Judecatorul Florin Costiniu recunoaste, intr-o declaratie data procurorilor anticoruptie in 17 decembrie 2009 si obtinuta de Mediafax, ca a acceptat sa analizeze dosarul lui Casuneanu de la instanta suprema si chiar sa-l incurajeze pe omul de afaceri dupa ce acesta a pierdut procesul, insa afirma ca nu s-a pus problema foloaselor materiale.

Costiniu povesteste in declaratie cum a ajuns sa "se uite pe hartiile" din procesul intentat de firma lui Casuneanu, dupa ce compania a pierdut o licitatie.

Judecatorul relateaza ca senatorul Voicu, un om cu care are "o relatie de prietenie de mai bine de 20 de ani", i-a povestit despre dosarul "prietenului sau foarte bun" Costel Casuneanu, rugandu-l sa se uite pe o sentinta si pe motivele de recurs. Costiniu sustine ca Voicu i-ar fi spus textual ca vrea sa-l ajute pe Casuneanu "nu din vreun interes material".

"Nu iau de la el vreun sfant, este prietenul meu si i se face o mare nedreptate, va implor sa-l ajutam", scrie Costiniu ca i-ar fi spus Voicu.

Potrivit declaratiei, Costiniu isi aminteste ca i-ar fi replicat: "Nu mai starui cu chestia asta; cand in relatia dintre noi s-a pus vreo astfel de problema? Am sa ma uit pe hartiile acestea si o sa va dau o parere".

"Rememorand acum acest fapt, il consider cu toata sinceritatea o greseala de natura deontologica, etica, pe care o regret profund", scrie Costiniu in declaratia data DNA.

Judecatorul isi reproseaza in aceeasi maniera si faptul ca a acceptat, la rugamintea lui Voicu, sa discute la telefon cu Casuneanu si sa-l incurajeze "in sensul ca, probabil, va avea castig de cauza", "sa aiba incredere in justitie ca o sa se faca dreptate".

"Am acceptat sa fac acest lucru la rugamintea insistenta a domnului Voicu, ceea ce iarasi din punct de vedere moral imi reprosez", scrie Costiniu.El afirma insa ca l-a incurajat "fara a-i crea impresia ca intervine in favoarea sa in acel litigiu" si doar intrucat aflase ca omul de afaceri are o stare de sanatate precara".

Costiniu statueaza in repetate randuri in declaratia data procurorilor ca a facut "o prostie" pe care si-o "reproseaza" atunci cand a cedat unor rugaminti ale prietenului sau de care nu se "dezice", Catalin Voicu.

Costiniu subliniaza, insa, ca nu s-a pus problema obtinerii unor foloase materiale.

"Niciodata, in nicio imprejurare, nici direct, nici indirect, in relatia cu nicio persoana, fie domnul Voicu, fie domnul Casuneanu sau oricine altcineva, nu s-a pus macar problema, nici macar teoretic, ca eu sau oricine altcineva sa beneficieze de vreun folos material, in sensul legii, de vreun avantaj, facilitate sau orice alt folos de orice natura", scrie Costiniu.

Judecatorul admite ca a citit sentinta data de Curtea de Apel in dosarul cu care firma lui Casuneanu a ajuns, in recurs, la instanta suprema, precum si motivele de recurs redactate de avocatii companiei acestuia. Costiniu recunoaste si ca s-a interesat la grefa Sectiei de Contencios Administrativ la care se afla dosarul, consultand condica si afland termenele, pe care insa sustine ca nu le-a comunicat nimanui, dar dorea sa le stie pentru momentele in care s-ar fi intalnit cu Voicu, iar acesta l-ar fi intrebat despre stadiul procesului.

  • Dosarul Voicu

In acest caz, senatorul Catalin Voicu, autosuspendat din PSD, a fost arestat, in 30 martie, sub acuzatiile de trafic de influenta in forma continuata, fals in inscrisuri sub semnatura privata, participatie improprie la infractiunea de fals intelectual la legea contabilitatii, in legatura cu fapte de coruptie, in forma continuata.

In rezolutiile de incepere a urmaririi penale si in ordonanta de punere in miscare a actiunii penale procurorii au retinut urmatoarele: in perioada iulie - septembrie 2009, Catalin Voicu, prevalandu-se de prerogativele ce deriva din calitatea sa de senator, a primit de la un om de afaceri (Costel Casuneanu-n.r.), in doua transe, sumele de 250.000 de lei (echivalentul a 60.000 de euro) si 200.000 de euro, in schimbul interventiei pe langa magistrati din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie (Florin Costiniu, presedintele Sectiei civile-n.r.), in vederea adoptarii unei solutii favorabile societatii comerciale la care omul de afaceri era asociat.