Curtea Constitutionala motiveaza declararea drept neconstitutionale a catorva articole din legea de functionare a ANI prin faptul ca Agentia ar avea atributii peste cele normale pentru un organ administrativ, creandu-se confuzie intre ancheta si judecata. In plus, CCR sustine, intr-un comunicat remis HotNews.ro, ca, la data pronuntarii deciziei privind ANI, niciun judecator al Curtii nu a fost instiintat cu privire la desfasurarea vreunei proceduri de verificare in privinta sa de catre Agentia Nationala de Integritate.

• "Agentia Nationala de Integritate, prin atributiile care i-au fost conferite, a fost instituita - contrar textelor constitutionale mentionate - ca un organ administrativ cu veritabila activitate jurisdictionala, subordonat Parlamentului. Pe de alta parte, inspectorii de integritate, desi sunt controlati politic prin intermediul Consiliului National de Integritate, se supun Legii nr.188/1999 privind statutul functionarilor publici si au atributii specifice unui organism jurisdictional. In acest sens sunt prevederile cuprinse in Capitolul I din lege, potrivit carora inspectorii de integritate pot solicita institutiilor si autoritatilor publice date, informatii si documente pe baza carora solutioneaza dosarele, pot dispune efectuarea de expertize in conditii asemanatoare modalitatii in care este administrata aceasta proba in procedura penala, cu posibilitatea persoanei cercetate de a fi asistata de aparator, iar in cazul in care se efectueaza o expertiza, de a-si alege un consilier", se arata in motivarea CCR.

• "Actul de constatare reprezinta un adevarat rechizitoriu, ceea ce contravine art.1 alin.(4) din Constitutie, text ce exclude posibilitatea infiintarii unor organisme hibride, care sa indeplineasca simultan sarcini administrative si jurisdictionale si care sa se situeze sub control parlamentar", concluzioneaza CCR.

• "Curtea constata ca atributia inspectorului de integritate de a solicita confiscarea averii incalca prevederile art.44 alin.(8) si (9) din Constitutie, potrivit carora „averea dobandita licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit al dobandirii se prezuma”, iar „bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii pot fi confiscate numai in conditiile legii.” Recunoscand posibilitatea inspectorului de integritate de a solicita instantei de judecata competente - in ipoteza nejustificarii dobandirii unei cote-parti din avere sau a unor bunuri determinate - confiscarea acestei parti sau a bunului determinat, prevederile art.46 din Legea nr.144/2007 extind masura confiscarii de la bunurile dobandite ilicit si cu privire la bunurile nejustificate, incalcand astfel prevederile art.44 alin.(8) si (9) din Constitutie", se arata in Motivarea CCR.

• "Totodata, Curtea retine ca dispozitiile art.46 din Legea nr.144/2007, prin posibilitatea inspectorilor de integritate de a solicita instantei de judecata competente confiscarea unei parti a averii sau a unui bun determinat, pronuntandu-se asupra vinovatiei unei persoane, incalca si prevederile art.23 alin.(11) din Constitutie referitoare la prezumtia de nevinovatie, deoarece confiscarea averii se solicita in absenta unei hotarari judecatoresti definitive, prin care sa se stabileasca vinovatia, penala ori contraventionala.  In consecinta, Curtea constata ca dispozitiile art.46 din Legea nr.144/2007 contravin prevederilor art.23 alin.(11), art.44 alin.(8) si (9), art.124 alin.(2) si art.126 alin.(2) din Legea fundamentala, precum si celor ale art.1 alin.(3) si (4) din Constitutie, potrivit carora Romania este stat de drept, in care drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor sunt garantate, iar organizarea statului are loc potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor", se mai arata in comunicatul CRR.

• "In acest sens, Curtea constata ca, pentru aceleasi considerente ca si cele de la pct.1 si raportat la aceleasi prevederi constitutionale, dispozitiile Capitolului I - Dispozitii generale” (art.1-9) din Legea nr.144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate sunt neconstitutionale, in masura in care prevad competenta Agentiei de a efectua acte de cercetare si de a intocmi acte de constatare referitoare la verificarea averilor, a conflictelor de interese si a incompatibilitatilor si de a sesiza, pe baza acestora, instantele competente si organele de urmarire penala".

• Potrivit documentului, CCR mai constata ca "obligatia prevazuta de lege de a se publica declaratiile de avere si de interese pe paginile de internet ale entitatilor unde persoanele care, in conformitate cu prevederile legale, au obligatia de a le depune, precum si transmiterea acestora catre Agentie in vederea publicarii pe pagina de internet a acesteia nesocotesc dreptul la respectul si ocrotirea vietii private, consacrat prin art.26 din Legea fundamentala, precum si prin art.8 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, prin expunerea nejustificata in mod obiectiv si rational, pe pagina de internet, a datelor referitoare la averea si interesele persoanelor ce au, potrivit legii, obligatia de a depune declaratii de avere si de interese".

• "Precizam ca pana la data pronuntarii (14 aprilie 2010), niciun membru al Curtii Constitutionale nu a fost instiintat cu privire la desfasurarea vreunei proceduri de verificare in privinta sa de catre Agentia Nationala de Integritate, potrivit dispozitiilor legii, iar la Curtea Constitutionala nu s-a primit nicio solicitare de documente ori alte informatii din partea Agentiei", se mai arata in comunicatul CCR.