"Politica Agricola Comuna nu este o chestiune de specialisti. Este politica tuturor europenilor si e necesar sa ii ascultam pe toti cetatenii europeni", a spus comisarul european pentru agricultura, Dacian Ciolos, luni, la lansarea dezbaterii privind viitorul PAC dupa 2013. Ciolos a anuntat lansarea unui site deschis pana la mijlocul lunii iunie, in care toti cei interesati pot sa trimita contributiile la dezbatere, iar sinteza acestora va fi realizata de o organizatie independenta. Ciolos isi va prezenta ideile despre reformarea PAC luni dupa-amiaza membrilor comisiei de specialitate din Parlamentul European.
"Astept reactiile agricultorilor, dar si ale asociatiilor de protectie a mediului, ale consumatorilor si ale societatilor privind bunastarea animalelor. Trebuie sa deschidem aceasta dezbatere cat mai curand posibil. Intreaga societate beneficiaza de aceasta politica europeana comuna (...) si e normal ca cetatenii sa aiba dreptul si timpul de a-si prezenta opiniile", a spus comisarul european.
Comisia Europeana trebuie sa prezinte la sfarsitul acestui an comunicarea privind viitorul Politicii Agricole Comune dupa 2013. In iulie 2010, Comisia va organiza o conferinta in care va prezenta sinteza dezbaterii publice lansata luni de comisarul Ciolos.
Dacian Ciolos le va prezenta, tot luni, membrilor comisiei de agricultura din Parlamentul European ideile sale privind reformarea PAC. Va fi o continuare a dezbaterii care a inceput odata cu audierea sa din luna ianuarie, din comisia de specialitate a PE.
Ideile lui Ciolos despre PAC
Comisarul european si-a prezentat ideile - la nivel de principii, fara a intra in amanunte tehnice - despre PAC in timpul audierilor din Parlamentul European. Iata cateva dintre ele:
Criteriile de atribuire a ajutoarelor directe: Reforma e pentru a asigura o mai buna reechilibrare a repartizarii ajutoarelor intre agricultori, diferite regiuni si diferite state membre. Referinta istorica nu mai este adaptata si voi lua in considerare criterii care sa asigure o tendinta spre reechilibrare. Vor fi conditionalitati pentru a justifica si mai bine in ochii contribuabililor acest sprijin financiar, vor fi si eco-conditionalitati.
Mecanismul platilor la hectar: Subventiile la hectar sunt pentru noile state membre, acolo exista acest mecanism. Ceea ce este deja decis e sa se mearga pe o subventie pe ferma, bazandu-se pe ajutoarele primite pana acum pentru agricultori. Cred ca trebuie sa avem o abordare uniforma la nivelul UE, pentru ca avem doua sisteme - pe ferma, in statele vechi, si la hectar, in noile state membre. Este nevoie de un mecanism unic, dar care sa tina cont de situatia specifica si sa asigure echitate.
Cotele la lapte, care vor fi eliminate pana in 2013: Nu eu le-am intors spatele, ci statele membre, a avut loc o intalnire in Consiliu in care s-a luat aceasta decizie. Daca s-ar reveni asupra deciziei, s-ar crea o destabilizare. Solutia nu este sa ne intoarcem in trecut ci sa gasim solutii si sa cream, astfel, oportunitati pentru producatori. Cotele nu sunt un mecanism adaptat, dar asta nu ne impiedica sa gasim mecanisme adaptate sectorului lactatelor, mai ales in zonele defavorizate.
Bugetul PAC: Cred ca bugetul actual va permite PAC sa functioneze si cred ca acest buget trebuie mentinut. Daca ar depinde doar de comisarul pentru agricultura, ar trebui sa fie unul foarte consistent. In colegiu voi veni cu argumente pentru mentinerea unui buget consistent, pentru ca daca vrem o PAC care sa asigure nu numai produse agricole, ci si alte produse, avem nevoie de sprijin pentru agricultori. Nu putem construi o PAC consistenta, daca nu avem si bani.
Pilonul II, dezvoltare rurala: Pilonul doi, dezvoltarea rurala, trebuie sa ramana in cadrul PAC, pentru ca nu putem separa dezvoltarea agriculturii de cea a spatiului rural. (...) Micile exploatatii reprezinta o parte importanta a numarul total de exploatatii din noile state membre, dar nu e numai specifica noilor state membre, ci si celor vechi, din zona mediteraneana. Avem nevoie de modernizarea lor si pilonul II din PAC trebuie sa fie in masura sa se adapteze mai bine spre ele. Putem merge in doua directii: a face mai accesibile fondurile din pilonul II pentru modernizarea lor, pentru a face produse sigure, si putem dezvolta oportunitatile oferite de pietele locale.
Controversata PAC
La nivel european este o intreaga dezbatere privind PAC, conturandu-se doua tabere: cea a contributorilor si cea a beneficiarilor. Printre marii beneficiari ai PAC sunt Franta, Spania, Portugalia, Grecia, Irlanda. Mari contributori sunt Germania si Olanda, de altfel contributori la intregul buget al UE, Marea Britanie si Franta. Marea Britanie se opune cu tarie acestei politici si mai ales platilor directe, argumentand necesitatea ca marea partea a banilor sa fie directionata spre pilonul II, dezvoltarea rurala. In sprijinul acestei politici sunt si tarile baltice si tarile scandinave. Franta prefera platile la hectar, la fel si Romania.
Criticile la adresa CAP sunt argumentate prin faptul ca aceastei politici ii este alocat cel mai mare procent din bugetul anual al UE, aproape 40%, in timp ce doar 5% dintre cetatenii europeni beneficiaza de ea, iar contributia sectorului agricol la PIB-ul UE este de doar 3%. Mai mult, unele statistici arata ca numarul fermierilor europeni scade cu 2% in fiecare an.
