Egoismul elitelor romanesti provine din slabiciunea relativa a clasei mijlocii si din faptul ca elitele s-au simtit amenintate de o anumite degradare sociala si atunci au cautat sa-si pastreze foarte egoist numai pozitia lor priviliegiata si eventual legatura lor cu occidentul sau cu alte tari mai bine dezvoltate, fara sa le mai pese de ce este in spate lor, spune istoricul Bogdan Murgescu in interviul acordat HotNews.ro. Bogdan Murgescu sustine ca Romania are avantajul comparativ dat de o forta de munca mai ieftina si dispusa sa munceasca mult mai mult in momentul in care este platita si organizata decat sunt dispusi cei din tarile dezvoltate si are nevoie de stabilitate institutionala pentru a depasi decalajul economic pe care il are fata de alte tari europene.

Ce inseamna egoismul elitelor, sau mai dur spus, nesimitirea sociala a elitelor?

Societatea romaneasca a fost extrem de polarizata. Elitele au facut foarte putin pentru a colmata aceste falii. Se poate observa acest lucru din secolul lal XIX-lea cand o parte dintre elitele care au venit sa lumineze poporul s-au impacat dupa aceea foarte usor cu o separare foarte neta intre cei occidentalizati si populatia rurala, dar inca analfabeta. Si deasemenea se poate vedea chiar si in interbelic. Si ne putem gandi chiar si la unele comportamente ale elitelor comuniste. Despre cele de astazi, cred ca este prea lesne de inteles, ca sa ne mai facem vreo iluzie

Care sunt radacinile ale acestui egoism al elitelor? De ce este el specific Romaniei?

El este o mare piedica in calea unei dezvoltari economice, care are nevoie de o anumita coerenta a societatii. Nu este specific numai Romaniei. El poate fi urmarit si in alte societati. Poate fi mai accentuat la noi si ramane de vazut daca anumite modele latino-americane nu sunt chiar mai apasator polarizate.

Intr-o comparatie Romania - Vestul Europei legata de acest comportament al elitelor ne situam probabil intr-o pozitie defavorabila. De ce acest comportament al elitelor in Romania vizavi de un comportament ceva mai corect in vestul Europei?

Cred ca unul dintre motive este si slabiciunea relativa a clasei mijlocii si faptul ca nu s-a putut, adica elitele s-au simtit foarte mult amenintate de o anumite degradare sociala si atunci au cautat sa-si pastreze foarte egoist numai pozitia lor priviliegiata si eventual legatura lor cu occidentul sau cu alte tari mai bine dezvoltate, fara sa le mai pese prea mult de ce este in spate lor. Este o posibila explicatie. Sunt si alte explicatii care pentru diverse perioade istorice tin de structura sociala propriu-zisa. De exemplu, nu ma refeream doar la o deosebire dintre elitele din Romania si elitele din occident, se poate observa o diferenta intre elitele romanesti si cele bulgaresti, in defavoarea celor romanesti. Faptul de a avea o boierime traditionala, de a reusi sa pastrezi pana dupa primul razboi mondial niste mosii a fost un factor care a defavorizat structura sociala romaneasca.

Spuneti in cartea dumneavoastra urmatorul lucru "ajungerea tarilor dezvoltate din urma e posibila, dar nu frecventa in istorie". Are in acest moment Romania premizele pentru a ajunge din urma statele din Uniunea Europeana?

Cred ca raspunsul nu este tocmai simplu, da sau nu. Exista posibilitatea. De exemplu, noi suntem acum in jur de 40% din media UE in ansamblul ei, si evident mai mult fata de tarile cele mai avanste din Uniunea Europeana. Pana pe la 50%-60% cred ca ne putem inalta chiar si cu actualele structuri, sigur facand ordine in finante, reusind un pic sa ducem societatea pe calea cea buna, dar, in esenta, folosind avantajul comparativ dat de o forta de munca mai ieftina si dispusa sa munceasca mult mai mult in momentul in care este platita si organizata decat sunt dispusi cei din tarile dezvoltate. Problema va fi dupa ce ajungem la acel prag de 50%-60%, cand nu va mai fi suficient avantajul acesta al unei forte de munca un pic mai ieftine, ci va fi nevoie de o upgradare a mixului de activitati economice, de a gasi nise de activitati cu valoare adaugata multa care sa poata sa fie folosite si pentru asta trebuie pregatiri de astazi. Adica trebuie sa ne pregatim pentru acel moment care poate sa vina peste 10-15 ani inca de astazi.

Vedeti in momentul de fata germenii acestui mix de politici? Exista preocupari reale la nivelul clasei politice, a elitei politice pentru asa ceva?

Nu stiu daca ele exista. Eu nu le percep ca cetatean obisnuit al tarii in clipa de fata.

Exista multe discutii in momentul de fata despre planurile de dezvoltare multianuala, despre bugetele multianuale pe care tot mai multe tari incearca sa si le construiasca. In Romania lucrul acesta se intampla foarte rar si de obicei ramane pe hartie. Aveti exemple de state europene care fac aceste tip de politica pe o perioada mai indelungata?

Da. Cel mai bun exemplu pentru noi, si legat de problemele aderarii la UE si de dezvoltarea post aderare, este exemplul Irlandei, care a reusit in decurs de doua decenii de strapungere de dezvoltare sa treaca de la un nivel mult inferior mediei europene la un nivel superior acesteia. Practic, Irlanda a ajuns in 2007 sa fie pe locul 2 in cadrul UE, dupa Luxembourg. A mai pierdut un pic teren in contextul crizei actuale, dar tot este pe unul dintre locurile fruntase. Deci, se poate face asa ceva si Uniunea Europeana chiar solicita asemenea planuri de dezvoltare. Problema este ca trebuie sa ne facem si noi prioritatile, sa ne judecam foarte serios situatia. Exista unele incercari. De exemplu, o strategie de dezvoltare pe termen lung facuta de guvernul Isarescu in anul 2000 care apoi a fost aplicata numai pe sarite dar, in esenta, trebuie sa ne facem lectiile, trebuie sa ne facem planuri pe termen lung si dupa aceea sa le aplicam cat mai coerent.

Revenind la exemplul Irlandei, in cartea dumneavoastra sesizati un paradox, si anume, dezvoltarea exceptioanala a Irlandei nu a avut o clasa politica geniala sau un guvern genial la un moment dat. Si atunci ce a avut totusi Irlanda?

A avut multe avantaje. Nu este vorba numai de o clasa politica geniala, desi au fost unul sau doua momente, cum a fost de exemplu strategia partidului Fine Gael si mai ales acceptarea de a sprijini din opozitie guvernul. Sunt foarte multe paralele care s-ar putea face cu situatia de astazi a Romaniei, dar nu in favoarea clasei politice romanesti. Pe de alta partea ceea ce conteaza au fost acumularile dinainte, acumulari in ceea ce priveste functionarea birocratiei la nivelul subpolitic, acumulari in ceea ce priveste atragerea capitalului strain, care in Irlanda a jucat un rol foarte important si in primul rand capitalul american. Deasemenea in ceea ce priveste dezvoltarea capitalului uman si a resursei inalt calificate

De ce are nevoie Romania in acest moment sau pe termen scurt din punct de vedere institutional, politic si economic pentru a reduce in mod semnificativ decalajele de care vorbiti?

Institutional, ceea ce trebuie Romaniei este stabilitate instituionala si un cult al acumularilor inainte de "learning by doing" si ce am spus in carte citandu-l pe profesorul Alexandru Dutu: " Trebuie ceea ce se numeste o ", oamenii unei Romanii severe care sa-si faca treaba bine, la locul lor fiecare. Dupa aceea trebuie ca si societatea sa le creeze anumite conditii ca sa-si poata face treaba bine, sa nu mai fie atat de multe interferente si agitatii care sa ameteasca pe toata lumea. Insitutiile au nevoie de stabilitate

Are Romania anumite particularitati fata de statele din Vest in ceea ce priveste industria media?

Un anumit dinamism care este remarcabil. Exista si unele probleme legate de polarizare si de concentrare prea mare in anumite trusturi care ridica unele probleme de functionare a spatiului public.