Presedintele Traian Basescu a inscris-o printre prioritatile de politica externa a Romaniei. Dar aceasta strategie ofera si oportunitati de afaceri, de conservare a mediului sau de dezvoltare a sistemelor de transport.
Sunt temele pe care coordonatorul national al Romaniei pentru strategia Dunarii, Viorel Ardeleanu, le-a discutat cu cititorii.
Asculta interviul cu Viorel Ardeleanu
Alegeri SUA
Alegeri Rusia
Va rog sa-mi raspundeti si mie la trei intrebari:
1) Care este politica actualului guvern privind mentinerea formelor de viata acvatice si protejarea ecosistemelor existente de-a lungul fluviului?
2) Stiu ca intre Braila si Galati exista un proiect (japonez) de construire a unui pod peste Dunare. Mai este actual acest proiect sau s-a dus si el pe apele Dunarii?
3) Baltile Borcea si Brailei, formate intre Dunarea veche si cea noua erau, inainte de construirea nefastului dig in anii 50-60, adevarate minuni ale naturii care rivalizau cu Delta Dunarii. De ce nu se renunta la culturile agricole ce au saracit solul si nu au un randament prea mare pentru a reface aceste zone care ar putea aduce sute de milioane de euro prin turism, pescuit, vanatoare si alte activitati practicate in acele locuri de mii de ani?
Multumesc pentru raspunsuri.
2. autoritatile locale din jud Braila si Galati sunt cele mai competente pentru a solicita realizarea acestui pod si introducerea acestui proiect in planul de proiect a strategiei Dunarii.
3. Propunerea dvs. este o optiune care trebuie analizata. refacerea unora dintre baltile si luncile naturale, in general a zonelor umede care existau in trecut, poate ajuta la imbunatatirea sistemului de protectie impotriva inundatiilor. Un astfel de sistem trebuie realizat si va implica studii ample pentru gasirea celor mai bune solutii.
1. ce ar trebui facut pentru ca transportul fluvial sa creasca in volum. E cred cel mai ieftin trasport
2. exista ideii de a dezvolta turismul pe Dunare?
Va multumes
2. Strategia UE pentru regiunea Dunarii este o ocazie pentru abordarea proiectelor de dezvoltare turistica intr-o maniera integrata. Este deja in curs de derulare o strategie nationala de dezvoltare teritoriala durabila a zonei riverane Dunarii, cu accent pe turism - DATOURWAY- la care participa 16 institutii din 7 tari riverane Dunarii. Acest proiect si altele vor fi incluse in planul de actiune al strategiei Dunarii.
Intrebarea mea este:nu credeti ca in primul rand ar fi mai important pentru Romania sa termine cat mai rapid centrala aia de la Cernavoda, inceputa cu peste 25 de ani in urma, in secolul si mileniul trecut, pentru a ne asigura securitatea energetica a tarii, care este un obiectiv absolut prioritar, dupa care ne vom putea gandi si la "alte proiecte dunarene"? Si nu credeti ca aceeasi prioritate absoluta ar trebui sa o aiba si demararea rapida a explorarii si exploatarii gazelor si petrolului din Platoul Continental, pe care il avem acum la discretie dupa decizia CIJ de acum un an? Altfel, ceea ce ne spuneti dvs. este frumos dar in prezent este o Fata Morgana . MAE ar trebui sa aiba rolul de"worning body" in aceste probleme, pentru care s-a batut (recte procesul de la Haga) si sa propuna guvernului solutii de finantare internationala, pentru ca este evident ca la nivelul executivului nu exista expertiza necesara pentru asa ceva.Cred ca ar fi cu mult mai important acum.
Dunarea inferioara nu mai este de multa vreme o cale de transport importanta,drept pentru care porturile maritime Sulina,Tulcea,Galati,Braila aproape ca nu mai activitate. Ca exemplu va amintesc ca 75% din danele portului Braila nu opereaza de mai bine de doua decenii.Este limpede ca dezvoltarea portului Constanta si constructia Canalului Dunare-Mare au scos din circuitul comercial porturile sus-mentionate.Dezvoltarea inevitabila a cailor rutiere va accentua in viitor declinul acestor porturi.
Orasele Braila,Galati,Tulcea au "beneficiat" in anii dictaturii de strategii economice care se bazau pe transportul materiilor prime pe Dunare: combinatul de aluminiu de la Tulcea,combinatul Siderurgic Galati,combinatul chimic si combinatul de celuloza de la Braila,termocentrala pe carbuni de la Chiscani,combinatul de prelucrarea lemnului de la Braila.Astazi,aceste unitati economice mamut s-au prabusit ori,in cel mai fericit caz,si-au diminuat substantial activitatea.Transportul materiilor prime care alimentau consumul acestor combinate a luat sfarsit.
Am amintit toate aceste fenomene si evolutii de necontestat pentru a lansa urmatoarea intrebare: ce este mai necesar sa dezvoltam astazi,o infrastructura pentru practicarea turismului sau o infrastructura pentru transporturi?
Intrucat cunosc foarte bine realitatea acelor zone va pot spune ca terenurile au o productivitate extrem de scazuta datorita tipului de sol argilos si plin de scoici sfaramate, astfel ca autoritatile locale au incetat sa cultive aceste terenuri de mai bine de 15 ani.
„Catastrofalele" inundatii din primavara au provocat incontestabil daune materiale si morale dar apa a adus totodata si bunastare, au reinviat vechi preocupari ale localnicilor si le-au dat acestora speranta unui trai mai bun: cantitati industrale de peste au ajuns pe piata astfel ca kilogramul de stiuca si crap se vindea chiar acum cu 4 -5 lei, mii de pescari din toata tara au inpanzit sudul tarii in vara, micii comercianti au inregistrat venituri record in urma venirii pescarilor iar investitorii imobiliari au achizitionat terenuri in zona in vederea construirii de pensiuni turistice. Cu toate acestea guverunul prin autoritatile locale si prin incompetenta caracteristica n-au facut decat sa distruga ceea ce natura le-a pus pe tava. Refacerea digurilor fara ecluze si introducerea pompelor de desecare au facut sa dispara intr-un timp foarte scurt populatiile de peste si pasari care s-au dezvoltat extraordinar de bine si totodata au facut imposibila dezvoltarea durabila a sudului tarii, zona cunoscuta pentru nivelul scazut de trai. Pescuitul si procesarea pestelui, recoltarea scoicilor, vanatoarea, agroturismul, comertul, productia de stuf sunt numai cateva dintre ocupatiile ce ar putea sa creasca considerabil nivelul de trai al localnicilor.
Are actualul guvern
Pentru acestea numai turismul mai poate reprezenta o sansa.
In polderele de lunca indiguite si folosite ca orezarii,solul s-a degradat serios.Investitiile necesare unei agriculturi performante ar fi uriase.
De ce nu se trece la inundarea partiala a acestor poldere,inundare ce ar genera efecte benefice asupra refacerii ecosistemelor naturale si oportunitati pentru dezvoltarea turismului?
De ce nu se ia in discutie problema Insulei Mari a Brailei? O rana vie in sufletul brailenilor. Multi dintre noi ne vrem Balta inapoi,macar partial. Multi specialisti sustin ca IMB este un ecosistem natural aflat in achilibru dar se inseala pentru ca eludeaza importanta elementului uman.Galatiul si Braila -zona urbana cu peste 400.000 de suflete- nu au la dispozitie in acest moment resursele naturale care sa justifice existenta lor. Avem nevoie de Balta pentru a face turism si pentru a ne dezvolta pe premise sanatoase si durabile.
.
Nu vom avea niciodata amatori pentru oferta turistica a Dunarii daca ne lipseste pestele.
De ce autoritaile nu fac cunoscute dimensiunile dezastrului? De ce nu se iau masuri severe pentru stoparea braconajului? De ce nu sunt pedepsiti cei care pescuiesc cu echipamente care produc impulsuri electrice?
Daca tot se desfiinteaza politiile de frontiera de ce nu se infiinteaza o Politie a Dunarii care sa se specializeze pe combaterea braconajului,avand la dispozitie logistica necesara dar si o legislatie eficienta? Cred ca toti romanii pasionati de pescuit si-ar plati cu drag impozitele si taxele specifice daca ar vedea ca autoritatile au succes in combaterea jafului.
Cu exceptia Galatiului si intr-o oarecare masura si Tulcea,orase despre care se poate spune ca se reorienteaza spre Dunare,restul comunitatilor riverane nu fac nimic in acest sens.Vezi exemplele Brailei,Macinului,Calarasiului care au ramas cu niste faleze de tot rasul.
Oare nu se exista metode pentru combaterea indolentei si incompetentei autoritatilor locale? Trebuie sa asteptam sa fie votati indivizi mesianici,posesori a unei baghete magice care sa schimbe lucrurile in bine,ori trebuie sa ne miscam un pic inaintea Istoriei?
Exista asa-numitele master-planuri ale oraselor care prevad extinderi si refacerea portiunilor de faleza dar,din nefericire nu se cauta finantari si nu se lucreza pentru punerea lor in opera.
Guvernul nu poate lua masuri in acest sens?
Referitor la cazul special Galati-Braila, acesta reprezinta un sistem urban care are potentialul de a deveni o zona metropolitana, de relevanta transnationala, ocupand chiar locul al doilea la nivel national, dupa Bucuresti. Asteptam propuneri si din partea societatii civile pentru dezvoltarea acestui proiect.
1. Stiti bine ca zonele din Europa cele mai dezvoltate sunt cele care se afla in zona porturilor (maritime sau fluviale). Cum se explica faptul ca pe tronsonul romanesc al Dunarii se gasesc cele mai sarace orase si localitati din Ro? Cum s-ar putea reveni la normal din ceea ce iata, este inca un anormal in tara noastra?
2. Celebrul canal Dunare-Bucuresti al lui Ceuasescu mai este de actualitate? Ar fi un proiect de dezvoltare durabila cu efecte economice si sociale majore pentru partea de sud a tarii.
Va multumesc,
Sorin, Bruxelles
2. Are loc o reanalizare a fezabilitatii acestui proiect. In functie de rezultatele acestui studiu, la nivel guvernamental se va lua o decizie. Cred ca si autoritatile locale la nivelul Bucurestiului si judetelor prin care ar trece ar trebui sa se pronunte asupra oportunitatii reluarii acestui proiect. Personal consider ca proiectul poate fi benefic pentru Bucuresti si pentru judetele limitrofe.
in/out a marfurilor?
.In prezent sunt practic inactive.
Puteti sa dati niste cifre de investitii si termene ?
Multumesc
Care sunt sectoarele care necesita regularizarea cursului?
Strategia de politica externa ar putea conduce la creearea unui organism similar celui care a fost Comisia Europeana a Dunarii? Ce intentioneaza partea romana?
Se intentioneaza cu adevarat sa se renatureze macar o parte a zonelor inundabile? Exista vointa politica pentru o asemenea strategie? Ce vor primi in schimb proprietarii terenurilor situate in polderele ce se intentioneaza a fi inundate?
Exista interes din partea organelor Statului sa se obtina profit in urma exploatatiei agricole din Insula Mare a Brailei?A incasat Statul redeventele datorate de SC.TCE Trei Brazi? De ce aceasta resursa naturala importanta nu face obiectul niciunei strategii guvernamentale?
Cum se are in vedere implicarea comunitatilor locale in activitatile economice realizate pe Dunare?
http://forum.macin.ro/turism-f16/traseu-cicloturistic-smardan-macin-t383.html
Aveti in vedere constituirea parteneriatelor publice-private pentru realizarea studiilor ce vizeaza renaturarea zonelor inundabile si construirea infrastructurii turistice?
Cunoasteti activitatea administratiei Parcului National Insula Mica si aberatiile economice pe care le-a produs aceasta institutie prin adoptarea documentului ce reglementeaza accesul turistilor in arealul Parcului? De la tarife prohibitive pana la gogomania aplicarii regulamentului inclusiv pentru Dunarea navigabila care are statut de apa internationala,iata numai cateva din aceste aberatii!
Milul fertil aluvionar de depunea si crestea o vegetaie acvatica luxurianta in care -si depunea icrele specii valoroase de pesti , apa era limpede se incalzea foarte repede,, in perioada de primavara , icrele eclozau si aceasta balta devenea pepiniera Deltei Dunarii . Odata cu scaderea nivelurilor , specile de puiet se retrageau in dunare si ajungeau in Delta.
Balta brailei regla nivelul pinzei freatice in baragan, regla nivelul ploilor. Povestea cu agricultura a fost un bluf , o mare prostie care are serioase efecte asupara mediului si resurselor.
Portul Sulina , reprezinta Km 0 - Mm 0 al fluviului Dunarea . Este singurul oras din Delta Dunarai, atractiv cu dunare, delta , plaja la mare. Este trecut in strategia de dezvoltare turistica ca terminal de imbarcare -debarcare turisti de pe navele turistice de croaziera fluviale si cele maritime ce fac turul Mediteranei si Marii Negre. Orasul are un trecut istoric unic- Comisiunea Europeana a Dunarii (1856-1939) 82 de ani de functionare a acesteia. Romania nu a cerut UE oficial sa declare si sa recunoasca CED-ul ca predecesorul (bunicul ) actualei UE. In CED au fost marile puteri europene - care sunt si actual motorul financiar la UE - Germania , Franta, Anglia, Italia . apoi au mai fost si Rusia , Turcia, Austria si Romania dupa Razboiul de independenta,
Palatul acestei Comisiuni este o ruina si trebuie refacut pentru ca este monument istoric de crad A.
El trebuie transformat in muzeu care sa demonstreze turistilor straini care debarca si se reimbarca in Sulina care a fost rolul si contributia noasta a Romaniei in parteneriatul cu marile puteri. CED- a avut si conferit si orasului Sulina statut de neutralitate pe timp de pace si razboi, extrateritorialitate, privilegii fiscale.
Asfaltarea a cca 2km de drum din oras si pina la plaja, va face un obelisc care sa personalizeze faptul ca aici se afla Km0-Mm0 al fluviului european Dunarea .
Amenajarea cimitirului istoric - englezesc, catolic, evreiesc, musulman, ortodox pentru a fi redat asemeni celui de la Sapinta in circuitul turistic . Nu uitati ca aici au fost 27 de nationalitati, zece biserici diferite , zece consulate , case de comert , societati de navigatie si piata griului ...... primul oras electrificat din Romania - inaintea Timisoarei de catre CED , generator adus de sir Charles Hatley din SUA pentru iluminarea farului , dar sa folosit pentru iluminarea falezei.
Coridorul pan -european de VII are ca terminal Sulina . Deci merita ca acest terminal sa exprime ce a fost si ce a insemnat pentru Europa in decursul istoriei gurile fluviului Dunarea.
Natura va fi mult mai protejata si nu vor mai fi taiate salcile .
Litoralul deltaic al Marii Negre (Tulcea )se poate apropia ca valoare de cel al Constantei find original prin salbaticie, natural , firesc. Turismul de calitate pentru odihna se face fara betoane excesive , masini , zgomot . Intradevar Sulina este o chestie unica pentru Romania si din pacate nu stim sa-i dam stralucirea si importanta in fata Europei.
Am fost in Sulina , vara este un loc de vis , cu o plaja superba , dar arata jalnic. Tulcea parca are ceva impotriva singurului oras la mare pe care-l are . Sunt de neinteles acesti oameni. Se pare ca nici cei de acolo nu se zbat , pentru ca se complac .
Bulgarii pun accent foarte tare pentru componenta transporturilor.Pe ei ii doare mai putin de turism pentru ca in afara faptului ca pot oferi cateva locatii atractive pentru croaziere,nu prea au ce face.Ei vor scoate profit din valoarea antropica exceptionala a cetatilor Vidin si Silistra si cam atat.Ar mai fi Nicolope si Tutrakanul cu potentialul sau rezidential datorat pozitionarii pe podis.
Au si cateva rezervatii,Insula Belene,Malak Preslavec si Sreburna,destul de modeste ca suprafata dar valoroase ca bio-diversitate.
Pe bulgari ii avantajeaza cel mai tare un trafic intens pe Dunare,fie comercial,fie turistic de tip croaziera cu nave de capacitate mare.Turismul in zonele inundabile nu reprezinta un obiectiv pentru ei.
Intrebare: ce sanse avem pentru a impune o atentie sporita zonelor inundabile si refacerii lor,in contextul presiunii pe care partea bulgara o va face pentru regularizarea cursului intre Svistov si Ruse,si intre Ruse si Silistra?Exista asemenea obiective ale partii bulgare?
Exista multi naivi care isi fac iluzia ca porturile romanesti pot fi tinte pentru turistii care fac croaziere pe Dunare dar eu va intreb:ca turist,dupa ce vizitezi Linz,Viena,Praga,Bratislava,Gyor,Budapesta,Banka Palanka,Novi-Sad,Belgrad,Smederevo,Orsova,Vidin, ce sentiment poti trai cand intalnesti Calafatul,Corabia,Zimnicea,Giurgiu sau Calarasi.Nici cu Braila nu ne laudam pentru ca,in ciuda istoriei formidabile pe care o are, astazi se prezinta cu o infatisare usor sinistra.Galatiul ar fi mai rasarit dar prea putin si prea tarziu ca sa mai schimbe ceva din impresia creeata de aspectul nefericit al porturilor romanesti din amonte.
Personal,cred ca n-avem sanse sa concuram cu oferta noastra de vestigii istorice si situri urbane.Mai bine ne concentram sa exploatam farmecul zonelor umede. Care este viziunea oficialilor romani vis-a-vis de aceasta tema?
Exista anumite diferente intre viziunile si prioritatile statelor riverane sau din regiunea Dunarii, in privinta obiectivelor strategiei. Romania considera prioritati toate cele trei domenii; conectivitate, protectia mediului si dezvoltare economico-sociala si cred ca aceasta viziune este cea mai echilibrata, din punctul nostru de vedere.
In ceea ce priveste problema vestigiilor istorice si a siturilor urbane, Ministerul Culturii a lansat deja o propunere in acest sens care va fi inclusa in planul de actiune.
Cum s-ar armoniza "coridorul" cu proiectele megalohotzomanice ale lui Videanu, de noi hidrocentrale?
S-a tinut VREODATA cont ca fiecare reactor de la Cernavoda duca la o incalzire a apei, in aval, de pana la 2 grade? Ce facem cu biodiversitatea? sau... ea a numa' buna de luat bani grei de la UE - dar o dam naibii in rest, in favoarea unor "proiecte economice" aventuriere?
DE CE nu se renatureaza Balta Mare a Brailei si Borcea - si sunt mentinute ca surse mereu de pierderi financiare si de agresiune asupra biodiversiatii?
CAND se va renunta la indiguirile facute stupid, numai de dragul de a fura motorina de la utilaje si materiale de constructie facute de-a lungul Dunarii in general?
Se va pune vreodata CLAR problema RENUNTARII la stupizenia denumita "canalul Dunare - Bucuresti"?
CAND se va trece la valorizarea zonelor economice si turistice comune Romania - Bulgaria si Romania - Serbia?
Va AMINTITI ca, in 2000, dupa accidentul cu cianuri de la Baia Mare, unda de poluare a mers pe Dunare peste o luna si in acel timp orasele dunarene care aveau alimentarea cu apa din Dunare au ramas si pana la 5 - 7 zile fara apa potabila? DE CE nu se zice o data NU asa-zisului "proiect de exploatare" de la Rosia Montana? Sau... se zice? De genul acesta de activitati riscante se TINE cont in asa-zisele "strategii"?