Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivitatii, se constituie intr-un drept castigat, astfel incat diminuarea acesteia nu poate fi acceptata nici macar cu caracter temporar, este motivatia pentru care Curtea Constitutionala a respins diminuarea pensiilor cu 15%, potrivit legii pentru care Guvernul si-a asumat raspunderea in fata Parlamentului.

Prin sumele platite sub forma contributiilor la bugetul asigurarilor sociale, persoana in cauza, practic, si-a castigat dreptul de a primi o pensie in cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivitatii; astfel, contributivitatea, ca principiu, este de esenta dreptului la pensie, iar derogarile, chiar si temporare, referitoare la obligatia statului de a plati cuantumul pensiei rezultat in urma aplicarii acestui principiu afecteaza substanta dreptului la pensie", potrivit motivatiei publicate luni pe site-ul CCR.

Pe langa exigentele Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, Constitutia Romaniei prevede, in mod expres, la art.47 alin.(2) dreptul la pensie, ca drept fundamental, potrivit sursei citate.

"Textul constitutional nu califica dreptul la pensie doar din perspectiva unui interes patrimonial al persoanei, ci, consacrand in mod expres dreptul la pensie ca un drept fundamental, impune statului obligatii constitutionale suplimentare, astfel incat sa se asigure un nivel de ocrotire al acestui drept superior celui prevazut de Conventie si de Protocoalele sale aditionale. In aceste conditii devine aplicabil art.60 din Conventie, potrivit caruia "nici o dispozitie din prezenta conventie nu va fi interpretata ca limitand sau aducand atingere drepturilor omului si libertatilor fundamentale care ar putea fi recunoscute conform legilor oricarei parti contractante sau oricarei alte conventii la care aceasta parte contractanta este parte".

Judecatorii CCR au stabilit ca "dreptul la pensie este un drept preconstituit inca din perioada activa a vietii individului, acesta fiind obligat prin lege sa contribuie la bugetul asigurarilor sociale de stat procentual raportat la nivelul venitului realizat".

"Corelativ, se naste obligatia statului ca in perioada pasiva a vietii individului sa ii plateasca o pensie al carei cuantum sa fie guvernat de principiul contributivitatii, cele doua obligatii fiind intrinsec si indisolubil legate".

Scopul pensiei este acela de a compensa in perioada pasiva a vietii persoanei asigurate contributiile varsate de catre aceasta la bugetul asigurarilor sociale de stat in temeiul principiului contributivitatii si de a asigura mijloacele de subzistenta a celor ce au dobandit acest drept in conditiile legii (perioada contributiva, varsta de pensionare etc.)

Judecatorii precizeaza insa ca aceasta decizie "nu inseamna ca legea nu poate in viitor sa reaseze sistemul de calcul al pensiilor, bazandu-se, insa, tot pe principiul contributivitatii". Cu alte cuvinte, orice reasezare a pensiilor se va face fara diminuarea pensiei.

"Curtea constata ca dificultatile bugetului asigurarilor sociale de stat nu pot fi opuse dreptului la pensie in sensul diminuarii, chiar si temporare, a cuantumului pensiei, dreptul constitutional la pensie neputand fi afectat de proasta gestionare a bugetului respectiv de catre stat".

Cum explica CCR respingerea reducerii cu 15% a indemnizatiilor de insotitor pentru pensionarii de invaliditate gradul I: diminuarea contravine contravine art.47 alin.(1) din Constitutie, statul neindeplinindu-si obligatia de a lua masuri adecvate de protectie sociala.

Argumentele invocate in favoarea constitutionalitatii reducerii salariilor bugetarilor

Curtea argumenteaza ca reducerea salariilor bugetarilor cu 25% respecta articolul 53 din Constitutie, unde este invocata restrangerea unor drepturi si libertati inclusiv pentru apararea securitatii nationale: "Este evident ca securitatea nationala nu implica numai securitatea militara, deci domeniul militar, ci are si o componenta sociala si economica", care "ar putea afecta insasi fiinta statului prin amploarea si gravitatea fenomenului".

CCR invoca o decizie din noiembrie 2009, care a statuat ca situatia de criza financiara mondiala ar putea afecta, in lipsa unor masuri adecvate, stabilitatea economica a tarii si, implicit, securitatea nationala.

De altfel, pe baza acestei decizii, Curtea a analizat constitutionalitatea ordonantei care suspenda executarea unor hotarari judecatoresti si esalona plata sumelor de bani rezultate din acestea, pornind tocmai de la premisa situatiei de criza economica.

In consecinta, se arata in motivarea judecatorilor, "Curtea va trebui sa stabileasca daca se mentine in continuare existenta unei amenintari la adresa stabilitatii economice a tarii, deci, implicit la adresa securitatii nationale".

Pentru a stabili acest lucru, Curtea citeaza o evaluare a Comisiei Europene care arata, printre altele, ca "activitatea economica a Romaniei ramane slaba si, contrar asteptarilor initiale, cel mai probabil, cresterea economica s-a mentinut negativa in primul trimestru al anului 2010".

"In consecinta, Curtea constata ca aceasta amenintare la adresa stabilitatii economice continua sa se mentina, astfel incat Guvernul este indrituit sa adopte masuri corespunzatoare pentru combaterea acesteia. Una dintre aceste masuri este reducerea cheltuielilor bugetare, masura concretizata, printre altele, in diminuarea cuantumului salariilor/indemnizatiilor/ soldelor cu 25%", motiveaza CCR.

Curtea sustine ca nu este necesara declararea starii de urgenta, asediu sau necesitate pentru aplicarea masurii.

Curtea constata, totodata, ca masura legislativa criticata este aplicata in mod nediscriminatoriu, in sensul ca reducerea de 25% se aplica tuturor bugetarilor, si are un caracter temporar, care se mentine atat timp cat se mentine amenintarea in considerarea careia aceasta masura a fost edictata".

Pensiile speciale ale magistratilor: Stabilitatea financiara este una dintre garantiile independentei justitiei

Curtea Constitutionala argumenteaza, in decizia de respingere a recalcularii pensiilor magistratilor, ca "statutul constitutional al magistratilor - statut dezvoltat prin lege organica si care cuprinde o serie de incompatibilitati si interdictii, precum si responsabilitatile si riscurile pe care le implica exercitarea acestor profesii, impune acordarea pensiei de serviciu ca o componenta a independentei justitiei, garantie a statului de drept".

Judecatorii resping argumentele executivului legate de decalajul urias dintre cea mai mare si cea mai mica pensie platita de stat si recomanda guvernului "evitarea eventualelor practici de acordare nejustificata a unor drepturi salariale suplimentare in ultima luna de activitate inainte de data pensionarii".

"In concluzie, Curtea constata ca principiul independentei justitiei apara pensia de serviciu a magistratilor, ca parte integranta a stabilitatii financiare a acestora, in aceeasi masura cu care apara celelalte garantii ale acestui principiu", potrivit sursei citate.

Curtea recunoaste totusi ca, "de principiu, pensia de serviciu a unei categorii profesionale, reglementata printr-o lege speciala, are doua componente, si anume pensia contributiva si un supliment din partea statului".

"Partea contributiva a pensiei de serviciu se suporta din bugetul asigurarilor sociale de stat, pe cand partea care depaseste acest cuantum se suporta din bugetul de stat. Acordarea acestui supliment tine de politica statului in domeniul asigurarilor sociale si nu se subsumeaza dreptului constitutional la pensie, astfel cum este reglementat in art.47 alin.(2) din Constitutie".

Citeste in atasament cum explica CCR deciziile privind contestatia legilor asupra carora Guvernul si-a asumat raspunderea