Dunarea // De mai multe milenii, Dunarea a fost un spatiu care a asigurat conditii bune de viata pentru oamenii ce au trait pe malurile sale. Intrarea in UE va face ca Dunarea sa devina un al doilea fluviu Rin, cu toate avantajele (putine) si dezavantajele deja cunoscute (poluare, disparitia formelor de viata acvatice, disparitia unor surse de subzistenta pentru oameni etc.). Va rog sa-mi raspundeti si mie la trei intrebari: 1) Care este politica actualului guvern privind mentinerea formelor de viata acvatice si protejarea ecosistemelor existente de-a lungul fluviului? 2) Stiu ca intre Braila si Galati exista un proiect (japonez) de construire a unui pod peste Dunare. Mai este actual acest proiect sau s-a dus si el pe apele Dunarii? 3) Baltile Borcea si Brailei, formate intre Dunarea veche si cea noua erau, inainte de construirea nefastului dig in anii 50-60, adevarate minuni ale naturii care rivalizau cu Delta Dunarii. De ce nu se renunta la culturile agricole ce au saracit solul si nu au un randament prea mare pentru a reface aceste zone care ar putea aduce sute de milioane de euro prin turism, pescuit, vanatoare si alte activitati practicate in acele locuri de mii de ani? Multumesc pentru raspunsuri.

raspuns // 1. Protejarea ecosistemelor existente in regiunea dunareana reprezinta o prioritate pentru Romania. Unul dintre obiectivele strategiei dunarene este de a realiza o reconciliere intre necesitatile dezvoltarii economice si protectia mediului. Ne propunem proiectarea si implementarea unui sistem de monitorizare permanenta a ecosistemelor din regiune.2. autoritatile locale din jud Braila si Galati sunt cele mai competente pentru a solicita realizarea acestui pod si introducerea acestui proiect in planul de proiect a strategiei Dunarii.3. Propunerea dvs. este o optiune care trebuie analizata. refacerea unora dintre baltile si luncile naturale, in general a zonelor umede care existau in trecut, poate ajuta la imbunatatirea sistemului de protectie impotriva inundatiilor. Un astfel de sistem trebuie realizat si va implica studii ample pentru gasirea celor mai bune solutii.

Dunarea // Buna ziua. am si eu cateva intrebari 1. ce ar trebui facut pentru ca transportul fluvial sa creasca in volum. E cred cel mai ieftin trasport 2. exista ideii de a dezvolta turismul pe Dunare? Va multumes

raspuns // Sunt de acord cu dvs. in ceea ce priveste faptul ca transportul fluvial este ieftin si mai putin poluant decat cel rutier. Exista insa limitari in ceea ce priveste capacitatea si flexibilitatea. Ne propunem sa realizam o combinatie cat mai buna intre transportul fluvial, feroviar, care e de asemenea nepoluant, si cel rutier. Prin asigurarea navigabilitatii pe tot traseul Dunarii si prin modernizarea barjelor si navelor care transporta marfuri si persoane vom asigura dezvoltarea transportului fluvial.2. Strategia UE pentru regiunea Dunarii este o ocazie pentru abordarea proiectelor de dezvoltare turistica intr-o maniera integrata. Este deja in curs de derulare o strategie nationala de dezvoltare teritoriala durabila a zonei riverane Dunarii, cu accent pe turism - DATOURWAY- la care participa 16 institutii din 7 tari riverane Dunarii. Acest proiect si altele vor fi incluse in planul de actiune al strategiei Dunarii.

Sa terminam urgent proiectele prioritare! // D-le Ardeleanu, este frumos domeniul de care va ocupati. Am lucrat si eu prin MAE peste 35 de ani. Cu aceasta tema, puteti astepta linistit pensionarea si lucrurile nu vor fi prea departe de unde sunt acum. Pentru ca suntem maestri in elaborarea unor strategii stralucitoare, dar din care nu iese nimic in 90% din cazuri, deoarece nu avem vana. Intrebarea mea este:nu credeti ca in primul rand ar fi mai important pentru Romania sa termine cat mai rapid centrala aia de la Cernavoda, inceputa cu peste 25 de ani in urma, in secolul si mileniul trecut, pentru a ne asigura securitatea energetica a tarii, care este un obiectiv absolut prioritar, dupa care ne vom putea gandi si la "alte proiecte dunarene"? Si nu credeti ca aceeasi prioritate absoluta ar trebui sa o aiba si demararea rapida a explorarii si exploatarii gazelor si petrolului din Platoul Continental, pe care il avem acum la discretie dupa decizia CIJ de acum un an? Altfel, ceea ce ne spuneti dvs. este frumos dar in prezent este o Fata Morgana . MAE ar trebui sa aiba rolul de"worning body" in aceste probleme, pentru care s-a batut (recte procesul de la Haga) si sa propuna guvernului solutii de finantare internationala, pentru ca este evident ca la nivelul executivului nu exista expertiza necesara pentru asa ceva.Cred ca ar fi cu mult mai important acum.

raspuns // Aveti dreptate in ceea ce priveste semnificatia securitatii energetice pentru Romania si UE. Dezvoltarea grupurilor 3 si 4 in cadrul centralei de la Cernavoda reprezinta o prioritate pentru noi. de asemenea, proiect precum conducta de gaz Nabucco sau terminalul LPG de la Constanta sunt prioritati. In ceea ce priveste independenta energetica, Romania are asigurata aprox. 75% din productia de energie din surse proprii, ceea ce ne situeaza pe un loc fruntas in UE. Finantarea internationala ne preocupa in foarte mare masura si incercam sa gasim cele mai bune modalitati de a utiliza mai bine fondurile UE disponibile pentru noi.

Turism sau cale navigabila permanenta // Oamenii de stiinta au demonstrat faptul ca regularizarea cursului pe sectoarele Giurgiu-Calarasi si Calarasi-Cernavoda va avea efecte negative semnificative asupra zonelor inundabile ramase neindiguite.Cel mai bun exemplu este acela al bratului Bala(uneste Dunarea Veche cu Borcea in aval de Calarasi) care se pare ca este o veriga importanta in traseul de migratie al sturionilor.Modificarea debitului pe acest brat va avea efecte greu de evaluat asupra acestor specii. Dunarea inferioara nu mai este de multa vreme o cale de transport importanta,drept pentru care porturile maritime Sulina,Tulcea,Galati,Braila aproape ca nu mai activitate. Ca exemplu va amintesc ca 75% din danele portului Braila nu opereaza de mai bine de doua decenii.Este limpede ca dezvoltarea portului Constanta si constructia Canalului Dunare-Mare au scos din circuitul comercial porturile sus-mentionate.Dezvoltarea inevitabila a cailor rutiere va accentua in viitor declinul acestor porturi. Orasele Braila,Galati,Tulcea au "beneficiat" in anii dictaturii de strategii economice care se bazau pe transportul materiilor prime pe Dunare: combinatul de aluminiu de la Tulcea,combinatul Siderurgic Galati,combinatul chimic si combinatul de celuloza de la Braila,termocentrala pe carbuni de la Chiscani,combinatul de prelucrarea lemnului de la Braila.Astazi,aceste unitati economice mamut s-au prabusit ori,in cel mai fericit caz,si-au diminuat substantial activitatea.Transportul materiilor prime care alimentau consumul acestor combinate a luat sfarsit. Am amintit toate aceste fenomene si evolutii de necontestat pentru a lansa urmatoarea intrebare: ce este mai necesar sa dezvoltam astazi,o infrastructura pentru practicarea turismului sau o infrastructura pentru transporturi?

raspuns // Sunt de acord in mare parte cu evaluarile dvs. Nu ne punem problema de a alege intre turism si transport. Cu ajutorul noilor tehnologii, inovarii si cercetarii putem dezvolta ambele domenii in acelasi timp. Puteti vizita pagina web a strategiei Dunarii, de pe site-ul MAE, www.mae.ro, pentru amanunte legate de abordarea noastra integrata, bazata pe cele trei domenii mari: conectivitate, protectia mediului si dezvoltare economica si sociala.

dezvoltare durabila ? // Desi premierul Tariceanu sustinea in primavara lui 2006 ca amploarea inundatiilor se datoreaza numai greselii regimului comunist de a incorseta Dunarea pentru recuperarea de teren agricol iata ca la niciun an de la acel moment in sudul Olteniei au inceput ample lucrari de refacere a digurilor in acelasi mod, prefectul de Dolj declarand intr-un ziar local ca intentioneaza „ sa recupereze in procent de 100% pentru agricultura terenurile inundate" Intrucat cunosc foarte bine realitatea acelor zone va pot spune ca terenurile au o productivitate extrem de scazuta datorita tipului de sol argilos si plin de scoici sfaramate, astfel ca autoritatile locale au incetat sa cultive aceste terenuri de mai bine de 15 ani. „Catastrofalele" inundatii din primavara au provocat incontestabil daune materiale si morale dar apa a adus totodata si bunastare, au reinviat vechi preocupari ale localnicilor si le-au dat acestora speranta unui trai mai bun: cantitati industrale de peste au ajuns pe piata astfel ca kilogramul de stiuca si crap se vindea chiar acum cu 4 -5 lei, mii de pescari din toata tara au inpanzit sudul tarii in vara, micii comercianti au inregistrat venituri record in urma venirii pescarilor iar investitorii imobiliari au achizitionat terenuri in zona in vederea construirii de pensiuni turistice. Cu toate acestea guverunul prin autoritatile locale si prin incompetenta caracteristica n-au facut decat sa distruga ceea ce natura le-a pus pe tava. Refacerea digurilor fara ecluze si introducerea pompelor de desecare au facut sa dispara intr-un timp foarte scurt populatiile de peste si pasari care s-au dezvoltat extraordinar de bine si totodata au facut imposibila dezvoltarea durabila a sudului tarii, zona cunoscuta pentru nivelul scazut de trai. Pescuitul si procesarea pestelui, recoltarea scoicilor, vanatoarea, agroturismul, comertul, productia de stuf sunt numai cateva dintre ocupatiile ce ar putea sa creasca considerabil nivelul de trai al localnicilor. Are actualul guvern

raspuns // Cu ajutorul institutelor de cercetare in domeniu, vom analiza cele mai bune optiuni pentru realizarea unui sistem de avertizare si protectie la inundatii in regiunea dunareana, precum si pentru protejarea ecosistemelor astfel de sisteme vor fi incluse in planul de actiune al strategiei.

Turism sau transporturi // Sunt de acord cu cei care sustin necesitatea unor proiecte de regularizare a cursului indeosebi pe Dunarea Veche intre Calarasi si Cernavoda dar nu pot sa nu remarc ca nu se iau serios in calcul masuri compensatorii pentru reintroducerea in circuitul economic al porturilor Braila,Galati,Tulcea? Pentru acestea numai turismul mai poate reprezenta o sansa. In polderele de lunca indiguite si folosite ca orezarii,solul s-a degradat serios.Investitiile necesare unei agriculturi performante ar fi uriase. De ce nu se trece la inundarea partiala a acestor poldere,inundare ce ar genera efecte benefice asupra refacerii ecosistemelor naturale si oportunitati pentru dezvoltarea turismului? De ce nu se ia in discutie problema Insulei Mari a Brailei? O rana vie in sufletul brailenilor. Multi dintre noi ne vrem Balta inapoi,macar partial. Multi specialisti sustin ca IMB este un ecosistem natural aflat in achilibru dar se inseala pentru ca eludeaza importanta elementului uman.Galatiul si Braila -zona urbana cu peste 400.000 de suflete- nu au la dispozitie in acest moment resursele naturale care sa justifice existenta lor. Avem nevoie de Balta pentru a face turism si pentru a ne dezvolta pe premise sanatoase si durabile.

raspuns // Autoritatile locale din jud. Braila si Tulcea, reprezentanti autorizati ai comunitatilor locale, au competenta de a propune proiecte majore care sa fie incluse in planul de actiune al strategiei Dunarii atat in domeniul protectiei mediului, cat si in cel al dezvoltarii porturilor, care reprezinta oricum prioritati si la nivel guvernamental. de asemenea, societatea civila trebuie sa joace un rol important in propunerea unor proiecte care sa ajute la implementarea unei strategii verzi si durabile si care sa duca la creare de noi locuri de munca. Sunt de acord cu evaluarea dvs. privind faptul ca in centrul atentiei noastre trebuie sa stea calitatea vietii umane.

lunca inundabila // Sunt din Spantov,jud Calarasi.Vatra satului este atestata din epoca bronzului.Dupa cum se stie,omenirea s-a dezvoltat pe vaile fluviilor si riurilor datorita pestelui pe care il gaseau cu usurintza.Pestele se pescuia in baltzile permanenta sau temporare care se formeaza anual in urma inundatziei de primavara.In urma "ratzionalizarii" cursului Dunarii au fost desecate toate lacurile permanente.De fapt fiecare sat era pe malul unui astfel de lac.Au mai ramas baltzile temporare ,care au diametre de citeva zeci de metrii,si seaca pe parcursul verii.Acestea sint in lunca inundabila si impadurita , lata de circa 200 metri,care se formeaza pe malul rominesc al Dunarii ,pina in digul de protectie.Dupa inundatzia de primavara in aceste baltzi ramin citziva pesti,pe care,in mod traditzional,localnicii il pescuiau cu mina,cu cosul de nuiele sau cu mici plase facute artizanal de fiecare in parte.Pescuitul se desfasura,in general in grup,cum fac pelicanii,si mai ales Duminica,cind nu mergeau la cimp.Dar in timpul aceesta s-a inerzis si acest pescuit de subzistentza,iar Politzia de Frontiera ii amendeaza pe localnici cu amenzi uriase pentru acesti tarani fara venituri salariale.Astfel ajung chiar la puscarie pentru neplata acestor amenzi.Va rog sa cuprindetzi in proiectul dumneavoastra ca localnici sa aibe dreptul sa pescuiasca gratuit in aceste baltzi temporare.Daca doritzi , ma ofer gratuit sa ajut la intocmirea proiectului respectiv.Va multumesc. .

raspuns // Problema refacerii unor balti si a luncii Dunarii ne preocupa. Expertii vor analiza acest aspect. Salut initiativa dvs. de a va implica direct intr-un proiect menit sa ajute comunitatile locale. Va incurajez sa ne trimiteti propunerile dvs. pe adresa punctului nostru de contact veronica.ionescu(at)mae.ro sau la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului.

Braconajul // Fauna piscicola a Dunarii a fost distrusa prin practicare unui braconaj feroce.Despre pescuit sportiv nici nu mai poate fi vorba.Este o gluma proasta. Nu vom avea niciodata amatori pentru oferta turistica a Dunarii daca ne lipseste pestele. De ce autoritaile nu fac cunoscute dimensiunile dezastrului? De ce nu se iau masuri severe pentru stoparea braconajului? De ce nu sunt pedepsiti cei care pescuiesc cu echipamente care produc impulsuri electrice? Daca tot se desfiinteaza politiile de frontiera de ce nu se infiinteaza o Politie a Dunarii care sa se specializeze pe combaterea braconajului,avand la dispozitie logistica necesara dar si o legislatie eficienta? Cred ca toti romanii pasionati de pescuit si-ar plati cu drag impozitele si taxele specifice daca ar vedea ca autoritatile au succes in combaterea jafului.

raspuns // Sunt de acord cu dvs. in ceea ce priveste necesitatea stoparii braconajului. Ministerul Afacerilor Interne are in vedere si ne-a transmis deja propunerea lansarii unui program de dotare cu mijloace tehnice pentru monitorizarea Deltei Dunarii (salupe, echipamente de comunicatii si semnalizare). De asemenea trebuie sa utilizam mai bine si instrumentele si institutiile existente, precum Administratia Biosferei deltei Dunarii sau Garda de Mediu.

Falezele oraselor riverane // Orasele riverane Dunarii ar trebui sa beneficieze de conceptii urbanistice care sa le racordeze existenta la prezenta apei.Acest lucru nu se inatampla? Cu exceptia Galatiului si intr-o oarecare masura si Tulcea,orase despre care se poate spune ca se reorienteaza spre Dunare,restul comunitatilor riverane nu fac nimic in acest sens.Vezi exemplele Brailei,Macinului,Calarasiului care au ramas cu niste faleze de tot rasul. Oare nu se exista metode pentru combaterea indolentei si incompetentei autoritatilor locale? Trebuie sa asteptam sa fie votati indivizi mesianici,posesori a unei baghete magice care sa schimbe lucrurile in bine,ori trebuie sa ne miscam un pic inaintea Istoriei? Exista asa-numitele master-planuri ale oraselor care prevad extinderi si refacerea portiunilor de faleza dar,din nefericire nu se cauta finantari si nu se lucreza pentru punerea lor in opera. Guvernul nu poate lua masuri in acest sens?

raspuns // Realizarea Strategiei UE a Dunarii reprezinta o sansa extraordinara pentru lansarea unor proiecte majore legate de dezvoltarea urbana a localitatilor riverane. La nivel guvernamental vom propune astfel de proiecte, dar autoritatile locale trebuie sa aiba rolul principal in astfel de initiative. Referitor la cazul special Galati-Braila, acesta reprezinta un sistem urban care are potentialul de a deveni o zona metropolitana, de relevanta transnationala, ocupand chiar locul al doilea la nivel national, dupa Bucuresti. Asteptam propuneri si din partea societatii civile pentru dezvoltarea acestui proiect.

Despre dezvoltare durabila // Aveti o experienta bogata in relatiile cu UE. Doresc sa va pun urmatoarele intrebari: 1. Stiti bine ca zonele din Europa cele mai dezvoltate sunt cele care se afla in zona porturilor (maritime sau fluviale). Cum se explica faptul ca pe tronsonul romanesc al Dunarii se gasesc cele mai sarace orase si localitati din Ro? Cum s-ar putea reveni la normal din ceea ce iata, este inca un anormal in tara noastra? 2. Celebrul canal Dunare-Bucuresti al lui Ceuasescu mai este de actualitate? Ar fi un proiect de dezvoltare durabila cu efecte economice si sociale majore pentru partea de sud a tarii. Va multumesc, Sorin, Bruxelles

raspuns // Dupa trecerea la democratie si caderea pietei fostelor state socialiste, a CAER-ului in primul rand, structura economiei romanesti s-a schimbat foarte mult. Mai multe intreprinderi mari consumatoare de energie s-au inchis total sau partial. S-au dezvoltat noi industrii, iar economia s-a reorientat preponderent spre piata UE din care acum facem parte integranta. Efectele asupra unor localitati monoindustrializate au fost dramatice in multe cazuri. de asemenea, sa nu uitam ca multe regiuni din sudul Romaniei au fost mai slab dezvoltate economic in mod traditional, nefiind un aspect nou, caracteristic ultimei perioade. Trebuie schimbat insa acest lucru. Strategia Dunarii e o sansa sa gasim alternative, optiuni de dezvoltare pentru fiecare localitate riverana in parte.2. Are loc o reanalizare a fezabilitatii acestui proiect. In functie de rezultatele acestui studiu, la nivel guvernamental se va lua o decizie. Cred ca si autoritatile locale la nivelul Bucurestiului si judetelor prin care ar trece ar trebui sa se pronunte asupra oportunitatii reluarii acestui proiect. Personal consider ca proiectul poate fi benefic pentru Bucuresti si pentru judetele limitrofe.

in ce consta srategia? // In ce consta strategia? Care sunt obiectivele ei?

raspuns // Strategia Dunarii e o noua modalitate de implementare a politicii de coeziune a UE, de sprijinire a regiunilor mai putin dezvoltate. Este si o dovada a solidaritatii dintre statele membre. Obiectivele principale ale strategiei sunt asigurarea unei dezvoltari economice si sociale in toate regiunile limitrofe, prin crearea unor retele de cooperare intre universitati, institute, centre de cercetare, firme. Obiective principale sunt si asigurarea conectivitatii, atat in privinta transportului, cat si a energiei si comunicatiilor, precum si protectia mediului. Strategia trebuie sa fie o strategie "verde", bazata pe noi tehnologii, iar proiectele care vor fi incluse in strategie vor trebui sa aiba, inca din faza de proiectare, necesitatea respectarii legislatiei comunitare in domeniul mediului.

dezvoltarea porturilor // Ce pasi concreti face Uniunea Europeana in dezvoltarea porturilor ca sa permita afluarea in/out a marfurilor? .In prezent sunt practic inactive. Puteti sa dati niste cifre de investitii si termene ? Multumesc

raspuns // Dezvoltarea celor 12 porturi dunarene de pe parcursul romanesc al Dunarii reprezinta o prioritate pentru noi si acest proiect va fi inclus in planul de actiune al strategiei. Va trebui insa sa facem o analiza atenta a fiecarui port in parte si a modului in care va fi modernizat si retehnologizat. Termenele pentru modernizarea porturilor vor fi incluse in analiza pe care o vom realiza. Ne propunem aceasta dezvoltare pe termen scurt, adica in 2-3 ani.

amenajari portuare Dunare // Care sunt strategiile de sprijinire a institutiilor publice din Romania (primarii, consilii locale), sau a companiilor din mediul privat pentru accesul portuar la Dunare (reamenajarea locatiilor cu acces direct la Dunare, care ar putea dezvolta afacerile in domeniul transportului fluvial)?

raspuns // In cadrul strategiei Dunarii ne propunem includerea unui sistem intermodal a transformarii fiecarei localitati portuare intr-un centru modal de conectivitate. Va trebui sa dezvoltam infrastructura necesara cuplarii acestor localitati si a porturilor care vor fi retehnologizate de reteaua de comunicare interna, precum si transfrontaliera.

Balta Brailei // Ministrul Videanu a facut cunoscuta intentia Guvernului de a construi o noua hidrocentrala pe Dunare. Unde se gandeste a fi amplasata aceasta si ce solutii s-au identificat pentru minimizarea efectelor asupra mediului? Care sunt sectoarele care necesita regularizarea cursului? Strategia de politica externa ar putea conduce la creearea unui organism similar celui care a fost Comisia Europeana a Dunarii? Ce intentioneaza partea romana? Se intentioneaza cu adevarat sa se renatureze macar o parte a zonelor inundabile? Exista vointa politica pentru o asemenea strategie? Ce vor primi in schimb proprietarii terenurilor situate in polderele ce se intentioneaza a fi inundate? Exista interes din partea organelor Statului sa se obtina profit in urma exploatatiei agricole din Insula Mare a Brailei?A incasat Statul redeventele datorate de SC.TCE Trei Brazi? De ce aceasta resursa naturala importanta nu face obiectul niciunei strategii guvernamentale? Cum se are in vedere implicarea comunitatilor locale in activitatile economice realizate pe Dunare?

raspuns // Asigurarea independentei energetice si a securitatii energetice in general este un obiectiv major al guvernului. Vom analiza modalitatile cele mai bune pentru dezvoltarea capacitatii de productie a energeiei, luand in considerare nu numai construirea unor hidrocentrale, dar si a centralelor eoliene, in general, a productiei de energie din surse regenerabile. Fiecare noua investitie va avea si o analiza privind efectele asupra mediului, conform legislatiei nationale si comunitare.

TRASEU CICLOTURISTIC- RIVIERA DUNARII BRAILA-MACIN // Dat fiind faptul ca UE sprijina infiintarea unei magistrale cicloturistice, prin tarile riverane Dunarii, ne putem astepta ca intr-o perioada relativ scurta, sa se realizeze acest lucru si in tara noastra? Daca da, cum ? Prin implicarea consiliilor judetene, sau a primariilor, din localitatile prin care trece Dunarea, sau printr-un proiect national? Am un link cu un material postat pe www.macin.ro, pe care va rog sa-l parcurgeti! Veti gasi informatii si imagini interesante despre acest posibil traseu( Smardan-Macin). http://forum.macin.ro/turism-f16/traseu-cicloturistic-smardan-macin-t383.html

raspuns // Trasee cicloturistice sunt incluse in proiectele autoritatilor locale din localitatile riverane. Aceste autoritati trebuie sa reprezinte prinicipalul nivel de luare a deciziilor in realizarea unor astfel de trasee, care ajuta la dezvoltarea turistica. Min. Dezv. Regionale si Turismului sprijina financiar astfel de proiecte.

implicarea societatii civile // Guvernul este dispus sa preia initiative utile proiectului si din partea organizatiilor neguvernamentale si non-profit? Aveti in vedere constituirea parteneriatelor publice-private pentru realizarea studiilor ce vizeaza renaturarea zonelor inundabile si construirea infrastructurii turistice? Cunoasteti activitatea administratiei Parcului National Insula Mica si aberatiile economice pe care le-a produs aceasta institutie prin adoptarea documentului ce reglementeaza accesul turistilor in arealul Parcului? De la tarife prohibitive pana la gogomania aplicarii regulamentului inclusiv pentru Dunarea navigabila care are statut de apa internationala,iata numai cateva din aceste aberatii!

raspuns // Exista o preocupare la nivelul tuturor statelor membre UE riverane de constituire a unor parteneriate public-privat-societate civila pentru realizarea unor studii si pentru implementarea unor proiecte, atat in domeniul turistic cat si in altele.

Dezvoltare. // Marea balta a Brailei trebuie redata fluviului Dunarea . Acesta avea functia de temporizare hidrografica si prelaua debitele mari de inundatie. Odata inundata , aceasta balta , indeplinea mai multe functii. Milul fertil aluvionar de depunea si crestea o vegetaie acvatica luxurianta in care -si depunea icrele specii valoroase de pesti , apa era limpede se incalzea foarte repede,, in perioada de primavara , icrele eclozau si aceasta balta devenea pepiniera Deltei Dunarii . Odata cu scaderea nivelurilor , specile de puiet se retrageau in dunare si ajungeau in Delta. Balta brailei regla nivelul pinzei freatice in baragan, regla nivelul ploilor. Povestea cu agricultura a fost un bluf , o mare prostie care are serioase efecte asupara mediului si resurselor. Portul Sulina , reprezinta Km 0 - Mm 0 al fluviului Dunarea . Este singurul oras din Delta Dunarai, atractiv cu dunare, delta , plaja la mare. Este trecut in strategia de dezvoltare turistica ca terminal de imbarcare -debarcare turisti de pe navele turistice de croaziera fluviale si cele maritime ce fac turul Mediteranei si Marii Negre. Orasul are un trecut istoric unic- Comisiunea Europeana a Dunarii (1856-1939) 82 de ani de functionare a acesteia. Romania nu a cerut UE oficial sa declare si sa recunoasca CED-ul ca predecesorul (bunicul ) actualei UE. In CED au fost marile puteri europene - care sunt si actual motorul financiar la UE - Germania , Franta, Anglia, Italia . apoi au mai fost si Rusia , Turcia, Austria si Romania dupa Razboiul de independenta, Palatul acestei Comisiuni este o ruina si trebuie refacut pentru ca este monument istoric de crad A. El trebuie transformat in muzeu care sa demonstreze turistilor straini care debarca si se reimbarca in Sulina care a fost rolul si contributia noasta a Romaniei in parteneriatul cu marile puteri. CED- a avut si conferit si orasului Sulina statut de neutralitate pe timp de pace si razboi, extrateritorialitate, privilegii fiscale.

raspuns // Planul de actiune al strategiei UE a Dunarii va include si proiecte de refacere a patrimoniului cultural din regiune, iar orasul Sulina reprezinta intr-adevar o prioritate pentru noi avand o semnificatie deosebita, referitor la faptul ca a fost primul oras care a gazduit sediul Comisiei Dunarii, prima organizatie europeana, care are ca obiect de activitate navigatia pe Dunare.

dezvoltare // Intrebare : Va veti implica dumneavoastra Ministerul dumneavoastra antrenand M . Finantelor, Dezvoltarii Regionale si Turismului , M. Culturii in gasirea de fonduri alternative pentru ca orasul Sulina (declarat de importanta nationala prin Hg si Lege). sa fie redat unui circuit prin Port grecesc , fenician, venetian, turcesc , rusesc , romanesc , international merita sa fie o emblema a Romanierefacerea Palatului CED si redarea acestuia istoriei europene . Asfaltarea a cca 2km de drum din oras si pina la plaja, va face un obelisc care sa personalizeze faptul ca aici se afla Km0-Mm0 al fluviului european Dunarea . Amenajarea cimitirului istoric - englezesc, catolic, evreiesc, musulman, ortodox pentru a fi redat asemeni celui de la Sapinta in circuitul turistic . Nu uitati ca aici au fost 27 de nationalitati, zece biserici diferite , zece consulate , case de comert , societati de navigatie si piata griului ...... primul oras electrificat din Romania - inaintea Timisoarei de catre CED , generator adus de sir Charles Hatley din SUA pentru iluminarea farului , dar sa folosit pentru iluminarea falezei. Coridorul pan -european de VII are ca terminal Sulina . Deci merita ca acest terminal sa exprime ce a fost si ce a insemnat pentru Europa in decursul istoriei gurile fluviului Dunarea.

raspuns // Asteptam din partea primariei orasului Sulina, precum si a societatii civile in general, propuneri de proiecte concrete pentru a fi incluse in planul de actiune a strategiei Dunarii. Va incurajez si pe dvs. sa ne trimiteti propuneri in acest sens, la adresa de mail mentionata anterior, pentru a le include in acest plan.

ref. dezvoltare // Platoul continental al marii Negre -la gurile fluviului Dunarea contin gaze naturale. Expluatarea acestora, aducerea in localitatile Deltei Dunarii va dezvolta pozitiv turismul mai ales cel de odihna si tratament . Se poate construi o salba de vile calde intre Sulina si Sfantul Gheorghe . Natura va fi mult mai protejata si nu vor mai fi taiate salcile . Litoralul deltaic al Marii Negre (Tulcea )se poate apropia ca valoare de cel al Constantei find original prin salbaticie, natural , firesc. Turismul de calitate pentru odihna se face fara betoane excesive , masini , zgomot . Intradevar Sulina este o chestie unica pentru Romania si din pacate nu stim sa-i dam stralucirea si importanta in fata Europei. Am fost in Sulina , vara este un loc de vis , cu o plaja superba , dar arata jalnic. Tulcea parca are ceva impotriva singurului oras la mare pe care-l are . Sunt de neinteles acesti oameni. Se pare ca nici cei de acolo nu se zbat , pentru ca se complac .

raspuns // Strategia Dunarii va lua in considerare toate aspectele legate de dezvoltarea economico-sociala, turism, precum si protectia mediului. Pentru fiecare localitate in parte trebuie sa analizam care sunt proiectele cele mai potrivite, prin care vom crea noi locuri de munca, dar vom si respecta standardele de protectie a mediului foarte inalte incluse in legislatia UE.

Intrebare la domnu', invitat miercuri // salut. am o intrebare foarte la obiect : cand finalizati canalul Dunare - Bucuresti? Este un obiectiv de importanta deosebita pentru economia Bucurestiului dar mai ales a Romaniei! Multumesc!

raspuns // Am raspuns mai sus la acesta intrebare, suntem in faza studiului de fezabilitate.

Strategia Dunarii // Este implicata si Ucraina in Strategia Dunarii? Daca da,cu ce initiative a venit partea ucraineana? Bulgarii pun accent foarte tare pentru componenta transporturilor.Pe ei ii doare mai putin de turism pentru ca in afara faptului ca pot oferi cateva locatii atractive pentru croaziere,nu prea au ce face.Ei vor scoate profit din valoarea antropica exceptionala a cetatilor Vidin si Silistra si cam atat.Ar mai fi Nicolope si Tutrakanul cu potentialul sau rezidential datorat pozitionarii pe podis. Au si cateva rezervatii,Insula Belene,Malak Preslavec si Sreburna,destul de modeste ca suprafata dar valoroase ca bio-diversitate. Pe bulgari ii avantajeaza cel mai tare un trafic intens pe Dunare,fie comercial,fie turistic de tip croaziera cu nave de capacitate mare.Turismul in zonele inundabile nu reprezinta un obiectiv pentru ei. Intrebare: ce sanse avem pentru a impune o atentie sporita zonelor inundabile si refacerii lor,in contextul presiunii pe care partea bulgara o va face pentru regularizarea cursului intre Svistov si Ruse,si intre Ruse si Silistra?Exista asemenea obiective ale partii bulgare? Exista multi naivi care isi fac iluzia ca porturile romanesti pot fi tinte pentru turistii care fac croaziere pe Dunare dar eu va intreb:ca turist,dupa ce vizitezi Linz,Viena,Praga,Bratislava,Gyor,Budapesta,Banka Palanka,Novi-Sad,Belgrad,Smederevo,Orsova,Vidin, ce sentiment poti trai cand intalnesti Calafatul,Corabia,Zimnicea,Giurgiu sau Calarasi.Nici cu Braila nu ne laudam pentru ca,in ciuda istoriei formidabile pe care o are, astazi se prezinta cu o infatisare usor sinistra.Galatiul ar fi mai rasarit dar prea putin si prea tarziu ca sa mai schimbe ceva din impresia creeata de aspectul nefericit al porturilor romanesti din amonte. Personal,cred ca n-avem sanse sa concuram cu oferta noastra de vestigii istorice si situri urbane.Mai bine ne concentram sa exploatam farmecul zonelor umede. Care este viziunea oficialilor romani vis-a-vis de aceasta tema?

raspuns // Ucraina, ca stat riveran, este inclusa in procesul de elaborare a strategiei UE a Dunarii. Comisia Europeana va discuta cu autoritatile ucrainene, iar acestea vor participa si la conferintele organizate de Comisie in procesul de dezbatere publica. Romania va organiza conferinta finala, in perioada 10-12 iunie, la Constanta si Tulcea. Sunt sigur ca partea ucraineana va raspunde invitatiei Comisiei Europene. Exista anumite diferente intre viziunile si prioritatile statelor riverane sau din regiunea Dunarii, in privinta obiectivelor strategiei. Romania considera prioritati toate cele trei domenii; conectivitate, protectia mediului si dezvoltare economico-sociala si cred ca aceasta viziune este cea mai echilibrata, din punctul nostru de vedere. In ceea ce priveste problema vestigiilor istorice si a siturilor urbane, Ministerul Culturii a lansat deja o propunere in acest sens care va fi inclusa in planul de actiune.

Cum e cu "Coridorul Verde"? // A ramas si acesta numai o "strategie pe hartie"? sau chiar urmeaza sa se faca ceva? in caz ca s-ar "face ceva" - pe cand? Cum s-ar armoniza "coridorul" cu proiectele megalohotzomanice ale lui Videanu, de noi hidrocentrale? S-a tinut VREODATA cont ca fiecare reactor de la Cernavoda duca la o incalzire a apei, in aval, de pana la 2 grade? Ce facem cu biodiversitatea? sau... ea a numa' buna de luat bani grei de la UE - dar o dam naibii in rest, in favoarea unor "proiecte economice" aventuriere? DE CE nu se renatureaza Balta Mare a Brailei si Borcea - si sunt mentinute ca surse mereu de pierderi financiare si de agresiune asupra biodiversiatii? CAND se va renunta la indiguirile facute stupid, numai de dragul de a fura motorina de la utilaje si materiale de constructie facute de-a lungul Dunarii in general? Se va pune vreodata CLAR problema RENUNTARII la stupizenia denumita "canalul Dunare - Bucuresti"? CAND se va trece la valorizarea zonelor economice si turistice comune Romania - Bulgaria si Romania - Serbia? Va AMINTITI ca, in 2000, dupa accidentul cu cianuri de la Baia Mare, unda de poluare a mers pe Dunare peste o luna si in acel timp orasele dunarene care aveau alimentarea cu apa din Dunare au ramas si pana la 5 - 7 zile fara apa potabila? DE CE nu se zice o data NU asa-zisului "proiect de exploatare" de la Rosia Montana? Sau... se zice? De genul acesta de activitati riscante se TINE cont in asa-zisele "strategii"?

raspuns // In conceptia noastra, strategia Dunarii trebuie sa fie o strategie "verde", bazata pe noi tehnologii. Utilizarea unor noi tehnologii va asigura ceea ce numim reconcilierea intre problemele de protectie a mediului si protejare a biodiversitatii si dezvoltarea economico-sociala din regiune.

bani // Ce fonduri sunt / vor fi disponibile pentru "strategia Dunarii" si din ce surse?

raspuns // La prima conferinta privind strategia Dunarii organizata de Comisie, care a avut loc la Ulm - 1-2 febr - si la care am participat, reprezentantii Comisiei Europene au evidentiat faptul ca in exercitiul financiar 2007-2013 sunt peste 95 de miliarde de euro disponibile pentru statele membre riverane, in fondurile europene deja alocate (Fondul European de dezvoltare regionala, Fondul de Coeziune, Fondul de Dezvoltare Rurala, Programul cadru 7 de cercetare, Programele LIFE+). Fonduri exista, atat pentru dezvoltarea regionala, cat si pentru cea rurala sau pentru activitatile de cercetare. Problema este marirea eficientei utilizarii acestor fonduri, simplificarii procedurilor si maririi capacitatii de absorbtie. Asupra tuturor acestor elemente discutam cu Comisia Europeana.

Lacuri de lunca // Ce se mai aude despre lacurile Jijila-13Kmp(situat pe teritoriul comunei Jijila) si Crapina-24Kmp(situat pe teritoiul om.Lunacvita) ? Mai exista aceste lacuri? Autoritatile locale platesc studii pentru refacerea acestor zone si dupa aceea le uita prin sertare. Ce solutii aveti pentru corectarea mentalitatii reprezentantilor autoritatilor locale care se inghesuie sa ia finantari nerambursabile pentru proiecte si studii dar cand vine vremea sa le puna in opera se dau raniti? Au comune ca Jijila si Luncavita bani pentru co-finantarea unor lucrari de asemenea amploare ? Exista preocupare si pentru renaturarea luncilor principalilor afluenti,macar pentru cursul lor inferior in apropiere de varsare? Si marefer aici indeosebi la Arges,Ialomita,Siret,Prut? Lacul Brates este condamnat la moarte? Tatal meu s-a nascut in Badalanul Galatiului si a copilarit cu imaginea sinistra a trenurilor care carau catre URSS bogatiile patriei ,iar la batranete a fost martor neputincios la degradarea ireversibila a lacului Brates. Daca guvernul Romaniei nu se va sprijini in eforturile sale pe toti acei entuziasti care viseaza sa retraiasca experienta extraordinara a eplorarii unei naturi salbatice si sa vada ca tara lor este apreciata pentru frumusetea peisajelor si vrednicia locuitorilor,nu dau nicio sansa proiectelor oricate finantari ar inghiti ele.Aveti de gand sa luati in seama sugestiile acestor oameni sau planurile sunt deja facute prin cine stie ce cancelarie occidentala iar noi suntem aici doar ca decor pentru proceduri birocratice?

Definirea unor noi programe de finantare // Buna ziua. Judetul Tulcea este unul dintre beneficiarii Strategiei pentru Arealul Dunarean. Am aflat de acest demers al Comisiei Europene in cadrul Forumului Dunarii organizat la Linz , in iunie 2009, ca urmare a propunerilor Romaniei si Austriei din primavara anului trecut. Va rog sa-mi spuneti daca, in paralel cu procesul de realizare a documentului strategic, se are in vedere si definirea unor noi programe de finantare a masurilor evaluate ca fiind prioritati de dezvoltare pentru regiunile dunarene, programe care sa fie dedicate in exclusivitate aplicarii strategiei. Noi programe de finantare, care sa asigure rezolvarea unor probleme punctuale ale zonelor beneficiare ale strategiei, ar asigura, pentru viitor, si sursele financiare necesare. Avand in vedere ca ne aflam la mijlocul perioadei bugetare a Comisiei Europene, ar fi posibil ca, prin intermediul strategiei si recomandarilor pe care acest document le-ar putea face, sa fie luata in discutie si problema surselor financiare special dedicate acestei strategii. De asemenea, as dori sa stiu care este stadiul realizarii documentului, inainte de intalnirea la nivel inalt de la Budapesta. Este Romania in pozitia de a inainta cateva recomandari pentru aceasta etapa? Va multumesc anticipat pentru raspuns. Cu consideratie, Roxana Iacob I

raspuns // Referitor la finantare, am spus deja ca exista fonduri care nu au fost inca accesate si ca trebuie sa ne concentram pe eficienta si absorbtie. De asemenea putem utiliza in plus fonduri substantiale care ar putea fi puse la dispozitie de Banca Europeana de Investitii. Una dintre problemele importante este cea a cofinantarii si vom incerca sa o rezolvam in discutiile pe care le avem cu Comisia Europeana. In ceea ce priveste elaborarea documentului privind strategia, Comisia va finaliza un prim proiect in iunie 2010, Romania va trimite Comisiei o prima contributie la sfarsitul lunii februarie, inceputul lunii martie. Acest document national este elaborat in cadrul unui grup de lucru interministerial prezidat de MAE.

Indolenta sau coruptie? // In 2002 a inceput la Braila o investitie ce parea sa aiba succes.Pe atunci bantuia moda "parcurilor tehnologice". De fapt era doar o titulatura pompoasa pentru situri industriale si comerciale absolut comune. Autoritatile brailene de atunci s-au aruncat intr-o asemenea investitie plasand proiectul respectiv fix intr-o zona ce fusese pana nu demult zona inundabila.Ma refer la "parcul tehnologic" construit pe vadul Ghecetului pe fosta albie a lacului de agrement la o aruncatura de bat de privalul Ganea. Justificarea amplasarii Parcului a fost una cat se poate de logica,desigur. Infrastructura cai ferate,infrastructura portuara,bla,bla,bla,stiti placa obisnuita. In realitate se construiau niste hale si un pavilion expozitional si nu se asteptau decat investitori din zona industriei usoare(confectii si incaltaminte) si electronicii. Adica marfuri numai bune de carat cu trenul si cu vaporul si nicidecum cu duba sau cel mult camionul. Rezultatul? Constructiile s-au scufundat nitel pentru ca solul nu suporta greutatea,suficient cat se sa stopeze lucrarile.Studiul geotehnic a fost executat pe genunchi sau deloc.Proiectul a fost abandonat si acum responsabilii dau din colt in colt pentru ca trebuie returnati banii institutiilor europene care l-au finantat. Intrebare: cat vom continua sa facem investitii fara sa avem ca instrumente de lucru planuri urbanistice serioase(nu facute la misto)? Cine se va ocupa de rezlizarea PUZ-urilor pentru zonele inundabile? Tot autoritatile locale? Daca da,Dumnezeu cu mila! Factorii locali sunt obligati prin lege sa consulte populatia in realizarea acestor planuri urbanistice iar acest lucru ori nu se intampla ori este facut superficial de ochii lumii.

Coruptia // Observ in raspunsurile dumneavoastra trimiterea constanta catre responsabilitatea autoritatilor locale. Stiu ca asa stau lucrurile si nu comentez. Insa,din nefericire,la nivelul autoritatilor locale nu exista o abordare coerenta a problematicii si exista riscul ca o strategie generoasa si abundent finantata sa dea chix din cauza unor indivizi preocupati numai de prosperitatea lor personala. Multe ong-uri si ziarele locale au semnalat cazuri de blocaj a proiectelor propuse din motive cat se poate de obscure.Ca sa nu spunem:de'a dreptul dubioase. Societatea civila si comunitatea oamenilor de stiinta are nevoie de ajutorul guvernului pentru a-si putea promova propunerile si proiectele in fata acestor satrapi locali(am decis s-o spun pe romaneste!) care fac numai ce-i taie capul pe ei.Altfel munca noastra e zadarnica...intrebarea este continuta in afirmatie... Ce ne facem cu miturile gen Insula Mare a Brailei e granarul Romaniei??? In realitate este o gaura neagra care inghite banii bugetului de Stat. Cu greu vor putea oamenii onesti sa combata asemenea aberatii.E necesara vointa politica.Altfel ramanem unde suntem si continuam sa ne facem vacantele in Bulgaria,Grecia si Austria.

raspuns // Problema guvernarii multinivel, a luarii deciziilor in cazul proiectelor pentru strategia Dunarii, este probabil unul dintre aspectele cele mai dificile. Trebuie sa asiguram o coerenta intre nivelurile comunitar, national, al comunitatilor locale, al societatii civile. Rolul principlal in coordonare il va avea Comisia Europeana.

http://www.ursuletiisuparati.ro // Cum s-a facut "strategia"? Cum anume au fost consultate "grupurile interesate"? Care au fost acestea? Cum au fost ele stabilite? Cum au fost consultate? Unde au fost facute "consultarile" si cand? Cum au fost anuntate consultarile? Au existat aceste "consultari"? Cum anume s-a facut public faptul ca se lucreaza la o astfel de "strategie"? Cat a durat elaborarea ei? Care a fost metodica? In ce mod a fost aleasa aceasta metodica si de ce? Cine a ales-o? Sunt eeeextreeeem de curioasa, d.ex., in CATE din localitatile (de la orase pana la sate samd) care sunt chiar pe malul Dunarii (nu mai vorbesc de celelalte, desi "zona de interes" cred ca e mai mare decat strict malul Dunarii) s-au facut "consultari publice" sau a fost anuntata vreo modalitate de participare si cum anume; la fel, sunt curioasa cate ONG au fost anuntate si care - si, bineinteles, cate din ele au participat.

Protectia ecosistemelor // 1. Protejarea ecosistemelor existente in regiunea dunareana reprezinta o prioritate pentru Romania. Unul dintre obiectivele strategiei dunarene este de a realiza o reconciliere intre necesitatile dezvoltarii economice si protectia mediului. Ne propunem proiectarea si implementarea unui sistem de monitorizare permanenta a ecosistemelor din regiune. 2. autoritatile locale din jud Braila si Galati sunt cele mai competente pentru a solicita realizarea acestui pod si introducerea acestui proiect in planul de proiect a strategiei Dunarii. 3. Propunerea dvs. este o optiune care trebuie analizata. refacerea unora dintre baltile si luncile naturale, in general a zonelor umede care existau in trecut, poate ajuta la imbunatatirea sistemului de protectie impotriva inundatiilor. Un astfel de sistem trebuie realizat si va implica studii ample pentru gasirea celor mai bune solutii.

intrebare // Cetatenii din localitatile de la malul Dunarii chiar au fost consultati? sau macar autoritatile publice din localitatile respective? Intreb deoarece eu locuiesc in Braila, lucrez cu primariile din judet si Consiliul Judetean si nu am auzit de o consultare.... Va fi o strategie care va ramane acolo, undeva prafuita, fara sa fie aplicata? Unde poate fi consultata?