Preturile la alimente vor creste cu mai putin de 10%-15%, deoarece caderea cererii dupa majorarea TVA de la 19% la 24% va forta producatorii si pe cei de pe lantul agroalimentar sa diminueze fie preturile, fie marjele de profit, a declarat ministrul agriculturii, Mihail Dumitru, la Discutia de Luni, o emisiune HotNews.ro - RFI, realizata de Dan Tapalaga. "Caderea cererii va forta producatorii si pe cei de pe lantul agroalimintar sa diminueze fie preturile, fie marja de profit. Or, pe lantul agro-alimentar de la producator la detailist exista posibilitati de a opera ajutari pe marjele de profit", a mai spus Dumitru.

Descarca fisierul audio in format MP3

• Planurile de afaceri si proiectele au fost facute pe un anumit curs de schimb. Daca la un moment dat ecartul va fi foarte mare, atunci vom analiza masuri de ajustare astfel incat sa nu pierdem aceste investitii.
• Am pregatit doua forme de subventionare, ele se acorda pentru realizarea unor standarde ridicate de ingrijire a animalelor, pentru sectoarele porc si pasare. Subventiile se ridica pe fiecare schema in parte in jur de 100 de milioane de euro pe an.
• Vezi in articol cum vrea sa combata ministerul evaziunea fiscala cu Operatiunea Silozul. Asculta integral interviul cu Mihail Dumitru in varianta AUDIO si vezi fragmente VIDEO.
  

Cele mai importante declaratii facute de ministrul agriculturii, Mihail Dumitru, la Discutia de Luni

• Pana in prezent, nu cred ca s-a putut face o determinare exacta a eventualelor scumpiri. Este matematic ca, prin cresterea TVA, se va adauga ceva la preturi, pentru ca din start se adauga 5% la factura finala, acest TVA.
• Cresterea pretului duce la o scadere a cererii. Caderea cererii va forta producatorii si pe cei de pe lantul agroalimintar sa diminueze fie preturile, fie marja de profit. Or, pe lantul agro-alimentar, de la producator la detailist, exista posibilitati de a opera ajutari pe marjele de profit. Exista anumite tendite de scadere a preturilor la producatorul agricol. Suntem in perioada de vara, cand creste productia pentru ca a aparut productia in camp, de legume, de fructe etc. La recoltare pretul e scazut, pentru ca atunci toata lumea ofera. Sunt multe elemente care se adauga pe lantul agro-alimentar pentru a stabili pretul final.
• Personal, n-am nici un fel de baza sa spun ca preturile vor creste cu 10%. Ele vor avea probabil o crestere, dar mult mai redusa decat cea avansata de sindicate si de opozitie. 
• Nu cred ca producatorii isi vor putea permite sa creasca preturile. Ei sunt deja in situatia in care nu mai pot desface produsele datorita faptului ca nu mai exista cerere pe piata. In conditiile in care creste TVA si cresc preturile, cererea va scadea si mai mult. Pretul produsului alimentar este constituit foarte putin din pretul produsului agricol, acesta se situeaza la 30%. Ceea ce se adauga, valoarea adaugata, vine pe lantul agro-alimentar din colectare, depozitare, transformare, etichetare, marketing, desfacere. Si pe lantul agroalimentar exista inca posibilitati de ajustare a preturilor. Toti actorii de pe lantul agro-alimentar au interes sa vanda. Iar ca sa vanda, vor trebui sa-si ajusteze preturile in functie de cerere. 
• Nu numai la producatori, dar si la ceilalti actori, mai mult la ceilalti actori decat la producatori, care sunt undeva la asa zisul breakeven point, la punctul de cotitura unde treci de la venit pe pierdere - exista posibilitate mai mare de ajustare.
  

Planul B in caz de prabusire a leului

• Eu sper ca TVA-ul marit sa nu descurajeze investitiile in agricultura. Bineinteles ca TVA-ul marit poate afecta planul de afaceri al investitorilor. Avem foarte multe proiecte de investitii semnate pe planuri de afaceri, pe masuri de finantare din Programul National de Dezvoltare Rurala. Chiar recent am semnat circa 474 de proiecte de investitii in economia rurala pe partea de servicii in mediul rural, ca sa preia din excesul de forta de munca in agricultura.
• Va exista o ajustare si aici, pentru ca planurile de afaceri au fost facute in alte conditii. Deocamdata este o prezumtie, si exista fel de fel de evaluari privind evolutia cursului. Deocamdata noi mergem pe datele care exista, planurile de afaceri si proiectele au fost facute pe un anumit curs de schimb. Daca la un moment dat ecartul va fi foarte mare, atunci vom analiza masuri de ajustare astfel incat sa nu pierdem aceste investitii. Putem merge pana intr-acolo incat sa propunem schimbarea denominarii contractelor de finantare nerambursabila din lei in euro. In prezent, noi incheiem un contract pe valoarea in euro la un curs de schimb, si platim la un curs de schimb la care se realizeaza cheltuiala. Daca aceasta diferenta va fi foarte mare, pentru ca cursul de schimb ramane cel de la valoarea semnarii contractului, vom analiza posiblitatea fie a reactualizarii cursului de schimb, fie chiar a semnarii contractului in euro. Dar aici va trebui sa avem o discutie cu BNR si Comisia Europeana. 
• Noi nu luam in calcul varianta caderii leului, dar sunt fenomene macroeconomice pe care incercam sa le stapanim atat prin politica fiscal-bugetara cat si prin politica monetara, BNR are un rol important in stabilizarea cursului de schimb. Noi speram ca prin politicile pe care le adoptam sa putem controla cursul de schimb.   
  

Operatiunea Silozul si evaziunea fiscala

• Din statisticile pe care le avem la minister, am constatat ca exista un numar mare de ferme, chiar de dimensiuni mari, de sute de hectare, care functioneaza pe persoana fizica. Exista la nivelul sutelor de ferme de dimensiuni mari, ba chiar am descoperit cateva chiar si peste o mie de hectare care functioneaza pe persoana fizica. Asta inseamna ca ei nu emit nici o factura la livrarea productiei, nu se inregistreaza si nu platesc nici un impozit. Deci nu platesc impozit pe venit, ei functioneaza ca simple persoane fizice, eventual isi declara un venit propriu ca persoana fizica pe care plateste impozitul de 16%. Incercam sa-i determinam sa se inregistreze, nemaiplatindu-le subventii.
• In prezent, se pare ca n-au o problema pentru ca n-au fost niciodata controlati si stopati. N-au fost controlati, probabil, din cauza neimplicarii unor institutii ale statului. Aceasta obligatie revine unor institutii cum ar fi ANAF sau autoritatilor locale. 
• Avand in vedere ca a inceput campania de recoltat, si acum se face foarte multa evaziune fiscala, in special prin livrarea productiei de grau, de orz, la capatul tarlalei fara nici un fel de factura, am lansat o operatiune, se cheama "Operatiunea Silozul". Este o operatiune comuna de control, cu ANAF-ul, cu IGP, cu Autoritatea Rutiera, astfel incat orice camion iese si transporta cereale, dar si anumite zone in care stim ca se produc astfel de fenomene de evaziune, avem un plan foarte concret in care venim, intervenim, controlam astfel incat aceste tranzactii sa se faca numai cu forma legale, cu facturi, cu plata TVA-ului. Operatiunea este pregatita si este lansata de doua saptamani astfel incat sa fim pe deplin echipati in momentul in care campania este in desfasurare, si noi suntem in plina desfasurare cu operatiunea Silozul. 
• Eu sper ca aceasta operatiune Silozul sa aiba efecte si sa vedem la sfarsitul campaniei cat de mare este gradul de evaziune.
  

Subventii noi pentru porc si pasare

• Anul acesta este primul an de cand suntem stat membru UE in care am platit subventiile europene si complementul national in termenul stabilit de UE, si anume 30 iunie. Plata in termen ne elimina riscul de fi penalizati pentru intarziere. In fiecare an, in 2007, 2008, 2009, noi am platit penalitati pentru intarziere. Anul acesta este prima oara cand am reusit sa nu avem penalitati la intarziere. Exista posibilitatea ca unii sa fie in acea categorie de 4% sa aiba anumite probleme legate de supradeclarare si sa fie in operatiunea de control.
• Avand in vedere ca avem resurse foarte putine, am incercat sa distribuim aceste forme de ajutor pe sectoarele cele mai afectate, sectorul porc si pasare. Sunt doua sectoare in care avem probleme, pentru ca au disparut subventiile acordate pana anul trecut, subventii nationale neconforme cu regulile europene si care au trebuit oprite la sfarsitul anului trecut pentru ca am avut negociata cu UE o perioada de tranzitie de trei ani care s-a incheiat. 
• Am pregatit doua forme de subventionare, ele se acorda pentru realizarea unor standarde ridicate de ingrijire a animalelor, si le dorim aplicate anul acesta. Dar probabil ca le vom introduce anul acesta, dar le vom plati anul viitor pentru ca nu mai avem bani in buget. Ele sunt aprobate informal la Comisia Europeana, toate aspectele tehnice sunt agreate cu Comisia, practic nu ne ramane decat sa trimitem scrisoarea oficiala. 
• Avem estimarile pe porc si pe pasare, subventiile se ridica pe fiecare schema in parte in jur de 100 de milioane de euro pe an. Banii astia ne-am propus sa facem asa: sa promovam actele normative, sa preluam cereri pentru ultimul trimestru din 2010 si sa constituim o obligatie a statului fata de fermieri, in baza acestei obligatii sa facem un angajament cu sistemul bancar care sa crediteze fermierii, noi preluam riscul de creditare prin Fondul de Garantare al creditului rural si, la momentul la care ne vin banii in buget anul viitor, noi vom achita subventia si fermierul isi plateste datoria la banca. Este solutia de avarie pe care o avem in calcul.
  

Dumitru si politica

• Sunt o prezenta discreta pentru ca nu sunt un om politic, sunt un tehnocrat pus pe o functie sa rezolv niste probleme punctuale. Nu sunt un om care alearga dupa notorietate, imi doresc mai mult sa rezolv punctual probleme tehnice. Poate ca ar trebui sa-mi maresc vizibilitatea si sa comunic mai mult, dar in momente dificile e mai greu sa comunici aspecte pe care nu le ai. Cand ai foarte putini bani, cand ai foarte putine posibilitati de a oferi sectorului ceea ce asteapta de la tine, nu ai de comunicat foarte mult. Prefer mai degraba sa am dialogul cu fermierii, sa-mi duc cu succes la indeplinire cateva obiective majore: absorbtia fondurilor comunitare, eficientizarea administratiei agricole, pregatirea pozitiei Romaniei pentru viitoarea Politica Agricola Comuna.
• Nu mi s-a propus sa devin membru de partid, nici nu mi s-a cerut. Va pot spune numai o concluzie: este foarte dificil sa ai o functie de ministru intr-un cabinet daca nu esti membru al unui partid politic, pentru ca ai nevoie de sprijin pentru a-ti duce la indeplinire proiectele, ai nevoie de o anumita sustinere la nivelul Parlamentului pentru a-ti promova legile. Sunt asumat din punct de vedere politic de PDL, dar n-am calitatea de membru de partid. Nu am inca intentii de a dezvolta o cariera politica de lunga durata.