Parintele Daniel Benga si tanarul filozof Dragos Dodu au raspuns la intrebarile cititorilor.
Parintele Daniel Benga este prodecan al Facultatii de Teologie Ortodoxa din Bucuresti. Este doctor in teologie al Facultatii de Teologie Evanghelica a Universitatii Erlangen-Nurnberg, Germania. A predat vreme de doi ani religie la scoala nr.19 din Bucuresti si in prezent este preot la Biserica Sf. Stefan – Cuibul cu Barza din Bucuresti. Este casatorit si are trei copii.
Dragos Dodu este absolvent al Facultatii de Filozofie din Bucuresti, unde detine si un masterat in Filozofia Culturii. A fost redactor si traducator al editurii Humanitas, avand in grija seriile de filozofie si religie. A predat la Fundatia Calea Victoriei cursul de psihologia religiei. Este necasatorit.
- Posteaza intrebarile tale prin formularul de comentarii de la finalul articolului
- Nota redactiei: Pentru a pastra coerenta si relevanta discutiei, nu vom valida comentariile care nu se refera la temele anuntate sau care constau in atacuri la persoana.
- Comentariile dvs trebuie sa contina intrebari adresate invitatiilor
Alegeri SUA
Pentru alte detalii vizualizati site-ul www.basilica.ro
- Lasand la o parte psihologia, implicatiile sociale si financiare, religia este doar un cod de conduita etica grefat pe o nevoie profund umana de a explica inexplicabilul. In conditiile in care acest cod etic este treptat asimilat in psihicul modern, cata utilitate credeti ca mai are tot balastul din jurul sau?
Paradele inutile de moda ale conducatorilor bisericii (vesnicele soboare ce insotesc politicienii) si lipsa generalizata a compasiunii fata de enoriasii aflati in necaz duc in derizoriu invatatura Sfintilor Apostoli.
Exista in interiorul bisericii ortodoxe vointa de schimbare sau isi va pastra rigiditatea si comoditatea ?
Lipsa compasiunii fata de enoriasi nu este valabila in multe cazuri pe care le cunosc. Aproape toate parohiile au fundatii sau programe sociale, de ajutor etc. Multe sunt din nefericire necunoscute. Schimbarea este evidenta in multe din parohiile noastre, in sensul implicarii in social. Vizionati site-uri ale parohiilor si veti avea acces la mai multe informatii.
O schimbare in sensul reformei protestante nu va avea loc in Biserica Ortodoxa, dar incercarea de a raspunde nevoilor unei societati in schimbare este o preocupare constanta.
Parinte, cum vedeti dvs. problema frecventei cu care un credincios se poate impartasi? Sunt parinti care sustin deasa impartasanie, saptamanala chiar, aducand argumentul practicii din vremurile de inceput ale Bisericii. Or astazi, cu exceptia anumitor manastiri poate, exista practica imparasirii mai rare si obligatoriu precedata de spovedanie. Care este argumentul scripturistic pentur legarea celor doua taine?
2. Noi ne educam copii prin exemplul personal, cum educa biserica?
3. De ce la scoala la "Religie" nu se invata in primul rand religie ci doctrina? Fiica noastra de 7 ani a invatat in primul semestru la religie despre biserica si preoti nu despre religie si fapte bune.
4. De ce este considerat un pacat sa lucrezi in gradina sau sa cosi duminica, daca aceste activitati te relaxeaza?
5. De ce nu se pot manca in post branzeturi si oua, avand in vedere ca nu se omoara animale pentru a le obtine?
Cred ca toate aceste probleme indeparteaza oamenii de biserica poate si prin faptul ca ele sunt sustinute de o anumita rigiditate a bisericii iar lipsa exemplului personal al preotilor va prejudicia in continuare biserica ortodoxa. Nu cred ca mai traim timpurile in care lumea credea in zicala : "Fa ce zice preotul nu ce face el"
timpul este prea scurt pentru a reusi macar sa schitez mici raspunsuri la intrebarile importante pe care le ridicati. Daca sunteti preocupata de toate cele enuntate, ar fi bine sa cautati preotul din parohia in care locuiti si se pot toate lamuri intr-o discutie personala.
Educatia Bisericii. Toate parabolele biblice citite si interpretate in Biserica, dar si la scoala contin exemple de iubire, darnicie, bunatate etc. Nu stiu de ce considerati ca nu sunt prezente in Biserica?
Postul. Hristos a postit 40 de zile fara sa manance. Postul secolului al IV-lea era foarte sever. Omul in rai a primit ingaduinta sa manance doar fructele si semintele plantelor de acolo. De aceea, postul ortodox este un mod de a pregusta Raiul, prin infranare si strunirea trupului de la patimi. El trebuie insotit cu rugaciune.
1. Ce avantaje credeti ca ar putea obtine tinerii din contactul cu ortodoxia
2. De ce credeti ca in epoca diversitatii si democratizarii ideilor este nevoie ca tinerii sa adere la un mod de gandire fix, si anume, " dogma ortodoxa". Nu este oare mai dezirabil ca fiecare tanar sa isi gaseasca propriile raspunsuri?
Pt amandoi interlocutorii:
3. Ce parere aveti despre tinerii non-religiosi din aceasta tara? Ce mesaj aveti pt ei?
Depinde despre ce fel de tineri nereligiosi e vorba. Pe de o parte, Biserica probabil c-ar trebui sa se gandeasca cum sa le iasa in intampinare. Pe de alta, sa nu uitam ca Simone Weil considera ca e mai cinstit sa fii un ateu sincer decat un credincios prefacut, de circumstanta. Dupa ea, ateul sincer e mai placut in fata lui Dumnezeu. Asadar, e chiar important ce inseamna nereligios.
2. Fiecare om isi cauta propriile raspunsuri. Insa ma intreb cum putem sa nu ne autodistrugem prin propriile raspunsuri la problemele vietii? Pacatele impotriva firii (homosexualitatea etc.) sunt raspunsuri ale omului. Drogurile si alte patimi sunt tot raspunsuri personale. Sunt ele bune? Trebuie sa existe un adevar mai presus de neputintele noastre. Modul de gandire al credintei nu este fix si inchis. Credinta este un mod de cunoastere, unde numeni nu poate impune, ci doar propune. Biserica Ortodoxa se intemeiaza pe revelatia lui Dumnezeu, descoperita in Sfanta Scriptura si Sfanta Traditie, de aceea nu promoveaza lucruri omenesti si schimbatoare. Adevarul lui Dumnezeu este vesnic si de aceea pare fix, dar ele este deschis si eliberator.
3. Pentru tinerii romani non-religiosi.
Eliade spunea ca spalatul masinii duminica in timpul Sfintei Liturghii este un fel de religie. O atasare de ceva, in cazul acesta un obiect. Asa ca nu prea exista oameni non-religiosi. Deipinde din ce si-au facut propria religie, la ce se inchina.
Daca se inchina la lucruri finite care putrezesc si-si pun nadejea ultima in ele, vor regreta infinit mai tarziu si nu vor gasi un sens mai inalt al vietii, decat mancarea si bautura sau placerea.
Sa cautati sensuri dincolo de materie si placere, care nu tin prizonierii ai lumii si ai mortii.
Permiteti-mi sa va intreb care e situatia dosarului de canonizare a Sfintiilor din inchisori, cei morti in vremea terorii comuniste? Exista numeroase marturii ca au fost oameni care au fost prigoniti si au murit pentru credinta, chiar daca unii au fost detinuti politici. Biserica Rusa a canonizat unii dintre crestinii morti prin lagare si inchisori.
Pana cand vor fi trecuti in calendar, in urma unui proces foarte atent de evaluare, deoarece nu oricine a murit in temnitele comuniste este automat si sfant, ei sunt pomeniti in a doua prima si a doua duminica de dupa Rusalii, cand se pomenesc toti sfintii stiuti si nestiuti ai Bisericii.
Ce motiv au tinerii sa sa apeleze la o institutie care se lauda cu o baza morala solida si un fundament identitar transcendental, cand, de fapt, speculeaza temerile si sperantele noastre cu termeni (ca aceia intre ghilimele) extrem de vagi, care in afara de un anume confort psihologic nu adauga nici o baza reala nici eticii si nici identitatii seculare.
Ce rol mai au astazi discursul teologic si cel mistic intr-o societate care crede ca morala pragmatica bazata pe prudenta nu este mai putin stabila decat cea motivata printr-un limbaj teologic?
Adevarul este ca cei care fac saltul kierkegaardian sunt din ce in ce mai putini si mai neconvingatori, iar instrumentele de persuasiune vechi si tocite sunt depasite, total neadaptate unei lumi in care justificarea pretentiilor teologice lasa de dorit la capitolul premise, plauzibilitate, standarde de verificabilitate.
Asta inseamna sa raspunda serios la problema raului, nu sa faca din el doar o lipsa a binelui -- argumentul acesta seamana cu o refulare a problemei --, sa iasa in intampinarea stiintelor, sa tina cont de biologie spre pilda, de Darwin in special, sa reabiliteze trupul, care acum e mai degraba subordonat spiritului. Consider ca o mai poate face. Daca nu, probabil ca ii va fi foarte greu, cum ii si este, sa se adapteze vremii noastre.
2. Considerati ca biserica trebuie separata de stat, inclusiv la nivel financiar?
3. Credeti ca este de actualitate existenta listelor de trupe pop-rock "sataniste" (Queen si AC/DC ar fi doua nume) promovate de diferiti preoti ortodocsi pentru a determina tinerii sa nu le mai asculte?
4. Considerati nimerita prezenta minorilor, si a tinerilor in general, la procesiuni de tip freak-show cum ar fi exorcizarile?
2. Da, cu siguranta ca Biserica ar trebui separata mai net de stat, de exemplu este foarte ciudat ca Biserica Ortodoxa e intitulata "nationala". Oare un catolic sau un budist nu fac parte din natiunea romana? Poate ca ar fi bine ca separarea sa fie facuta si la nivel financiar, este extrem de ciudat ca preotii sunt angajati ca functionari ai statului.
3. Consider ca tine de libertatea tinerilor sa asculte ce cred ei de cuviinta. E foarte simplu ca asemenea trupe sa fie considerate sataniste, dar cred ca acesta e un abuz.
Ce se întâmplă dinspre celălalt capăt? Cum îşi asumă tinerii căutarea unui reper? E oare îndeajuns „am căutat şi n-am găsit” după „a doua, a treia” încercare? Nu cumva e mai simplu, (cheltuim mai puţină atenţie şi energie) să ascundem sub covorul nemulţumirilor noastre - legate de Biserică - lipsa profundă de apetit pentru efortul care însoţeşte şi pe care îl cere adeziunea noastră la dimensiunea creştină?
6. D-le Dodu, tot legat de un posibil dialog, unde este ruptura? De ce marea majoritate a absolventilor de filosfie (poate gresesc, dar am ceva prieteni ) sunt atei convinsi si anti-Biserica? P.S. In America se invata la filosofie si Origen, Fer. Augustin, Maxim Marturisitorul etc., fara a "leza" credinta nimanui. Fiinta, Persoana, etc. La fel, cursurile de teologie au ample capitole despre Platon, Celsus, Kant, Kirkegaard etc.
7. (ptr Pr. Daniel si D-l Dodu)Ce facem pentru tinerii filosofi ieftini... A, mie imi place karma si reincarnarea (desi habar n-am despre nici una cu ce sa mananca)? My favorite, by far, "Dumnezeu e un tot impersonal cu care ne contopim... noi trebuie sa fim buni!" (dar ce inseamna "bun", iarasi, departe). Pr. Staniloae tot la 2 randuri insista: Dumnezeu PERSONAL, nu "personal Jesus"(Depeche Mode), dar nici "bate cu batul daca faci asta". Cum articulam in 2010 un discurs depre Dumnezeu Personal, ca sa nu zic "Treime", poate cer prea mult. Va multumesc pentru interviu!
I-adevarat ca multi se refera la gramada la crestinism, budism, iudaism, tantrism etc, reusind sa faca o salata din istoria comparata a religiilor. Desigur, cand faci asemenea comparatii se impune sa o faci disciplinat, sa ai lecturi de baza facute. Altfel, riscul e sa vorbesti foarte neserios.