea fi activata, adica pana la sfarsitul anului trecut, nu ar fi dezavantajat numai Romania si Bulgaria, ci ar fi vulnerabilizat si cetatenii celorlalte state europene confruntati cu justitia din ambele state. Prin urmare, Comisia cauta mijloace prin care Romania sa fie fortata sa faca progresele dorite.
Mentiunea aderarii la spatiul Schengen, este un alt mijloc de a pune presiune si de a transmite mesajul ca daca problemele din justitia din Romania nu se rezolva si lupta anticoruptie nu are rezultate, ar putea foarte bine ca ele sa atarne greu in aderarea la spatiul Schengen, desi aceasta se face pe cu totul alte criterii.
Acesta este motivul pentru care se tot incearca introducerea in raport a unor astfel de referiri
6
3
