Analiza

Cat va mai trai un roman pensionat la varsta de 65 de ani in anul 2030?

de Vasile Ghetau     HotNews.ro
Marţi, 23 februarie 2010, 12:35 Actualitate | Esenţial

Vasile Ghetau
Foto: HotNews.ro
Asupra acestui subiect s-au vehiculat şi se vehiculează opinii şi cifre diferite provenind din necunoaştere ori rea intenţie.

Speranţa de viaţă la naştere a fost în anul 2008, în România, de 70 de ani la bărbaţi şi de 77 de ani la femei (valori identice în publicaţiile Eurostat şi în propriile noastre studii, ceea ce nu este surprinzător, datele de bază şi modelul de determinare fiind similare). Deşi speranţa de viaţă la naştere este în creştere aproape continuă după anul 1996, valorile din ţara noastră sunt cu 7-8 ani mai mici decât cele din ţările europene dezvoltate.

Se fac multe erori în ceea ce priveşte semnificaţia speranţei de viaţă la naştere, chiar dacă interpretarea valorii indicatorului este lipsită de dubiu: atât ar trăi, în medie, un născut (băiat şi, respectiv, fată) dacă generaţia, ipotetică, din care face parte  ar avea pe tot parcursul existenţei sale (100 de ani) mortalitatea pe vârste din anul 2008. A atribui această valoare unui născut din generaţia 2008 înseamnă a admite că mortalitatea pe vârste din anul 2008 ar rămâne neschimbată în următorii 100 de ani, ceea poate constitui  o ipoteză teoretică dar lipsită de realism.

Menţionăm că valoarea speranţei de viaţă pentru anul 2009 va putea fi calculată după ce vom cunoaşte distribuţia tuturor deceselor din anul 2009 pe sexe şi vârste, date care vor fi disponibile în luna aprilie-mai 2010. La fel stau lucrurile, ca decalaj de timp,  pentru speranţa de viaţă în anul 2010, dar pentru exerciţiul pe care îl propunem a atribui valorile de mai sus şi anului 2010 nu este o îndepărtare semnificativă de realitate (creşterea anuală fiind de ordinul zecimilor de an).

Mortalitate si speranta de viata pe ani calendaristici si intr-o generatie
Mortalitate si speranta de viata pe ani calendaristici si intr-o generatie


Speranţa de viaţă la naştere nu se poate compara cu o vârstă la pensionare de 65 de ani
, spunând că unui bărbat îi mai rămân de trăit, în medie, 70-65=5 ani iar unei femei 77-65 =11 ani după împlinirea vârstei de 65 de ani. Cele două valori ale speranţei de viaţă se referă la un născut, iar vârsta de pensionare se referă la o persoană care a împlinit 65 de ani. Indicatorii nu sunt, deci, comparabili. Dacă luăm în considerare speranţa de viaţă la vârsta de 65 de ani, în condiţiile mortalităţii pe vârste din 2008, avem următoarele valori: 14 ani la bărbaţi şi 17 ani la femei.

Ce semnificaţie au cele două valori? Iat-o, foarte precisă: într-o generaţie ipotetică având pe tot parcursul existenţei sale mortalitatea pe vârste din anul 2008, o persoană ajunsă la vârsta de 65 de ani ar mai trăi, în medie, 14 şi, respectiv, 17 ani. Dacă ne plasăm în anul 2030 şi recurgem la datele din seria 2008 a prognozelor demografice elaborate de Divizia de Populaţie a Organizaţiei Naţiunilor Unite, găsim următoarele date pentru România: speranţa de viaţă la naştere - 74 de ani la bărbaţi şi 80 de ani la femei; speranţa de viaţă la vârsta de 65 de ani – 15 ani la bărbaţi şi 19 ani la femei.  Se poate observa că progresul faţă de anul 2008 ar fi mai mare la speranţa de viaţă la naştere – 4 şi 3 ani, comparativ cu progresul speranţei de viaţă la 65 de ani - 1 an la bărbaţi şi 2 ani la femei.

Diferenţierea nu este surprinzătoare: speranţa de viaţă la 65 de ani depinde numai de mortalitatea la vârstele de 65 de ani şi peste, în timp ce speranţa de viaţă la naştere sintetizează mortalitatea de la toate vârstele. Rezervele de reducere a intensităţii mortalităţii la vârstele tinere şi adulte sunt mai mari comparativ cu rezervele de la 65 de ani şi peste.

Au vreo legătură valorile speranţei de viaţă la 65 de ani în anul 2030 cu numărul mediu de ani pe care ar urma să-i mai trăiască o persoană care s-ar pensiona în anul 2030? Da şi nu. O examinare a graficului alăturat ne oferă informaţiile de care avem nevoie. Pe scara orizontală avem anii calendaristici, iar pe scara verticală avem vârstele. În culoarele verticale avem mortalitatea pe vârste în ani calendaristici. În culoarul C, de pildă, avem mortalitatea pe vârste în anul 2010.

Ea nu poate diferi sensibil de mortalitatea din anul 2008 şi modelul bine statuat în demografie al descrierii şi sintetizării mortalităţii pe vârste într-un an calendaristic (tabela de mortalitate) ne indică valorile deja menţionate ale  speranţei de viaţă la naştere – 70 de ani la bărbaţi şi 77 de ani la femei, şi la celelalte vârste, inclusiv la vârsta de 65 de ani – 14 şi, respectiv, 17 ani. Vârsta la pensionare stabilită pentru anul 2030 va fi de 65 de ani. Suntem în culoarul D. Spuneam că speranţa de  viaţă la vârsta de 65 de ani în anul 2030 este estimată la 15 la bărbaţi şi  19 ani la femei. Valorile reprezintă numărul mediu de ani pe care i-ar trăi un bărbat şi o femeie după vârsta de 65 de ani, în condiţiile mortalităţii pe vârste din anul 2030.

Or, cei care vor ajunge la vârsta de 65 de ani în anul 2030 sunt născuţi în anul 1965 şi numărul mediu de ani pe care îi vor mai trăi va depinde de mortalitatea pe care o vor avea după această vârstă, până la sfârşitul vieţii (admitem, până la vârsta de 100 de ani). Este secţiunea (b)-(c) din culoarul B, culoar propriu generaţiei 1965. Se poate observa că aceşti supravieţuitori vor fi  "scăpat" riscului de deces de la naştere până la vârsta de 65 de ani (în anii 1965-2029)- secţiunea (a)-(b) a culoarului B. Nu putem spune că aceşti supravieţuitori vor trăi, în medie, 15 şi 19 ani, pentru că cele două valori sunt sinteza mortalităţii la 65-100 de ani din anul 2030 şi nu din mortalitatea pe care o vor avea până la sfârşitul vieţii cei care vor ajunge la 65 de ani în 2030.

Această mortalitate (din anii 2030-2064) nu va putea fi decât mai mică în raport cu cea  din anul 2030 la vârstele de 65-100 de ani (toată istoria demografică şi situaţia din ţările dezvoltate o demonstrează), astfel că speranţa de viaţă la vârsta de 65 de ani în generaţia 1965 ar trebui să fie mai mare. O putem estima? Nu avem în România studii asupra mortalităţii pe generaţii. Dispunem însă de o excelentă analiză retroactivă şi prospectivă a mortalităţii pe vârste în Franţa şi o anumită paralelă este posibilă, având în vedere că avem în faţă un fenomen demografic stabil, chiar rigid în manifestări, cu o puternică doză de biologic şi modelat în aceeaşi direcţie de modernizare.

Speranţa de viaţă la naştere în anul 1965, în Franţa, era de 68 de ani la bărbaţi şi de 75 de ani la femei. Valoarea estimată a speranţei de viaţă la naştere a generaţiei din acelaşi an 1965 (i se poate spune, în acest caz, durata medie a vieţii) este mult mai ridicată - 79 şi, respectiv, 87 de ani, mortalitatea pe vârste după anul 1965 cunoscând  regrese  spectaculoase. Pentru  vârsta de 65 de ani  valorile estimate sunt de 22 şi 27 de ani, valori cu doar 1 an şi, respectiv, 2 ani mai mari decât cele din anul 1965. Nu trebuie să surprindă o astfel de diferenţă mică, progresele majore în reducerea mortalităţii în a doua jumătate a secolului trecut având loc la vârstele tinere şi adulte şi mai puţin la vârstele  avansate unde selecţia naturală a fost şi rămâne fundamentală.

Speranţa de viaţă la vârsta de 65 de ani este un indicator agregat, sintetizând o mortalitate mult mai stabilă şi rigidă decât la vârste tinere şi adulte. Cu alte cuvinte, şi diferenţa dintre speranţa de viaţă la 65 de ani în generaţia 1965 (valoare atinsă în anul 2030) şi speranţa de viaţă  la aceeaşi vârstă în anul 2030 (în Franţa) este una reprezentativă şi poate fi adoptată ca referinţă. Pornind de la speranţa de viaţă la vârsta de 65 de ani în anul 2030, valoare pe care o avem bine estimată,  şi de la diferenţa menţionată, iată care ar fi speranţa de viaţă la vârsta de 65 de ani în generaţia 1965, în România, adică numărul mediu de ani pe care i-ar mai trăi o persoană ajunsă la vârsta de 65 de ani în anul 2030: 16 ani la bărbaţi şi 21 de ani la femei.

Valorile sunt moderat superioare speranţei de viaţă la vârsta de 65 de ani în anul 2030 (15 şi 19 ani) ca urmare a ipotezei de continuare a reducerii mortalităţii la vârstele de 65-100 de ani după anul 2030, reducere lentă însă, pentru că şi rezervele devin din ce în ce mai mici, la toate vârstele, în general, şi îndeosebi la vârstele avansate, în stadiul actual al cunoaşterii şi tehnologiilor medicale. Nu vedem cum ar putea fi posibilă o altă estimaţie.

Profesor Vasile Ghetau, Directorul Centrului de Cercetari Demografice al Academiei Romane


Citeste mai multe despre   




















Articol sustinut de Superbrands

JW Marriott, orasul din mijlocul orasului

Unul din cei mai mari jucatori de pe piata hoteliera locala, hotelul JW Marriott Bucharest Grand Hotel si-a castigat in cei 17 de existenta reputatia de un oras in mijlocul orasului datorita impresionantei desfasurari de produse si servicii: 402 camere si apartamente elegante, cele mai mari camere de 5 stele din zona, cu o suprafata medie de 36.8 mp, sase restaurante si lounge-uri, 12 sali de evenimente, dintre care doua ballroom-uri ce pot gazdui impreuna pana la 1.200 de persoane. Cladirea mai adaposteste un centru de fitness si spa, cu piscina interioara, o galerie de magazine de branduri internationale de lux ce acopera o suprafata de peste 2.700 mp, spatii de birouri de 11.000 mp si o parcare generoasa de 550 de locuri.

2879 vizualizari

  • +2 (4 voturi)    
    puteai sa faci un rezumat (Marţi, 23 februarie 2010, 13:08)

    pensionarul [anonim]

    Boc are dreptate. Boc poate sa ne scoata la 80 de ani la pensie. PDL este partidul unic condus de ideaul maret al propasirii natiei romane in istorie (singura natie unde ai sanse sa mori inainte sa iei pensia)
  • +2 (2 voturi)    
    Speranta si viata (Marţi, 23 februarie 2010, 13:14)

    durbaca [anonim]

    Romanii sa manance mai sanatos , ulei de masline amar, must, antioxidanti, miere in loc de zaharina, mai putine conserve, putina grasime, sare, etc. fireste sa nu fumeze si sa nu bea. Greseala mare a oamenilor este ca avem un defect psihologic, ca sa traim ziua de azi, trebuie sa ignoram moartea, si are logica ei treaba asta, dar se intoarce impotriva noastra, majoritatea oamenilor evita sa se gandeasca la ea si in consecinta cultura umana nu da o atentie deosebita cercetarii medicale. Daca unui laborator din ro. i-ai da 500 mii $ ar avea pt. un an sa cerceteze din plin, si totusi in razboiul din Irak s-a cheltuit de vreo 7 ani 500 milioane dolari ZILNIC, daca ar fi fost pusi pt. cercetare medicala traiam toti cu 15 ani mai multi. Ar mai fi bioinformatica, avem in lume 500 milioane de pc-uri daca ar fi unite toate pt. cercetare medicala, rezultatele ar fi pe masura, mai ales ca isi dubleaza puterea la 1.5 ani, din pacate putini au auzit de Boinc si de proiectele lui medicale. Rasa umana mereu a progresat, dar in zig-zag, este incapabila sa se organizeze bine.
  • +1 (1 vot)    
    va trai (Marţi, 23 februarie 2010, 13:26)

    Caragiale [anonim]

    Un roman pensionat la 65 de ani va trai pina la 64.
    ha ha ha ce-mi plac glumele mele !

    Acum serios, eu cred ca e corect sa primesti pensie atat cat ai cotizat si nu conform unor calcule precum beneficiaza BAROSANII.
  • +4 (4 voturi)    
    DATE NOI! (Marţi, 23 februarie 2010, 13:37)

    gicu [anonim]

    nu s-a luat in calcul un parametru nou:
    cu noua lege a pensiilor- multi nu vor avea niciun venit intre 55-65 de ani, multi nu vor avea stagiul complet de cotizare de 35 de ani. Asta va duce sigur la scaderea abrupta a sperantei de viata, prin lipsa hranei, lipsa asistentei medicale, DAR SE VA REZOLVA ECHLIBRAREA FONDULUI DE PENSII in Romania, prin lipsa pensionari.
  • +1 (1 vot)    
    Raspunsul (Marţi, 23 februarie 2010, 17:44)

    Loerincz [utilizator]

    Va fi mort deja de cinci ani!
  • 0 (0 voturi)    
    Articol comandat, concluzii prestabilite (Marţi, 23 februarie 2010, 20:26)

    Nicolae [anonim]

    Cam de cand au inceput cercetarile demografice in Romania? Nu avem un model propriu, nu avem analize pe situatia concreta din Romania, facem paralele cu Franta, de parca aici e vorba de statistica matematica pura, fara legatura cu numeroasele conditii concrete (fondul genetic, gradul de saracie, etc.).De ce cu Franta si nu cu Austria sau Danemarca?
    Statisticile EUROSTAT nu sunt independente, ci reiau datele puse la dispozitie de organismele nationale. Am foarte mari dubii ca suntem in stare de prognoze de orice fel care sa vizeze anul 2030 sau mai departe.
    Ipotezele de lucru sunt artificiale, iar concluziile sunt cele prestabilite in sustinerea aberanta a pensionarii cu un picior in groapa.
  • +1 (1 vot)    
    depinde (Marţi, 23 februarie 2010, 20:28)

    saladin [anonim]

    Speranta de viata mai depinde si de modul in care intelegi sa traiesti. Romanul baga totul la ghizdan si se intinde la soare pe manele. Corect ar fi ceva cumpatare, la mincare, bautaura, tigara, scandal....mai dai niste zapada din fata blocului iarna, mai stringi o frunza toamna, mai plantezi flori primavara, mai o lectura, o plimbare...mai treci pe la medicul de familie cu o floare sa-ti ia tensiunea, o glicemie...si sa vedeti cum creste speranta de viata....ca al de Sus nu te tine 100 de ani daca iti bati joc de viata si sanatate.
  • 0 (0 voturi)    
    ??? (Miercuri, 24 februarie 2010, 10:24)

    nahir [utilizator]

    nimeni nu se-ntreaba daca mai apuci 65 de ani!!!


Abonare la comentarii cu RSS





Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi