Reforma curriculara in invatamantul preuniversitar
Se discuta intens in ultimul timp despre necesitatea reformei curriculumului scolar. In adevar, putine au ramas domeniile atat de nereformate, inghetate in tiparele de acum 20 de ani, neadaptate la societatea si economia in care traim.
Se discuta mult si se face extrem de putin. Nu exista un concept clar despre ce ar trebui sa insemne un nou Curriculum National. Sa importi, pur si simplu, un concept gata facut, dintr-o tara chiar apropiata cultural de Romania este riscant, datorita specificitatii educationale si culturale, traditiei, pregatirii profesorilor si multor altor constrangeri.
Este domeniul in care isi face loc ipocrizia si mistificarea. Cum altfel putem cataloga pretentia dnei ministru Ecaterina Andronescu, care sustine, sus si tare, ca deja curriculumul romanesc a fost reformat pentru ca elevii sa obtina competente. Care competente, ca inca nu au fost detaliate pe discipline, niveluri si forme de invatamant.
Este adevarat ca programele scolare in functie contin doua coloane, “competente” si “continuturi”, dar necorelate suficient, iar competentele reprezinta, mai degraba, opinia autorului programei, nu un document national dezbatut si acceptat de partile interesate. Ce inteleg cadrele didactice prin competenta si cit de operational este acest concept la nivelul practicii scolare? Intrebati orice profesor, va va spune, probabil, ca nu a vazut nicio schimbare de esenta in programe si manuale, care sa duca la atingerea acestui obiectiv.
Ce competente esentiale trebuie sa castige elevii? Creativitate, initiativa, gandire logica, deprinderi de lucru in echipa, autocunoastere, capacitatea de a construi ierarhii axiologice, abilitati de autoformare continua. Alaturi de cele opt competente cheie acreditate in UE, acestea reprezinta un minimum de rezultate pe care le asteptam de la scoala.
Ce inseamna cultura generala? Ceeace ramane dupa ce am uitat totul. Ei bine, ideal ar fi ca viitoarea cultura generala sa fie esentializata, sa nu presupuna un efort de asimilare, sa se realizeze “din clasa”. In opozitie, pregatirea pentru viitoarea profesie sa inceapa din clasele de liceu, elevii sa se pregateasca la acele 2-3 discipline care ii atrag si care vor constitui axa viitoarei cariere. Cred ca viitorul curriculum s-ar putea foarte bine restrange la 8-10 discipline, inclusiv prin agregarea unor materii apropiate si din care sa nu lipseasca disciplina “societatea europeana”.
Trebuie sa gasim forta sa ne construim propriul concept, in concordanta cu datele economice si sociale, cu proiectul nostru de tara si cu resursele umane si materiale pe care le avem.
Ce s-ar putea reprosa actualului Curriculum National?
In primul rand faptul ca ….exista. Nu e o gluma. In alte tari, (Polonia, de exemplu), nu exista o astfel de constructie, fiecare scoala a primit dreptul de a-si defini propriul curriculum, propria identitate educationala. Asa de departe a ajuns aplicarea principiului subsidiaritatii la ei. Si apropo, din actuala criza ecomomica Polonia iese cel mai putin sifonata, comparativ cu multe alte tari.
O profesoara din Ungaria imi spunea: “cum sa-mi spuna ministerul ce sa fac la clasa, ce, ministerul stie ce elevi am eu in fata?”
Dar sa admitem ca in etapa actuala de dezvoltare, Romania are, inca, nevoie de un Curriculum National (CN), in primul rand pentru ca nu avem comunitati asa de structurate incat sa fie capabile sa-si defineasca o identitate educationala.
Cu ce ar trebui inceput? Cu listarea competentelor pe care le asteptam la diferite niveluri si forme de invatamant. In functie de aceasta lista, dezbatuta si acceptata de partenerii de interese, se deruleaza toate celelalte faze de proiectare curriculara.
1. Prima cerinta a noului CN ar fi sa reprezinte doar un “trunchi comun” (core-curriculum), lasand cel putin 25-30% la decizia scolilor si profesorilor, asa numitul CDS (curriculum la decizia scolii). In felul acesta specificitatea educationala si culturala a comunitatilor ar fi reprezentata in scoala.
2. Un al doilea mare neajuns al actualului concept este “unicitatea” sa si, mai grav, in forma maximalista. O parte dintre elevi, putini, nu au vreo dificultate in a-l parcurge eficient. Pentru cei mai multi insa reprezinta o intreprindere aproape insurmontabila, se sperie si nu invata nici ce ar putea invata, in alte conditii. Adica ar trebui cel putin trei variante de curriculum: minimal, mediu, maximal, iar elevii si profesorii decid ce varianta aleg.
3. O alta caracteristica importanta, “flexibilitatea”, trebuie avuta in vedere la construirea noului concept. La modul ideal fiecare elev ar trebui sa beneficieze de un traseu individual de invatare, care sa tina cont de caracteristicile intelectuale, inclinatiile si potentialitatile fiecaruia. E foarte greu, daca nu chiar imposibil, sa construiesti cate un curriculum pentru fiecare elev si sa-i oferi si o garnitura de profesori. Situatia poate fi atenuata de flexibilitatea curriculara, care se poate realiza astfel:
- Pe filiere: teoretica, tehnologica, vocationala, profesionala
- Alegerea curriculei maximale, medii, minimale.
- Alegerea de module apropiate de inclinatiile fiecarui elev.
- Partea de curriculum la dispozitia profesorului
- Partea de curriculum la alegerea scolii (CDS)
- Studiul individual
- Curriculum personalizat. Este un obiectiv greu de realizat, inseamna că fiecare elev poate opta pentru a realiza, la un moment dat, diferite scopuri şi obiective educative, în funcţie de propriile interese, abilitati şi capacităţi. Scopul programelor remediale si de performanta, realizate in orele de CDS, ar trebui sa fie parcurgerea unui curriculum personalizat. Grupele de elevi relativ mici fac posibila aceasta sarcina de maxima importanta.
Exista un curent de opinie larg raspandit conform caruia sarcina scolii este sa “predea” si sa evalueze. Partea de invatare este sarcina elevilor, daca reusesc bine, daca nu, treaba lor. Ori nimic nu este mai in afara principiilor psihopedagogiei moderne decat aceasta conceptie paguboasa. Profesorul nu poate fi scos in afara procesului de asimilare de catre elevi. Extinderea fenomenului after-school, atat de necesar si parintilor aflati la munca ore multe pe zi, face cu atat mai potrivita implicarea profesorilor in procesele de invatare si consultare post-predare.
4. Adecvarea la particularitatilor de varsta ale elevilor si la piata muncii.
Gasim in planurile de invatamant, parte a curriculumului, “perle” care ar fi distractive, daca n-ar influenta negativ viata a sute de mii de elevi, perle care denota ca autorii repsectivelor planuri habar nu au de ce se intampla in clasa reala, cu elevi reali. Iata cateva.
“La matematica clasa a V-a, (10-11 ani), curriculum revizuit:
„Utilizarea, in contexte variate, a unor multimi infinite de numere naturale (multimea multiplilor unui numar natural-in particular multimea numerelor pare; multimea numerelor impare; multimea termenilor unui sir care respecta o regula data).
(Clasa a VI-a : (11-12 ani)
„Exercitii de recunoastere a semnificatiei unor ponderi diferite in calculul mediei ponderate”.
Limba si literatura romana, clasa a VIII-a, concepte culese din manuale aprobate de minister: omniscient, artefact, eponim, perspectiva auctoriala, ezoteric, transgresarea timpului, sincretism de limbaje, personaj reflector.
La clasa a IX-a: conjectura, fastidios, aliteratia, amfibrahul, oximoronul, troheul, toponomastica, omorganic, inextricabil, acronie, analepsa, anticalofilie, climax, anticlimax, cronotop.
Orice alte comentarii sunt de prisos.
Pe de alta parte, pregatirea pentru piata munci ar presupune cu totul alte abilitati, practice, nu teoretice. Este ceeace reclama insistent mediul de afaceri. Ramanand in sfera aceasta, a ariei limba si comunicare, trebuie pus accentul, mai degraba, pe comunicare, nu pe teorie si istorie literara. Competente de retorica, dialog, prezentarea de proiecte, de scrisoare de intentii, alcatuirea unui CV, sunt infinit mai utile comparativ cu memorarea intrigii unor opere literare.
Un alt concept care trebuie reconstruit: curriculum pentru scoala profesionala. Este total neproductiv sa credem ca toti elevii pot parcurge studii liceale si apoi universitare, cand o mare parte dintre ei poseda o inteligenta dominant practica iar in piata muncii 80% din posturi se adreseaza muncitorilor inalt calificati. De la pregatirea pentru obiectivele economiei socialiste, insotita de repartitia in productie, nu s-a mai facut niciun pas inainte, in contextul noilor realitati economice si sociale. Pasul care trebuie facut este institutionalizarea unui parteneriat public-privat, astfel incat mediul de afaceri sa aiba posibilitatea sa-si impuna punctele de vedere, inclusiv in curriculum, contribuind cu fonduri si cu specialisti la formarea profesionala.
5. Atractivitatea
Exista multe capitole din matematica si alte discipline aride, fara aplicabilitate practica si depinde doar de talentul profesorului pentru a le imbraca intr-un ambalaj sclipitor, care sa anihileze respingerea emotionala. Iata cateva intrebari-problema de la fizica, care spun mai mult decat teorii sofisticate.
- Se pot efectua salturi cu parasuta pe luna? De ce?
- Cine lasa urme mai adanci pe zapada, o gasca sau un curcan, despre care stim ca au aceeasi greutate?
- Cum trebuie sa fie curelele unui rucsac, late sau inguste? De ce?
- Daca viteza sunetului n-ar fi 340m/s, ci 340mm/s, cum s-ar desfasura o convorbire intre doua persoane?
6. Sistem coerent de cunostiinte, dialog al disciplinelor, transdisciplinaritate
Separarea disciplinelor, traditionala in invatamantul romanesc, are multe efecte nedorite. Pasiunea cu care fiecare profesor isi apara disciplina, ca fiind importanta, daca nu cea mai importanta, pe langa atasament denota si o incapacitate de a intelege importanta coerentei sistemului de cunostinte, de competente, pe care ar trebuie sa le ofere educatia. Elevul trebuie sa se convinga ca “toate se leaga”, ca matematica e folositoare in viata, dar si la studierea altor discipline. Este necesar sa avem aproape la toate capitolele de matematica si nu numai, un subcapitol intitulat “Aplicatii in stiinte, economie, tehnica” si/sau “Aplicatii practice”, pentru a ilustra ca matematica este instrumentul de sprijin si consolidare a stiintei. Nimic nu este mai demobilizator ca intrebarea: “la ce ne folosesc toate astea?”
O solutie potrivita ar fi agregarea mai multor discipline intr-una singura. Bunaoara, disciplina “Stiintele mediului”, ar include module din fizica, chimie, ecologie, astronomie, etc. Profesorul care preda o astfel de disciplina ar trebui sa aiba capacitatea de efort transdisciplinar, sa transmita si elevilor aceasat capacitate. Testele PISA, la care elevii nostri pica cu “succes”, tocmai prin aceste caracteristici se deosebesc de evaluarea romaneasca: aplicabilitate practica si transdisciplinaritate.
7. Accesibilitatea
Aceasta cerinta se leaga de flexibilitatea curriculara si de alegerea traseului educational. Nu toti elevii au aceeasi inclinatie si pasiune pentru matematica, ca si pentru alte discipline. Din pacate, in absenta unei orientari scolare si profesionale de calitate si a examenelor de admitere la liceu, ajung la filiera teoretica elevi care au inclinatii mai degraba practice, s-ar simti mai bine la filiera tehnologica.
Pana la rezolvarea acestei spinoase probleme, prin examene de admitere la liceu, profesorul este factorul determinant. De modul cum stie si doreste sa-si faca inteleasa disciplina predata, va atrage sau nu elevii spre studiul ei. Trebuie insa sa fie convins si constient ca are dreptul sa decida el asupra continuturilor predate, metodelor de evaluare, si, mai important, asupra ritmului de predare-invatare. Nu intamplator spun elevii: “ne plac materiile la care ne plac profesorii”. De asemeni, e absurd sa obligi elevii sa fie buni la 12-14 discipline, cand majoritatea sunt pasionati de 2-3 discipline inrudite, pe care le vor folosi in viitoarea cariera.
8. Continuturile “neacademice”
Spre deoasebire de alte tari, curriculumul nostru are doar continuturi strict academice, stiintifice. Nu exista programe de pregatire pentru viata obisnuita, de zi cu zi. Iata ce programe de invatare gasim in curriculumul din alte tari: invata sa te cunosti, codul bunelor maniere, viata de cuplu, despre obezitate, sexualitate, antreprenoriat, gestiunea propriei cariere, orientare scolare si profesionala.
9. Curriculum minim pentru racordarea la ciclul urmator
Se discuta mult despre “simplificarea” programei scolare, despre reducerea temelor si continuturilor. Este posibil acest demers, dar are si limite. Racordarea la cursurile universitare presupune parcurgerea in liceu a unor teme si capitole, fara de care intelegerea disciplinelor predate la facultate devine extrem de dificila, daca nu imposibila. La randul sau, parcurgerea curriculei liceale presupune acumularea competentelor necesare inca din invatamantul general obligatoriu. Solutia pare sa vina de la separarea, inclusiv curriculara, a filierelor. Adica, curricula se specializeaza ea insasi inca din liceu, in functie de ce cariera isi propune liceeanul sa urmeze in viitor, astfel incat racordarea la cursurile universitare sa se produca cu relativa usurinta.
10. Investigatie/explorare
Psihologii ne spun ca scoala omoara curiozitatea elevilor.
Nimic nu este mai spectaculos in procesul de invatare decat cautarea, investigatia, cu rezultat necunoscut si neasteptat. Din pacate, in procesul didactic aproape intotdeauna rezolvarile, raspunsurile, sunt cele stiute si asteptate, nicio surpriza nu vine sa tulbure derularea seaca si searbada a lectiilor.
Cati profesori au curajul sa spuna: “nu cunosc rezolvarea acestei probleme, haideti s-o descoperim impreuna”. Si sa-i faca pe elevi partasi la descoperire. Sau macar sa joace teatru. In viata de dupa scoala elevii se vor gasi exact in aceasta situatie: sa rezolve probleme concrete de la slujba sau din familie, fara a sti dinainte metoda de rezolvare sau raspunsurile. Daca n-au obisnuinta sa caute, sa cerceteze, sa incerce solutii alternative, se vor descurca cu dificultate.
11. Pregatirea profesorilor
Formarea profesorilor pentru predarea noului curriculum ar trebui sa fie, mai degraba, autoformare. In adevar, nu este de conceput sa formezi la elevi abilitati de autoformare continua, fara sa posezi tu insuti aceste abilitati. Tot ce are de facut MECTS este sa puna la dispozitie, pe portalul sau, a unei oferte variate de studii si documente, inclusiv traduceri din limbi straine, in mod gratuit, care sa poata fi cu usurinta studiate. Esentiala va fi motivatia. De ce ar vrea un profesor sa se autoformeze? Pentru a avea competente sporite in scopul obtinerii unui salariu mai mare. Daca nu legam salarizarea de preformanta si rezultatele muncii, toata formarea profesorilor va ramane in aceleasi forme fara fond, pe care le practicam de 60 de ani.
12. Concursuri nationale pentru elaborarea curriculumurilor
Curriculumurile pentru fiecare disciplina ar putea fi realizate prin concurs national deschis tuturor cadrelor didactice. Cele mentionate in prezenta lucrare trebuie privite doar ca puncte de plecare, un mod de a gandi noile programe, fara a epuiza problematica. Specialistii in domeniu stiu mai bine ce si cat trebuie sa cuprinda programele analitice.
Concursurile nationale de elaborare a curriculei trebuie dotate cu premii substantiale. Probabil a sosit momentul sa apara un grup de “creatori” de programe, specializati tocmai in astfel de activitati. Comisiile nationale pe discipline, formate din universitari sau profesori care predau doar la licee de elita, si-au aratat limitele, prin programele elaborate din birou, in ultimii 20 de ani.
13. Evaluarea
La noi reprezinta inca o problema nerezolvata. Actualul sistem de evaluare nu este obiectiv si credibil, pentru ca evaluatorii sunt chiar “furnizorii” de servicii educationale, ori cine ar putea crede ca-si vor pune cenusa in cap prin constatarea ca rezultatele muncii lor sunt proaste. Si totusi solutii exista. In acest sens, mi se pare esentiala optiunea strategica a specialistilor pentru o anume paradigma educationala, care, la randul ei, impune tipul de evaluare. Ministerul poate pune la dispozitii bazine de teste tip grila, ce pot fi generate de aplicatii informatice, astfel incat sa fie personalizate, adica similare dar nu identice, cu corectare de asemeni informatica.
Un exemplu. De ce sa rezolve toti elevii dintr-o sala aceeasi ecuatie de gradul al doilea si eventual sa copieze unul de la celalalt, cand ar putea sa aiba fiecare propria ecuatie, diferita de a celorlalti. In actualul stadiu de dezvoltare a informaticii nu sunt probleme pentru obtinerea unor astfel de softuri. La aria curriculara limba si comunicare, care nu se preteaza la astfel de teste, se pot gasi solutii alternative.
Pe de alta parte, evaluarea trebuie sa aiba si un important rol formativ. Portofoliul de evaluare trebuie sa urmareasca elevul de-alungul carierei scolare, pentru ca el, parintii si profesorii sa stie unde se afla, ce trebuie remediat, in ce domenii performeaza, etc.
14. Digitalizarea curriculumului
Este un proiect indraznet si extrem de intarziat, comparativ cu alte tari. In era internetului si a conexiunii aproape universale, cad in desuetitudine suporturile clasice: manuale, culegeri de probeleme, de texte, etc. Se face economie imensa si se asigura accesul elevilor din orice colt al tarii la surse de informatii diverse, la lectii tinute de profesorii cei mai performanti, la biblioteci virtuale.
Ramane ca statul sa ajute scolile ramase in urma privind conectarea la internet, iar elevii sa fie invitati de catre profesorii lor sa selecteze informatia si s-o proceseze. Mai mult, sa poata urma programe de studii neconventionale, direct prin internet, certificate ulterior si concretizate prin credite recunoscute peste tot in lume
15. Deschidere spre educatia nonformala si informala
Acest aspect se subsumeaza formarii la elevi a competentelor de autoformare continua. In scolile din America si din alte tari avansate activitatea de cautare a informatiei, de constructie de eseuri, activitati practice, programe artistice, implicare in viata sociala si culturala, constructii de ierarhii axiologice, se fac inca din scoala, pentru a pregati terenul vietii de adult. Elevii stiu ca nu are rost sa invete informatii perisabile sau deja intrate in istorie, ca succesul in viata este conditionat de competentele de adaptare rapida la contexte din ce in ce mai variate.
16. Curriculumul pentru educatia timpurie
Perioada de prescolarizare a fost de curand recunoscuta in Romania ca fiind esentiala pentru formarea ulterioara a tinerilor si adultilor. Aici suntem aproape total descoperiti, in gradinitele si cresele noastre, insuficiente ca numar, predomina conceptia ca menirea lor este sa “aiba grija de copii”, pana vin parintii de la munca. N-au aparut inca studii detaliate si curriculumuri formalizate, stiintific documentate, pentru acest segment al educatiei.
Cele de mai sus reprezinta un rezumat al documentului atasat si nu vin din partea unui specialist in curriculum, de aceea trebuie parcurse cu precautia de rigoare. E un dezavantaj, dar poate si un avantaj, fiind o privire detasata de amanunte si tehnici complicate. Sper sa fie de ajutor in proiectarea viitorului curriculum national.
Pentru o mai buna informare am atasat si documentul, cumva similar, elaborat de ISE, Institutul de Stiinte ale Educatiei.
Alegeri SUA
Alegeri Rusia
P.S. butada corecta este: Cultura generala e ceea ce ramane dupa ce ai uitat tot ce ai invat, nu dupa ce ai uitat totul.
...precum alti 'savanti' sau 'guru' in domeniul economic care pierd din vedere ca AGENTI ECONOMICI si cunoscatori ai regulilor pietii nu sant numai dumnealor ci toti cei peste 20 milioane de romani care dela 5 ani incep sa invete relatia intre ce fac si ce primesc in schimb...despre productivitate...eficienta si reducerea efortului uman si material...
...dl Vlaston pierde din vedere ca invatamantul este facut de motivatia acelorasi peste 20 milioane de romani care cauta sa afle cum pot produce mai bine, mai repede mai eficient - cum sa isi puna in valoare mai bine capacitatea fizica si intelectuala...
...SI AICI ESTE MAREA PROBLEMA...
...guvernul, presedintele, parlamentul, ministerele, etc, etc, pot da legi obligatorii sau nu, etc, etc,...
...DAR - agentul economic SAU participantul la sistemul de educatie (adica peste cei 20 milioane) REZONEAZA la alti factori si mai putin la 'reglementarile bizare propuse'...
...cand vad ca cei enuntati mai sus le arunca 'panis et circensis' si se pun pe chefuri de pomina mintea lor nu se mai duce spre productivitate, calitate sau profesionalism...
...au trecut 2000 de ani de atunci - cu 'patricienii' si 'panis et circensis' atunci s-a produs 'CADEREA ROMEI'...
...SE PARE ca nu ati invatat nimic din asta...
sunt probleme in gasirea unor tineri care sa fie transformati in muncitori calificati. in consecinta, opinia mea este sa se elimine din cadrul scolilor profesionale materiile inutile: matematica, biologia etc (cred ca 99% din actuala programa) pentru ca daca nu le-au invatat in generala sigur nu se vor razgandi la liceu si sa se axeze pe invatarea unei meserii iar 50% din timp sa fie utilizat pentru invatarea practica.
pentru a realiza cresterea salariala mult visata as propune marirea normei de lucru cu 30% corelata cu aceeasi crestere salariala.
as elimina gradele scolare si as impune sistemul de salarizare pe postul ocupat. in acest fel as incuraja tinerii sa predea in scoli. chiar si asa cei mai batrini vor primi mai multi bani din cauza sporului de vechime (care nu este neglijabil).
in acelasi timp as permite sa intre in invatamant, pe baza de concurs, si cei care au lucrat in economia reala. in acest fel isi pot impartasi cunostinte si experienta de viata celor care vor veni.
ar mai fi dar nu mai e loc...
...DAR - agentul economic SAU participantul la sistemul de educatie (adica peste cei 20 milioane) REZONEAZA la alti factori si mai putin la 'reglementarile bizare propuse'...
...cand vad ca cei enuntati mai sus le arunca 'panis et circensis' si se pun pe chefuri de pomina mintea lor nu se mai duce spre productivitate, calitate sau profesionalism...
...au trecut 2000 de ani de atunci - cu 'patricienii' si 'panis et circensis' atunci s-a produs 'CADEREA ROMEI'...
...SE PARE ca nu ati invatat nimic din asta...
1. Nu cred ca e nevoie de o disciplina "Societatea europeana". Asa ceva nu se invata la scoala, ci prin chiar viata in societate. Adica, elevul traieste (se spera...) intr-o societate romaneasca mai civilizata, si in cazul in care se muta in alta tara din UE, doar opereaza modificari relativ inesentiale in obiceiurile lui profesionale/sociale.Polonia e aici un exemplu bun; sunt mult mai dezghetati decat noi si mai bine pregatiti pentru confruntarea cu vestul. De cehi nu mai vorbesc. Deci o materie scolara pe teme de acest tip e PIERDERE DE VREME. Plus ca n-are cine preda in clasa... vor veni fostii profesori de economie socialista...
2. Sunt categoric impotriva comasarii stiintelor naturii intr-un singur trunchi. In acest mod doar se va termina omorarea fizicii, chimiei etc in scoala noastra. Aici mai degraba s-ar retipari manuale vechi (anii 80 - cam dense desi bunisoare, preferabile totusi cele rusesti pentru fizica,
sau romanesti DINAINTE DE RAZBOI - da, da, chiar pentru stiinte...).Manualele actuale sunt pline de greseli, confuzii, si lipsite de inductie/deductie.
Mai pe scurt, calitatea sa primeze, nu falsa modernitate. Exemplele domului Vlaston (parasuta pe Luna, etc.) sunt EXCELENTE.
3. Mai putin accent pe calculator, care nu dezvolta la copil cine stie ce creativitate sau capacitate de analiza. Mai bine frecate concepte de baza, CONCRETE, de geometrie, aritmetica sau algebra.
Iar la calculator, mai putina editare de text, si mai mult real job...
4. Nu sunt de acord cu renuntarea la suportul de hartie. Acesta permite o organizare mai clara si stabila, chiar daca e mai putin dinamic.
Nu zic ca, la modul ideal, n-ar trebui sa fie asa.
O istorioara. La o intalnire dupa 10 ani, un fost elev ne-a povestit ca a ajuns mare sef de firma de computere si soft. Ne-a invitat sa-i vedem media generala din clasa a XII-a. Era 5.45. Si ne-a reprosat ca n-am stiut sa-l descoperim. Avea dreptate.
Dl profesor Florin Colceag se ocupa de o viata cu asta.
www.supradotati.ro
Pe vremuri existau si in tara ,clase speciale ,sau in cazul unei scoli cu un numar mare de elevi,existau clase de la A la...Z,impartite ,real/uman ,clase cu grupuri de elevi cu un anumit nivel iar altii amestecati,dar cu siguranta va pot spune,ca un profesor putea recunoaste cu usurinta potentialul uni elev si as spune ca asta era una din menirea profesorilor de odinioara,sa te poata ajuta si indruma spre o anume profesie,evident nu inainte de a-ti descoperi realele afinitati cu materia predata de el,sau dirigintele care se presupunea sa fie responsabil si capabil sa inteleaga nivelul de inteligenta al elevilor din acea clasa si sa discute cu fiecare profesor despre scorurile elevilor,cel putin ",pentru sedinta cu parintii"Am inteles ca sistemul educational din tara e altul acum si mi-a fost destul de greu sa vad intr-un abecedar,personaje din desene animate americane,sau si mai recent,un manual de Istorie pentru clasa 12-a ,in care despre Vlad Tepes( sint scrise mai putine vorbe decit despre o oarecare spicherita )"Sub denumirea de Dracula,a ajuns cea mai populara figura a istoriei medievale romanesti pe plan mondial.Filmele astazi il reprezinta sub infatisarea unui vampir renascut in epoca moderna.Faima sa,care a generat multe legende,a pornit de la cruzimea cu care ii pedepsea pe raufacatori sau pe adversari."Ei bine, mie asta mi se pare o lipsa de respect pentru istorie,oricit de sintetizat ar fi dorit autorul(torii)sa fie fragmentul mentionat,puteau sa gaseasca alte" vorbe "Cartea de istorie in acesta prezentare este un deserviciu in cultivarea elevilor si
Se vede ca va pregatiti sa umfalti vreun loc prin minister. Doamne fereste sa ajungeti sa va ocupati de ceva ce ar avea ca obiect cresterea performantei invatamantului gimnazial si liceal. Dupa cum va dati de destept, chiar daca in o viata de profesor n-ati prea stralucit, ma tem ca ceia ce s-ar realiza ar fi ceva mai rau decat ceia ce avem. Lasati pe altii domnule profesor. Si poate plecati si de la EDUCER pe care ati infiintat-o, cu prieteni din care unii dadeau , in vremurile apuse, rapoarte despre colegi, doar ca o trambulina sa trageti bani din ME si sa sa va lansati spre ME.
să gandească reforma invățămantului.
Toată această reformă la reformă va transforma
copii in niște oameni cu creiere spălate fără
putere de a discerne.Lipsa de informare și
educație școlară vor transforma romanii intr-o
populație ușor de manipulat.
Dacă ați rămas singurul profesor să stabiliți
criterii pentru invățămant este grav.
văzut in fața ochilor cand am citit numele
celui ce a scris articolul.
Scuze....
1.Testarea nationala a tuturor cadrelor didactice si eliminarea celor incompetente.Testarea se va face periodic.
2.Instruirea periodica pe multiple cai:internet,traduceri de specialitate,cursuri de perfectionare (nu ca cele comuniste),stadii de instruire la institutii de invatamant cu traditie din occident.
3.Salarizarea corelata cu valoarea reala a cadrului didactic.
4.Starpirea coruptiei in domeniu.
Cum se pot face toate acestea bine,cu succes, nu stiu.Poate stie si vrea domnul ministru!
pai atunci de ce va amestecati in probleme care va depasesc?
Numai asa ca sa va aflati in treaba ?
Eu sunt de acord ca sunt destui profesori care sunt deja depasiti, si nu mai predau o materie care efectiv sa iti foloseasca atunci cand termini scoala, scopul acestor teste ar fi si acesta sa se vada cum evolueza profesorii in functie de cerintele peitei de munca.
Dar sa revenim, astfel de teste nu trebuie excluse din start numai ca este o problema la o scoala. In primul rand trebuie vazut de ce in clasa a 8 acei copii trebuie invatati abecedarul. Cum au ajuns in clasa a 8-a, in primul rand? Eu zic ca asta ii problema. Sun de acord ca la tigani, la sat sau in diferite situatii speciale este mai dificil sa inveti pe copil ceva si mai simplu sau ii dai o nota de trecere, dar astfel de situatii trebuie remediate. Cum? Sa fie personal calificat pentru aceste situatii, platit pe masura, dar in acelasi timp si tras la raspundere.
Eu zic ca una din marile probleme este ca se invata la scoala multe lucruri care de fapt in viata reala si la locul de munca nu le folosesti. De aici apar toate problemele, inclusiv deziteresul copiilor fata de scoala
---obligatoriu 9 clase in astea 9 clase sa parcurgi un proces complex de invatare de la matematici la mecanica si bucatarie, de la atletism la balet poate-ti va place cate ceva in asa fel incat la final sa poti sustine un examen de CUNOSTIINTE GENERALE si de viteza de reactie. ai facut x puncte ai voie la liceu trimiti CV la liceu si aia vor vedea daca te cheama la examen/ interviu sau nu
cine nu doreste sa mearga la scoli de meserii, profesionale si vom avea muncitori specializati.
----cred ca independenta 80% a fiecarei scoli din punc de vedere al manageriatului si planului de invatamant, va tria profesorii buni de aia rai.
--rezultatele ar trebui sa se vada la un test national sustinut de elevii care doresc NU DE TOTI. ----examenul acesta ar trebui pentru elevii de cls XII-XIII.
---respectivul examen ar trebui sa fie imparatit pe 3 nivele de dificultate.
1. studii superioare (pentru admitere in inv de lunga durata4-6 ani)
2. studii medii (pentru admitere in inv de durata medie 2-3 ani)
3. studii postliceale de scurta durata 6 luni- 1 an)
examenele nu trebuie luate in considerare la admitere in facultate ci doar ca baza de inscriere ele trebuind urmate de un interviu/examen in felul asta vom evita aberatii de gen lic x a luat doar 10 ca sa copiat si etc...
--- MAI CRED SI INTR-UN EXAMEN DAT UNIC TARA . DAR DE ASA NATURA INCAT SA NU SE MAI POATA COPIA STIU EU 300 200 100 INTREBARI RELATIV SIMPLE IN 5 MIN PENTRU FIECARE CRED CA S-AR VEDEA CLAR CINE CE POATE.
parerea mea.
Iar daca aceasta solutie nu este agreata, cred ca adevaratii specialisti, care nu au avut o vizibilitate publica pana in acest moment, care au o expertiza in domeniu, trebuie sa isi spuna cuvantul. A sosit momentul reformarii si valorificarii adevaratilor profesiuonisti. In 20 de ani s-a mimat suficient. Nu mai avem timp! Suntem intr-o saracie culturala cu tendinte de cronicizare. Trebuie intervenit urgent!
Consider ca un “trunchi comun” de discipline fundamentale de 50% este suficient, restul lasat la decizia scolilor si profesorilor (CDS), astfel incat specificitatea educationala si culturala a comunitatilor locale sau regionale sa fie reprezentata in scoala.
Exemplele oferite sunt naucitoare! Din nefericire, sunt cateva, ele abunda. Cert este ca am rasfoit si eu niste manuale de liceu. M-am ingrozit: cele care nu erau plagiate, majoritatea fie reproduceau niste cursuri universitare, fie erau pline de greseli stiintifice. Dar trebuie sa inceteze reteaua actuala de elaborare a manualelor, eliminate acele caste de impostori, care au transformat o profesie de credinta intr-o afacere extrem de banoasa si paguboasa.
Si regandit fundamental bacalaureatul. Personal consider inutile cele 4-5- examene (scris si oral). Ar trebui un singur examen de cultura generala, serios, precedat de un test de lb. straina.
Oricum, salut aceasta invitatie la dezbatere a dlui prof. Vlaston, este extrem de utila si de ale carei concluzii sunt convinsa ca actuala echipa de la minister va tine cont.
Nu pot decat sa fiu de acord cu consideratiile expuse mai sus. Am lucrat in domeniul formarii profesionale a adultilor si stiu cat de mari sunt carentele invatamantului vocational romanesc.
Sper cu toata convingerea ca intr-un tarziu, argumentele pe care le-ati prezentat sa fie constientizate de responabilii guvernamentali, care sa priceapa si sa perceapa ca pe o urgenta de grad zero refoma in invatamant, si sa aloce si resursele financiare necesare.
Toti politicienii care s-au perindat pana acum pe la ministerul educatiei au facut reforma de dragul reformei, zapacind si mai mult copiii, profesorii, parintii, angajatorii.
Macar in ceasul din urma sa aiba cineva mintea clara si competente specifice, incat sa aduca scoala acolo unde-i e locul: in fruntea societatii romanesti.
Se ignora complet istoria minoritatilor care au trait pe aceste meleaguri, de la evrei la armeni, greci, romi, turci, italieni, etc. si care au construit aceasta tara si au transmis parti importante din cultura lor acestui popor.
Cateva intrebari:
1. De ce nu studiaza nimic despre minoritati la istorie? Cati adulti de azi stiu in ce secole au venit evreii pe aceste meleaguri? Dar romii? Dar armenii? Cati stiu ce orase au infiintat, ce ctitorii ne-au lasat?
2. De ce istoria romanilor este prezentata maniheist, bun-rau, noi - ei?
3. De ce nu se studiaza nimic despre Cumania si cumani?
4. De ce nu se studiaza literatura universala (exceptand sectiile de uman)? Ca adulti n-ar trebui sa-l fi studiat macar pe Shakespeare, Cervantes, Goethe, Dostoievski?
5. De ce Mihail Sebastian (de origine evreu) cu o faima internationala, nu apare in manualele de literatura romana?
6. De ce nu se vorbeste despre xenofobia si antisemitismul unor autori romani, Eminescu, Heliade Radulescu, Hasdeu, Mircea Eliade?
Acestea si multe altele ar trebui luate in discutie. Traim in secolul XXI si educatia ar trebui sa aiba in vedere si alte valori decat cele din secolele anterioare.
2. Pentru ca Dumnezeu nu ne-a facut etnomasochisti! Ca o dovada, conflictul paletistiniano-evreu, nu e prezentat la fel?
3. Pentru ca este suspect ca s-au gasit "investitori" care sa bage o caruta de bani in cartea pentru copii prin care Djuvara isi popularizeaza ipoteza cu Cumania. Nu in acest mod iti impui o teorie!
4. Cu asta sunt de acord, dar sa se inceapa cu Negutatorul din Venetia.
5. Cereti prea mult ca o opera scrisa de MOSAD sa apara in manualele romanesti. Evident, ma refer la Jurnalul lui Sebastian, cel care de 50 de ani va temeti sa ii aratati originalul. Apropos, mai exista?
6. Intrebati pe UE de ne interzice sa-i invatam pe copii VIRTUTILE inaintasilor nostri. Asa e cand esti sub ocupatie: nu faci tot ce vrei!
Acum va pun eu o intrebare: de ce nu se preda la scoala etimologia neologismelor venite pe filiera evreiasca? Shmecher, belfer, shpertz...
1. De ce să se studieze ? Se învaţă despre popoarele migratoare.
4.Aceşti autori se studiază la universitate.. 5.De ce să apară ? Pentru că este evreu ?!
6.La literatură se studiază operele unor autori, nu faptul că au fost xenofobi sau antisemiţi.
Eşti cu siguranţă evreu!
In clasa a IX-a, la Limba si literatura romana programa este structurata tematic, putand fi alese da catre profesor orice texte din literatura romana sua universala. Un manual propune spre studiu ``Romeo si Julieta`` la tema Iubirea.
In general, studiul literaturii dupa traduceri este dezavuat de specialisti si din acest motiv la noise prefera studiu literaturii romane. Literatura este inseparabila de limba ei, asta vazandu-se in special in cazul poeziei. Daca s-ar lasa 25 % din timp la dispozitia profesorului, sunt convinsa ca multi profesori de romana ar face universala.
5. Mihail Sebastian se studiaza, doar ca nu este in lista autorilor canonici (deci obligatorii). Programa permite sa se studieze ORICE autor de limba romana, deoarece esntiale sunt competentele dobandite de elevi si nu kijloacele prin care se ajunge la acestea.
6. Profesorii seriosi si informati vorbesc despre antisemitismul lui Eminescu, Eliade. Nu toate informatiile trebuiesc batute in cuie in programa.
Altminteri, perfect de acord cu educatia anti-discriminare, dar mai avem drum lung pana acolo, vai, cat de lung!!!
Sa privim o astfel de situatie. Un copil din o familie normala. Tata sudor, mama vanzatoare. Copilul nu ii nici prea destept nici prea prost. Vrea sa se faca mecanic auto (de ce ? asta ii place lui) Cu ce il ajuta toate balivernele pe care le enumerati acolo? Nu imi ziceti de cultura generala. Cultura generala se rezuma la chestii simple si de bun simt care sunt usor de retinut in nici un caz ce enumerati mai sus
Cred ca ar fi o revolutie cam dura pt cei din ziua de azi din sistemul asta. In mod sigur in primii 3-5 ani nu s-ar schimba nimic si toti ar copia unii dupa ceilalti.
Situtia ste grava - parasirea sistemului de catre cadrele didactce competente, intrarea in sistem a multor absolvnti din facultatile particulare in general cu pregatire indoielnica , parasirea sistemului de catre elevi ,etc . In linii mari reforma ar trebui sa se
axeze pe urmatoarele ;
depolitizarea reala a sistemului , o lege a salarizarii bugetarilor conform prgatirii si comptentelor , descongestionarea programei si corelarea cu manualele , reducerea personalului
din minister si ISJ , introducrea scolilor de meserii si un contract de angajare cu patronii firmelor diverse ,la clasa descoperirea inclinatiilor native ale copilului si incurajarea acestora , pregatirea cadrelor didactice pentru a fi competente la clasa si nu in ultimul rand ,
DESCENTRALIZAREA fata de minister ,inspectorate . Primariile si consiliile locale cu acces limitat in ceeace priveste specificul scolii
dar cu comptente majore in finantare si verificarea modului cum s-au cheltuit banii .
Temporar mentinerea titularizarii iar numirea directorilor de catre consiliul profesoral .
Sunt foarte multe de facut pentru reforma sistemului dar mai intai trebuie educata intreaga societate civila si politica .
a fi studiate,altele au lipsit,logica.
Dar cum vă explicați că pană acum cațiva ani
absolvenții de matematică,politehnică ,chimie
erau căutați de firme de prestigiu din occident?
Acum? .....bani și se cumpără diplome!Singura dorință să ne transforme intr-o populație semianalfabetă.Sclavi !
Sper ca D-nul Ministru Funeriu va reusi sa mobilizeze cadrele didactice in demersul de reformare a sistemului de educatie.
Ceea ce lipseste( sau e foarte vag subliniat) este inexistenta legaturii organice intre Curriculum si Evaluare. NU mai poate fi nota/punctajele/ calificativele- UNICUL indicator de consemnare/inregist rare a rezultatelor invatarii. Ceea ce prevede proiectul LEN ca Portofoliu de evaluare trebuie extins si gandit si ca posibilitate de Sisteme complementare de evaluare la nivel local/comunitar/ zonal., in sensul de a fi asimilate sau cel putin complementare matricolei absolventului la sfarsit de ciclu/nivel de educatie.
Altfel, despre parcursuri/trasee individualizate de invatare vorbim fara acoperire.
DE asemenea , lipseste o structura cadru a CN, care sa aiba plaja de optionale intre minimum 30% si maximum 70%, mergand gradual(pe cicluri) si progresiv in implementare
Documentul ISE , e "bazat", scientist dar - in propunere structurala- este relativ putin racordat cu Princiipile enuntate la inceput( cred ca optionalele au la fel 10% pondere, sau poate am inteles eu gresit...?!)
Va propun o abordare/ 3 puncte de reflectie
( A, B si C, vezi mai jos):
A.Curriculum ar trebui gandit cel putin in retea, pe doua dimensiuni( dincolo de principii, necesitati, bune practici, fezabilitate de implementare. etc.)
Personal subscriu pe VERTICALA la varianta structurala propusa de colegul Flueras, pe care o asociez cu Domeniile cunoasterii/ Ariile curriculare/ Discipline/ Module, SAU ORICE alt tip de organizare curriculara alternativa( centri de interes, Problem solving, Teme funda,mentale, etc. :
(VERTICALA)
1. Curiculum central(CC)(care dupa mine NU e totuna cu nucleu/ trunchi comun), ca national e tot Curriculum
2. Curriculum regional/zonal(CR/CZ)( nevoile pe o anumita arie geografica /zona sau arie de interese( De ex. Consortiile Scolilor
Ceea ce lipseste( sau e foarte vag subliniat) este inexistenta legaturii organice intre Curriculum si Evaluare. NU mai poate fi nota/punctajele/ calificativele- UNICUL indicator de consemnare/inregist rare a rezultatelor invatarii. Ceea ce prevede proiectul LEN ca Portofoliu de evaluare trebuie extins si gandit si ca posibilitate de Sisteme complementare de evaluare la nivel local/comunitar/ zonal., in sensul de a fi asimilate sau cel putin complementare matricolei absolventului la sfarsit de ciclu/nivel de educatie.
Altfel, despre parcursuri/trasee individualizate de invatare vorbim fara acoperire.
DE asemenea , lipseste o structura cadru a CN, care sa aiba plaja de optionale intre minimum 30% si maximum 70%, mergand gradual(pe cicluri) si progresiv in implementare
Documentul ISE , e "bazat", scientist dar - in propunere structurala- este relativ putin racordat cu Princiipile enuntate la inceput( cred ca optionalele au la fel 10% pondere, sau poate am inteles eu gresit...?!)
Va propun o abordare/ 3 puncte de reflectie
( A, B si C, vezi mai jos):
A.Curriculum ar trebui gandit cel putin in retea, pe doua dimensiuni( dincolo de principii, necesitati, bune practici, fezabilitate de implementare. etc.)
Personal subscriu pe VERTICALA la varianta structurala propusa de colegul Flueras, pe care o asociez cu Domeniile cunoasterii/ Ariile curriculare/ Discipline/ Module, SAU ORICE alt tip de organizare curriculara alternativa( centri de interes, Problem solving, Teme funda,mentale, etc. :
(VERTICALA)
1. Curiculum central(CC)(care dupa mine NU e totuna cu nucleu/ trunchi comun), ca national e tot Curriculum
2. Curriculum regional/zonal(CR/CZ)( nevoile pe o anumita arie geografica /zona sau arie de interese( De ex. Consortiile Scolilo
3. Curriculum local/la decizia scolii( a elevilor, profesorilor si parintilor in egala masura)
iar pe ORIZONTALA asociata cu COMPETENTELE de dezvoltat specifice ciclurilor/nivelelor de educatie ,
in structura curricula urmatoare
(ORIZONTALA)
1. Curricula nucleu( ce se intelege de regula, competentele minimale CHEIE sau mai putin cheie, la sfarsitul fiecarui ciclu/nivel de educatie OBLIGATORIU pentru TOTI, dar , evident cu ajustari pe care NUMAI scoala le poate face pentru fiecare elev, intre niste marje MINIM - MAXIM stabilite - ca principii de abordare- de la CENTRU si cu recomandari de particularizare de la nivel regional/zonal pentru fiecare TIP de scoala)
2. Curricula diferentiata( la fel ,sensul uzual, functie de tipul scolii: nivel/domeniu, filiera/ profil, calificare/speciali zare)
3. Curricula ( conexa si) complementara- si aici vad diferenta fata de trecut si esentialul:
B. Aceasta curricula, se refera cu precadere la trasee individualizate sau grupe restranse, dar poate sa fie valabila si pentru fiecare educabil al unei scoli - care urmareste/contribui e la dezvoltarea/ realizarile/ participarile si rezultatele in diverse programe ENRICHMENT, LIDEARSHIP,etc. ) educabilului, INDIFERENT de mediul Formal, IN sau NONformal de formare si dezvoltare a competentelor acestor educabili. ( Deci nu este LEGATA nici ca spatiu nici ca timp de scoala "materiala/fizica" ). Profesorii POT sau NU sa fie prezenti FIZIC in aceste programe( pe care evident se decid la nivelul scolii), DAR- pentru ca rezultatele invatarii sa fie SI ale scolii( NU numai exclusiv ale educabilului) , e obligatoriu ca profesorii, impreuna cu actorii comunitari, implicati in dezvoltarea Educabilului, sa ASISTE/gestioneze/ administreze aceste parcursuri, cel putin la nivelul observatiei asupra dezvoltarii
Exemplu: Intr-un satuc izolat care are o manastire - e o cutuma ca majoritatea elevilor - in afara orelor de curs -, inca de mici (10-12) ani sa se implice voluntar, cu o anumita constanta( saptamanal cate 1-2 ore, de exemplu) in "treburile" manastirii: fac mici trebusoare la manastire, ajuta calugarii sa transporte hrana celor nevoiasi din sat, ajuta oamneii din sat cu informare minimala crestina( carti de la bibliorteca manastirii), In situatia mai fericita, cand exista si NET in sat, poate ajuta satenii CUM sa acceseze NET-ul, etc.
Profesorii scolii( unii, dar nu neaparat cel de religie), impreuna cu Staretul manastririi si cativa sateni care au si beneficiat/urmarit indeaproape activitatea cestor copii, CONSFINTESC- consemneaza/ inregistreaza( printr-un sistem de evaluare conex si compementar celui central) REZULTATELE INVATARII( asa cum sunt definite si de Legea calitatii 87/ 2006), in Portofoliu de sfarsit de ciclu/nivel de educatie(sub forma decisa de scoala: activitati desfasurate, atitudini constatate, cunostiinte si abilitati dezvoltate,etc. )
Poate Educatia religioasa cu profesorul singur sa realizeze acest lucru ?!. UNDE da ,foarte bine, dar la Religie( si e valabil pentru orice Disciplina de studiu) se pun NOTE.
Si aici e iar o chestiune esentiala( apropo de consiliere si orientare in cariera) pentru un Utilizator final care doreste sa-si recruteze "forta de munca/resursa umana"( de exemplu urmatorul nivel de educatie/insertia in social/piata muncii). CE-i spune media 10 la religie- in mod EXPRES si EXPLICIT) despre atitudinea absolventului despre semenii aflati in nevoie..?! pe ani.
Seminarul teologic din Tg. Neamt doreste sa-si recruteze seminaristi din toata tara, pe niste criterii clare. Ce va face vor lua toti absolventii cu 10 la religie...?!
Scoala ar putea face si BANI daca are un asemenea siste
1. "Dar sa admitem ca in etapa actuala de dezvoltare, Romania are, inca, nevoie de un Curriculum National (CN), in primul rand pentru ca nu avem comunitati asa de structurate incat sa fie capabile sa-si defineasca o identitate educationala. " nu sunt de acord cu inexistenta comunitatilor incapabile sa-si defineasca o identitate educationala -- de exemplu, ALIANTA COLEGIILOR CENTENARE este un excelent CONTRAEXEMPLU; daca cititi cu atentie documentele ACC, m-as bucura sa constatati ca macar aceste scoli pot reprezenta un semnificativ "cap de pod" al unei descentralizari curriculare AUTENTICE; e drept, nu vorbim de o comunitate "geografica" , ci de o "comunitate bazata pe valori comune", dar tot o comunitate este si ACC - ba, poate, chiar mai puternica, mi-as permite sa sugerez!...
2. INEXISTENTA ELEVILOR CA DECIDENTI AI PROPRIILOR DEZVOLTARI SCOLARE SI UMANE, potrivit aspiratiilor pe care EI, in primul rand, au a si le descoperi si dezvolta; toate cele trei documente expediaza acest aspect - fapt ce, in opinia mea, denota stapanirea insuficienta a unui instrumentar de leadership personal, transformational - omitand nevoia de dezvoltare a unei competente CRITICE pentru noi toti in societati precum cele in care vrem sa traim: anume, competenta de A DECIDE si A NE ASUMA COSTURILE SI CONSECINTELE DECIZIILOR noastre; cele trei documente conserva relatia "toxica" de tip "parinte-copil" , in care elevul face ce ii spun UE, sau scoala, sau profii, ramanand cantonat intr-un comportament reactiv-defensiv, fara posibilitatea de a INVATA IN MOD REAL, AUTENTIC sa aleaga, sa decida si sa desprinda lectii relevante din optiunile sale; aceste este SENSUL MAJOR al modelului pe care l-am propus - posibilitatea ca elevii sa poate alege, in mod autentic, intr-un raport echilibrat, din ceea ce scoala poate oferi (evident, in conditii realiste, fezabile nu neaparat curriculum diferentiat de tip "1 elev / 1 disciplina". ..)
3. in opinia mea, toate cele trei documente pastreaza inca un numar MULT PREA MARE DE DISCIPLINE pe semestru (11-12...), cu potential de a conserva capcana toxica a superficialitatii si a "formelor fara fond", existenta la ora actuala; nu doresc catusi de putin sa absolutizez filosofia IB (www.ibo.org/ diploma), dar daca timp de peste 40 de ani cateva mii de scoli (multe, publice) din peste 170 de tari au ajuns la concluzia ca 7-8 discipline satisfac nevoilor de dezvoltare la copii a unui set armonios si suficient de bogat de competente (http://www.ibo. org/programmes/ profile/document s/Learnerprofile guide.pdf), atunci poate ca lucrul acesta ar trebui sa ne dea de gandit, tocmai din motivele detaliate in diagnozele intocmite pertinent in cele trei documente.
imi permit sa inchei feedback-ul meu retinandu-va atentia asupra unui gand: in opinia mea profesionala, acest moment este unul caracterizat in primul rand de nevoia unor profunde "schimbari adaptive", de aceea apreciez ca un instrumentar important de pus in lucru este cel de leadership. mi-am permis sa atasez si un model posibil, cel de "leadership real", spre reflectie si actiune competenta pe aceasta dimensiune - eu cred ca multi dintre ministrii de pana acum ai educatiei au esuat aici, trist, din incompetenta, pura si simpla.
stefan, multumesc pentru lectura profesionala pe care ne-o oferi si pentru calitatea ridicata a conversatiei noastre pe educatie, pe care o stimulezi.
P.S. Acest comentariu a fost postat de dl Stas pe un alt forum. Datorita importantei deosebite a ontinutului, eu, anonim, mi-am permis sa il postez aici, in speranta ca va trezi interesul si va stimula dezbaterea. Multumesc pentru intelegere.
http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-6111831-descentralizare-curriculara-autentica-model.htm
In al doilea rand, mi se pare ca reformatorii nu au suficient feedback de la actorii principali ai procesului de invatamant, respectiv profesorii si elevii. Faceti niste chestionare detaliate, vreo 100 de intrebari, si distribuiti-le (electronic, unde este posibil) la toate scolile din tara. Puneti intrebari despre cantitatea si calitatea continutului din curriculum, actul de predare, numarul de ore, pregatirea profesorilor, conditiile din scoli, etc.
Apoi centralizati raspunsurile pe criterii ca nivelul de invatamant (primar, gimnaziu, liceu), mediu urban si rural, etc. Publicati graficele in ziare, provocati o dezbatere nationala. Reforma trebuie sa fie primita cu bratele deschise in teren, nu cu strambaturi de genul "iar s-a scarpinat ministerul in cap si vine cu masuri hei-rupiste desprinse de realitate"
Reforma curriculumului ar trebui sa porneasca de la ideea reducerii substantiale a cantitatii si cresterii calitatii. Este stufos, abstract, adormitor. Esentialul este ingropat in detalii. Prea multe ore de curs, prea multa materie. Multe informatii, putina interpretare si intelegere. Hai sa-i indopam in clasa cat putem, ca astia acasa nu mai fac nimic, iar dupa ce termina liceul nici atat. Asta e in fapt o recunoastere a esecului. Nu mai invata nimic acasa si din cauza ca i-ai plictisit in clasa. Ani intregi.
Acest tip de invatamant a fost introdus in vremea Revolutiei Industriale, cand viitorii muncitori trebuiau dresati de mici sa stea smirna in bancile 8-10 ore pe zi, si sa asculte comenzile sefului de atelier sau de fabrica. Ganditorii vremii, oamenii de stiinte si de arte, l-au criticat de la inceput.
Digitalizarea curriculumului
ideea e frumoasa dar foarte greu de transpus in practica . Sunt scoli in municipii cu un numar foarte mare de elevi iar reteaua de computere,este de 10 calculatoare la fel ca la sate cu 10 12 elevi in clase . investirarea in retele de internet costa iar in actualele conditii multi copii dejavantajati social din punct de vedere financiar vor fi exclusi din acst poriect grandios
curricumul national ?
Exista divergenta de opinii
Poate ca o sa ajungem sa oferim foarte mult timp liber generatiilor actuale diminuind mereu aria curriculara , iar in lipsa unei instructii si educatii adevarate o vor apuca pe cai gresite si vor fi pierderi ale societatii Nu militez pentru invatamantul de dinainte de revolutie cand faceam ore inclusiv sambata cate 6 ore dar nici sa reducem la 5 ore pe zi .Oricum acsti copii vor trebui indrumati ,ca simplul lor arbitru in materie de invatamant nu e suficient . Predau o materie arida Matematica , ca disciplina e destul de grea . dar nu sunt de acord ca elevii sa-mi vina cu un referat copiat de pe internet ca sa impuste o nota . Specificul materiei este dezvoltatrea inteligentei a creativitatii , si nu limitarea prin copy @ paste . Nu stiu sigur dar am senzatia ca elevii desi au acces la mai multe informatii ca inainte acum sunt mai slab pregatiti . Oare nu e de vina si inconstanta sistemului supus mereu si mereu la noi experimente curriculare de evaluare ?
11. Pregatirea profesorilor
Si aici punctele de vedere coincid dar credeti ca se va renunta asa usor la CCD si la cursurile platite obligatoriu de cursanti adica de profesori?
Asa a fost dintotdeauna. Nici noi nu ne-am inteles cu parintii nostri. De asta trebuie sa aiba drept la decizie in scoala, cum bine spunea Marian Stas.
Sedinta cu parintii. Doamna diriginta ne spune ca profesorul de istorie le-a dat lucrare de control, ca majoritatea au copiat si s-a plins de asta in cancelarie si doamna diriginta la noi.
Reactia mea a fost: De ce domnul profesor se plinge de asa ceva si nu a luat masurile ce trebuiau?
Doamna diriginta s-a uitat urit la mine si ne-a spus ca sa-i educam noi acasa.
Fara comentarii.
Domnilor profesori, vreti sa nu mai copieze, foarte simplu: fie va ocupati mai mult de supraveghere si cel prins are nota 1 si referat de corigentie (dupa 2-3 cazuri sigur e liniste), fie puneti mina si faceti teste grila. Pregatiti citeva sute de intrebari si fiecare va avea setul lui de intrebari. Chia daca vor fi aceleasi intrebari, unul, o va avea a 3-a si celalt a 10-a. Dar asta inseamna sa munciti si sa mai lasati meditatiile.
Iar o alta masura e de ordin organizatoric: treceti la banci de un singur loc. Cu respectarea unor reguli in momentul testului.
Dar la mine nu copiaza elevii. N-au cum. Si poate se jeneaza.
Prea se asteapta totul de la minister.
Inspectoratele scolare, dar mai ales profesorii. Ei au in fata lor eleviii. Ministerul sa le faca pe cele gen teza unica sau ce au mai inventat.
Personal am trecut prin 3 examene serioase :admitere la liceu, examenul de treapta si admiterea la facultate.
Si nu s-a copit, fiindca profesorii n-au vrut.
In restul vietii scolare, unde voia profesorul sa copiezi copiai, unde nu, nu.
Iar la unii ti-era jena. Da, da, jena. De ce?
Aveau o autoritate dobindita asa de mare incit mi-era rusine sa-i privesc in ochi daca as fi copiat.
Si totusi, iar am sa va vorbesc de mine si scolile mele.
La gimnaziu si la liceu profesorii de matematica procedau asa: ne dadeau teze cu subiecte diferentiate. Iar la gimnaziu profesoara facea uneori subiecte numai pentru mine (eram singurul ce mergeam la olimpiada si faceam gazeta matematica). Nici atunci si nici acum nu cred ca faceau rau. Sau la liceu, profesorul ne spunea: cine vrea 5 face asta, pentru cine vrea 7, face si asta. Cine vrea mai mult, face asta. SI de multe ori zicea ca nu faceti ce e pentru 5, ci ce e pentru 7 si restul.
Si subiectele erau bine cumpanite si se faceau in cele 50 de minute alocate. Iar notele n-au fost niciodata contestate sau subiect de contestatie. La prima ora rezolvam subiectele si primeam si o oarecare grila de notare, astfel ca atunci cind ne aducea tezele ne stiam nota cu o eroare de 1 punct.
Rezultatul acestor exercitii: la admitere la facultate mi-am apreciat asa de bine notele ca am gresit media cu vreo 20 de sutimi.
Iar in clasa a XII-a, de comun acord cu noi, am dat teze de 2 ore pe principiul unui examen de admitere la facultate.
Si ne mai si plimba prin clasa. "Nu ca ati fi necinstiti, dar sa nu fiti tentati voi si colegii vostri".
Revenind, sunt convins ca daca initial poate fi corect, in timp profesorii sunt capabili sa faca subiecte OK pentru elevii lor.
SI am fost de acord pentru acele evaluari nationale.
In plus si acum si inainte au fost licee si scoli cu inalta tinuta si cu elevi de elita (si nu e absolut nimic rau in asta) si scoli ordinare. Asa ca in scoli sau clase cu nivel ridicat teze cu subiecte dificile nu pot face decit bine.
Si cred si sper ca exista mult discernamint la nivelul cadrelor didactice.
SI in final: de ce ne scilfosim atit cu arie curriculara si nu mai stiu ce?
Era rau programa scolara? Nu suna romaneste? Sau reformam cuvintele si esenta nu?
Dar multi parinti se plang ca profesorii predau numai pentru teste, deoarece scoala are interesul ca elevii sai sa obtina scoruri mari. Se petrece prea mult timp in clasa rezolvand probleme de tip test, studiind strict materia testata. Restul programei este aproape ignorat.
Rezultatele sunt bineinteles proaste. Elevii pot obtine scoruri mai mari la teste, uneori cu ajutorul aproape ilicit al profesorilor, dar in rest nu stiu mare lucru pentru ca nu i-a invatat nimeni. Articole moderne din publicatiile didactice de specialitate cauta solutii pentru a iesi de sub tirania testelor standardizate.
De aceeaa recomandam reformatorilor invatamantului sa studieze problemele si solutiile altor tari, ca sa nu repete greselile lor.
Nu va mai temeti ca se vor crea diferente intre scoli, ca unii vor da subiecte de olimpiada la teze. Profesorii se vor adapta la nivelul elevilor, nu vrea nimeni sa aibe clase intregi cu medii mici. Piata insasi face trierea. Unele scoli au reputatie solida, altele sunt simple fabrici de diplome.
Daca o scoala are elevi atat de buni incat isi permite sa dea mereu subiecte de olimpiada, atunci s-o faca! Este cu siguranta o scoala de elita si trebuie sa mentina nivelul respectiv. Nu poti evalua studentii de la Harvard cu aceleasi teste ca studentii de la Spiru Haret.
Voiam sa subliniez schiombarea de atitudine.
Evident ca lucrurile se pot rezolva mai simplu.
Dar din pacate hotia si furtul de inteligenta este la inalt nivel. AVem "profesori" universitari celebri: Beuran-copiuta, Mischie, Oprescu-articole. Acum la moda in Ro este sa faci masterat, doctorat, dar prin metoda copy-paste.
Mergeti la metroul de la Universitate si Romana si e/era plin de anunturi de " vind teza de licenta".
Revenind la povestea dumneavoastra: admitere la o universitate de prestigiu pe baza de dosar si competente.
In Ro merge asa ceva? Nu. Pe baza de dosar s-ar publica anuntul azi iar ultima zi ar fi maine sau poimaine, dar cei interesati deja stiau ce le trebuie si ar avea dosarul complet, pe cind tie, persoana normala ti-ar trebui macar o sapt sa-ti faci dosarul.
Cit despre scoala, si acum ma mai misca Domnu Trandafir. Citi domni Trandafiri sunt in invatamint? Multi, eu stiu citiva si pe unii i-am avut in fata la catedra. Dar sunt si destui neaveniti care din pacate au ajuns si directori sau inspectori si le fac zilele amare acestor domni....
In faculate devenise un hobby sa copiez profesorii care amenintau la ei nimeni nu copiaza...
- a propos de curricula si modul de evaluare: reflecta tendinta (cu specific national, as zice) de-a mentine un control cat mai strict; o obsesie a controlului. Atata timp cat tabla inmultirii reprezinta idealul continutului de asimilat si al modului de evaluare, vor iasi in continuare roboti care nu vor sti cum sa reactioneze in majoritatea situatiilor din viata reala (care e "suprinzator" de imprevizibila, nu-i asa?). Deci, se impune o modificare, in primul rand, a mentalitatii celor care concep si aplica curricula: a avea curajul de-a nu sti tot, de-a accepta participarea, in completare, a elevilor, a intereselor pe care le aduc acestia in clasa, pt a fi cat mai in contact cu realitatea extra-muros
- in continuare: feed-back din realitate. Poate ca nu ar fi rau ca cei care vor angaja la terminarea scolii viitorii absolventi, sa aiba un cuvant (consultativ) de spus, in mod organizat si oficial. Ei stiu cel mai bine cum arata profilul viitorului specialist, ce ar trebui sa stie, si - mai ales - cum ar trebui sa fie.
- legat de "a sti" si "a fi": primul ne defineste in cel mai pagubos mod posibil. Daca scoala ar "forma" macar pe jumatate pe cat "informeaza" in prezent, "pierderea" s-ar transforma intr-un castig inzecit. Parerea mea!... :)
- legat de evaluare, in acelasi spirit, cred ca ar trebui sa riscam sa avem incredere in subiectivitatea profesorilor (in conditiile in care nu ar mai fi vorba de a reproduce un continut, ci de a demonstra niste aptitudini, eventual creative). Fara asumarea riscului de-a gresi, vom ramane "corecti", dar anacronici si u-topici.
Am scris despre patru aspecte, in loc de trei, dar... nu sunt perfect (ca dovada a ceea ce spuneam), insa acum vad ca e mai bine cum am procedat. Ca orice proces, si scoala inseamna ceva viu, in transformare continua.
Despre invatamant formativ, in loc de informativ, discutam de foarte multi ani, fara sa se faca ceva. Asta-i talentul nostru, al romanilor, sa dezbatem la infinit ceva, dar sa nu trecem la fapte.
Inertia si conservatorismul profesorilor (magister dixit), poate fi combatut intr-un singur fel: prin salarizare diferentiata, functie de performante si rezultate. Este greu, dar nu imposibil.
Succes!
Ar trebui parcurs si insusit de toti profesorii, invatatorii, liderii de sindicat din invatamant precum si de toti cei care, in minister sau in parlament, pot reforma sistemul de invatamant din tara
Acum invatamantul este o corvoada, un chin. Nu este posibil sa ai cinci ore de curs pe zi la clasa intai, sa lucrezi de pe culegeri si manuale suplimentare. Plus ca are de invatat la muzica, stiintele naturii, engleza, religie, desen.
NU SE POATE!. NE DISTRUGEM COPIII
Si credeti ca acum nu exista acest tip de cuririculum?
Directorul: Cui nu-i iese catedra? (cu gandul ca-i iese si lui ceva - bani sau influenta). Aha! Lui X. Sa facem un CDS pentru el.
Directorul: Dirigintele sa faca bine, sa convinga parintii ca acest CDS e util elevilor (asta in cazul fericit ca parintii protesteaza).
Directorul si modul in care e ales este buba intregului sistem (uitati ca asta a fost piatra care a stat in fata noii legi a invatamantului).
1. curriculum nucleu - 40%
2. curriculum zonal - 30 % vizeaza comunitatea;
3. curriculum optional - 30 % vizeaza familia, elevul
Doresc sa va transmit ca apreciez foarte mult implicarea dumneavoastra in reformarea sistemului de invatamant asa cum descrieti in aceste articole pe care le-am citit pe acest website.
De asemenea, cu riscul de a fi dezamagit, mi-am pus sperante mari in noul ministru al educatiei care are o reputatie solida in domeniul cercetarii.
Si eu sunt adeptul credintei ca deprinderile in scoli sunt prea teoretice, si trebuie mai mult pragmatism cand trebuie tinut cont ca majoritatea absolventilor vor trebui sa isi gaseasca un loc de munca. Deci apreciez enorm acest elan de pragmatism.
Totusi, diferente intre elevi exista, si un numar infim de elevi sunt capabili sa studieze de performanta una, doua discipline. Ma refer la acel numar infim de elevi cu performante deosebite la olimpiadele nationale si internationale, dintre care eu am facut odata parte.
Teama mi-e ca odata cu acest val de pragmatism in curriculum, se va uita cu totul de nevoile acestor elevi. In aceste timpuri de criza, se pare ca investitia unor resurse intr-un numar asa de mic de elevi talentati, nu are sens, deoarece beneficiile pe care societatea romana le-ar avea, nu sunt pe termen scurt.
Vreau sa zic ca de la stadiul de liceu, facultate, pana la doctorat, productivitatea stiintifica ar veni abia peste cel putin zece ani. Si totusi, chiar daca un elev ar face o descoperire stiintifica dupa atata timp, nu ar fi pana la urma mandria societatii romanesti de a-l fi sprijinit ? Intrebarea pe care societatea romana trebuie sa si-o puna, este cat ar fi dispusa sa investeasca in educatia acestor elevi ca intr-o zi macar unul din ei sa faca o descoperire stiintifica cel putin la fel de importanta precum teoria relativitatii.
Deci sunt perfect de acord ca exista acest pragmatism, dar ar fi trist daca s-ar uita de acei putini olimpici care poate intr-o buna zi ar face o descoperire despre care alti romani s-ar putea mandri ca a fost facuta de un roman.
Insa aveti dreptate in privinta mediilor defavorizate, in rural mai ales, in care pot sa dispara talente native.
Pe langa asta, cred ca, indiferent de progresele tehnologice, pedagogia a ramas, in linii mai, neschimbata, de la egipteni si pana in prezent, cu reguli verificate de timp. S-a experimentat prea mult cu copiii in ultimii 20 deni, iar absolventii de facultate sunt la nivelul scolilor de ucenici.
Va dau mai jos observatii personale din Canada cu privire la educatia din scoala ce le-am publicat cu ani in urma in revista "As"
Am fost in rai.
Ca sa inteleg lumea si sa traiesc in armonie cu ea, de aproape 15 ani,dintr-un impuls interior, caut cu asiduitate sa descopar Divinitatea....;calea catre Ea.....
Si am ajuns in rai. Iata ce am vazut:
== In parcurile de joaca pentru copii,gentute,hainute, incaltaminte, jucarii ,uitate de copii ,stau zile si saptamani intregi, fara sa le ia nimeni, pana le recupereaza uitucul;
== Pe autostrada ce trece cateva sute de kilometri prin munti, turme de zeci si sute de caprioare salbatice blocheaza adesea circulatia, pentru ca animalele nu se tem de masini si de oameni;Iar oamenii respecta instructiunile specialistilor de a nu da de mancare animalelor, ca sa nu-si piarda deprinderea de a si- o cauta .
== Grupurile sanitare publice din localitati sau de pe autostrada,folosite de sute de oameni pe zi, sunt perfect curate ,cu sapun, cu prosop, cu apa calda , si nu este vreun paznic sau ingrijitor;..Si nu se percepe taxa.
==Intr-o zi, fiul meu a cerut la un mic bufet o cafea si a intins cardul sa plateasca.Vanzatoarea, care i-a spus ca se plateste numai cash, vazandu-l descumpanit si crezand ca nu are bani, ii zice; va ofer cafeaua gratis.Persoana care era la rand in spatele lui,auzind discutia, i se adreseaza fiului meuati-mi voie sa va platesc eu cafeaua...Erau oameni total necunoscuti…
== Un postas, care ne cunoastea din vedere, pe mine si pe nepoata mea, m-a cautat cu masina prin toate parculetele prin care stia ca as putea fi, ca sa-mi dea palarioara fetei pe care o gasise pe strada,in aceeasi zi. Eu nici nu sti
== Pe un trotuar imi plimbam nepoata in carut.Din fata, pe acelasi trotuar, venea un biciclist. La 3-4 m in fata noastra biciclistul a oprit ,a pus piciorul jos, a asteptat sa-l depasim, si apoi si-a reluat drumul.Era un om simplu, avand agatat de ghidon o cutie cu vopsea si unelte de vopsit,.care a avut mare grija de noi.Iti multumesc din nou omule nobil.
== In autobuze,. proprietate publica, calatorii urca pe usa din fata de langa sofer.Soferii salutau foarte prietenos pe fiecare calator care urca.Calatorii puneau intr-o cutie taxa;se auzea o zornaiala de maruntis. Soferii nu au verificat niciodata daca calatorii au pus suma corect .Majoritatea calatorilor la coborare salutau, sau multumeau soferului.
Acasa, intrebandu-l pe fiu-miu cum e posibil asa ceva, mi-a raspuns ca in urma cu 2 ani in presa s-a publicat si s-a comentat un studiu care a constatat ca 94% din cetateni sunt cinstiti, corecti in relatiile reciproce si cu autoritatile.
Si sunt oameni adunati din mai mult de 50 de tari.
== Suprafata provinciei Alberta e de 3 ori mai mare decat Romania si are doar 3,2 milioane locuitori. Insa miile de km patrati de gazon de pe spatial public, soselele, cladirile, casele si curtile oamenilor, culturile pe camp , sunt curate, ordonate, fara buruieni sau gunoaie.
==. Firma de constructii care ingradise 5 m din trotuar, ca sa faca reparatii, pe un panou isi cerea scuze de la cetatenii cartierului, pentru ca vor trebui sa ocoleasca pe carosabil.
==.Majoritatea caselor nu au garduri, nici la strada, nici intre vecini. Si toti proprietarii de case muncesc aproape ziln
Inca o vorba la "cultura generala" devenita subiect pentru acrobatii intelectuale: e ca si cu nutritia, ceea ce ramane dupa ce a "cazut" grosul mentine organismul in stare echilibrata.
"Saptamana aceasta copiii vor invata despre demnitate;"
Altadata:"Saptamana aceasta copiii vor invata despre selfcontrol."
Alta data:O educatoare de aprox 50 ani i-a multumit copilului de 5 ani, care a ascultat de rugamintea ei, sa lase joaca ,si sa urmeze grupul de copii ,care pleca
Alta dataoua fetite din Romania,nou intrate in scoala,au primit de la colegii de clasa ,la sugestia invatatoarei,2 saci cu jucarii si 400 $ , Invatatoarea le-a spus copiilor ca noile lor colege, nu au putut sa-si aduca jucariile din Romania.
Am descoperit astfel ca in scoala se pune un mare accent pe educatia civica; copii fiind invatati altruismul,colaborarea,cinstea, controlul de sine ,etc..
Ajunsi maturi, se comporta cum am relatat mai sus....
Si de asta am spus ,ca scoala nu trebuie sa se rezume numai la invatamant, ci trebuie sa fie principalul mijloc de educatie civica .
O curiozitate. In Israel, daca esti foarte bun la fotbal, de exemplu, termini scoala doar cu creditele acumulate de la fotbal. Va vine sa credeti?
Am fost cativa ani conferentiar "asociat" la o universitate tehnica de stat. Studentii din anii terminali- practic ingineri- nu cunosc notiunile elementare de fizica.
Habar nu au nimic, intelegi? Cum poti face o facultate tehnica fiind un ignorant perfect?
Am avut "pretentia" ca la examen sa scrie TREI randuri la fiecare subiect, din care sa inteleg ca au inteles ceva despre acel subiect. Singura conditie a fost ca cele trei randuri sa nu se regaseasca in aceeasi forma in cursul meu. Asta cu orice documentatie pe masa, daca doresc.
De fapt am vrut sa vad daca sunt in stare sa gandeasca ceva, macar sa reformuleze in mod inteligent ceva din curs...
Nedumerirea lor a fost "pai noi ce sa copiem?".
Iar Decanul m-a rugat sa le dau niste subiecte clasice, sa-i inteleg si eu....
Ma mai gandesc la un lucru... Bunicul meu a fost maistru electrician, atestarea datand din 1920. Bunicul avea patru clase elementare, dar stia si aplica legile lui Kirchhoff. Stranepotul lui- baiatul meu- elev "bun" in clasa a XII-a, nu stie mai mult despre legile astea decat ca "parca a zis ala ceva despre asta"....
Emigreaza, daca poti!
O profesoara care preda engleza emigrantilor ne-a spus ca vrea sa aibe copii si ii este frica pt ca sistemul de invatamant canadian nu o sa ii pregateasca pt viata.
1. Limba romana si comunicare-4 ore
2. Prima limba straina -3 ore
3. A doua limba straina -2 ore
4. Matematica -3 ore
5. Stiintele mediului -2 ore
6. Stiintele vietii -2 ora
7. Educatie pentru societate- 2 ore
8. Geografie -1 ora
9. Sport -3 ore
10. Informatica -2 ore
11. Orientare scolara -1 ora
Total 25 ore
13. CDS Curriculum la dispozitia scolii - 7 ore(neobligatorii)
Asta inseamna ca obligatorii ar fi doar 5 ore pe zi.
Sunt o serie de module listate acolo.
(• Perioade in istoria umanitatii.
• De la regimuri autocrate la regimuri democratice
• Razboaiele in evolutia umanitatii
• Diversitatea civilizatiilor, societatilor, religiilor
• Evolutia sistemelor economice
• Constructia Uniunii Europene
• Creatia artistica, patrimoniu comun al umanitatii
• Drepturile si libertatile fundamentale ale omului si cetateanului
• Conventia internationala a drepturilor copilului
• Simbolurile natiunii si semnificatiile lor
• Responsabilitati individuale si colective
etc.
Raspunde cerintelor crosscurriculare.
Felicitări pentru iniţiativă şi pentru optimism! Cei care am citit materialul şi intervenim suntem în mare majoritate deschişi reformei. Aveţi idee câte cadre didactice nu ştiu să utilizeze computerul? Credeţi că va putea fi făcută reformă reală cu aceştia? ...Cu liderii de sindicat pe care-i avem şi care nu vorbesc corect româneşte? Ei cred că ne apără drepturile doar d.p.d.v. al normei didactice şi al nivelului salarial; cred că nici nu-şi dau seama că mulţi dintre noi ne-am simţi împliniţi mai ales practicând un învăţământ de calitate.
Abia aştept să pot beneficia de digitalizarea curriculum-ului; am peste 30 ani vechime în învăţământ şi încă foarte multe de învăţat.
Succes demersului şi domnului ministru Funeriu!
Cu siguranţă va trebui ca, în paralel cu digitalizarea curriculum-ului să repare şcolile, ca să nu "ploaie" computerele din tavan, iar la alocarea bugetelor pentru reparaţii să ţină cont că populaţia şcolară nu are culoare politică. Succes!
Cand vom raspunde corect si concret, ce i-ar face pe profesori sa se autoformeze, pe elevi sa se pregateasca, pe parinti sa investeasca in educatie, scolile sa se comporte corect in piata, etc., atunci vom fi rezolvat problema.
Dati-mi MOTIVATIA si voi inversa sensul in care merge educatia.
Orice constructie care nu tine cont de natura profund umana a actorilor nu va avea succes.
P.s. butada corecta este: cultura generala e ceea ce ramane dupa ce ai uitat tot ce ai invatat, nu totul.
Ce-i de facut???
Nu cred ca se poate reforma doar pe segmente ale societatii. Elevii vad si invata mai mult si mai repede din ceea ce se intampla pe strada, sau la televizor.
De accea intreb: ce reforme se vad la politicieni, la "modernele" canale de televiziune, la o buna parte din "oamenii de afaceri", sau chiar la miile de doctoranzi care apar ca ciuprcile...
Deci ce, cum, si pe cine reformam????
O parte din idei s-au aplicat, dar altele au fost blocate de ministri care s-au succedat dupa Andrei Marga. Nimeni n-a mai avut initiativa si curajul sa reformeze aceasta curricula, desi se produsesera mutatii importante in societate si economie.
Mai grav este ca ministri au intervenit direct in programe, fara noima, logica si studii de impact, doar pentru a "aerisi" programa.
Pctul 12, concursurile nationale pentru elaborarea curriculei, l-am intiat chiar eu, in calitate de director general, in 1998 si a avut un surprinzator succes, s-au primit la minister mii de programe. Concursul l-am lansat in ciuda opozitiei unor asa zisi specialisti care-si fac veacul prin minister.
Ideea poate fi pusa imediat in practica adaugandu-i-se componenta online.
Digitalizarea curriculumului este o idee revolutionara, ar trebui mutata pe primul loc, va da o lovitura mafiei manualelor si culegerilor care au nenorocit scoala romaneasca. Modelul propus de dv. ar trebui realizat pe un proiect de maxima urgenta, fiind in avanatajul elevilor, profesorilor si parintilor, care nu trebuie sa mai cheltuiasca bani pe manuale si culegeri.
Invatamantul privat trebuie lasat sa aiba initiativa curriculara, la ora actuala unitatile private sunt fortate in procesul de autorizare si acreditare sa functioneze dupa curricula de la stat.
Din Canada, va urmaresc articolele si va felicit din nou pentru ceea ce faceti pentru noi, pentru invatamantul romanesc.
http://www.parentcentral.ca/parent/education
Site-ul oficial al Ministerului Educatiei cu curriculum:
http://www.edu.gov.on.ca/eng/curriculum/
Problemele din Canada:
- matematica!
- spalarea pe creier: "Proud to be canadian"
- toleranta dusa la extrem: "2 barbati pot forma o familie", notiune invatata in clasa 1.
- orientarea spre sales
Plus in Canada:
- communication skills
- presentation skills
- limbile straine
- Reading din gradinita
- curiculum deja organizat
- metodele de predare deja puse la punct
- toleranta si spirit civic
- sistem de school bus-uri
Sunt parintele unui copil de gradinita si care in mod constant, pe langa jobul de 10 ore, mai face si pe profesorul acasa.
Tot ce pot spune este ca pot confirma ceea ce ati scris.
Ce trebuie facut? Cred ca nu ar fi rau sa "importam" curiculum altor state. Nu are rost sa reinventam roata pt ceea ce altii au pus la punct timp de zeci de ani. Este evident ca nu orice se aplica, mai ales cand vorbim de nationalitati, si curriculum national. Dar cate teme cu specific "national" sunt intr-o materie?
Fiind fortata sa fac pe profesorul acasa, (desi cec-ul e gras luna de luna la o gradinita privata), am cercetat curriculum din State, Anglia si Canada si am fost uimita de nivelul de profesionalism la care s-a ajuns acolo, nivelul de detaliu si aplicabilitatea practica a notiunilor, in care sunt incluse inclusiv evaluari pt fiecare etapa.
Luati spre exemplu site-ul www.learninga-z.com, unde se explica pas cu pas cum trebuie organizat procesul de invatare a citirii, cu materiale aditionale, carticele pe diferite nivele frumos colorate. Gasim ceva aici? Aici e un haos...
Pana si profesorii/educatorii sunt bulversati pt rapiditatea cu care se schimba "curriculum". Nu veti gasi aici 2 profesori care sa predea acelasi lucru, care sa aiba aceleasi materiale, si care sa predea 2 ani la rand acelasi lucru.
Finalitatea sa o vor resimţi generaţiile copiilor şi nepoţilor mei, dar chiar şi aşa, o consider NECESARĂ! NUMAI SĂ ÎNCEAPĂ ODATĂ!
Sa nu ne impiedicam de termeni. Atunci adoptam termenul "materie".
Alta-i problema. Profesorii se pot specializa usor sa predea "altceva". In general profesorii de fizica au facut si chimie, astronomie, etc. In adevar, groaza de a te recalifica la o varsta inaintata este o piedica.
Acum este momentul oportun sa facem un upgrade la Lgea Educatiei Natinale (LEN), avand toata conducerea inclinata spre reforme. Cine stie cand va mai exista o astfel de fereastra de oportunitate
http://www.ibo.org/pyp/curriculum/index.cfm
11-16 ani:
http://www.ibo.org/myp/curriculum/index.cfm
16-19 ani:
http://www.ibo.org/diploma/curriculum/
ce competente formeaza:
http://www.ibo.org/programmes/profile/documents/Learnerprofileguide.pdf
Cam 90% din propunerile dumneavoastra sunt de acord cu ele, exceptie poate unificare displinelor deoarece sunt adeptul diversitatii in materie de invatamant si nu unificari. Insa este o chestiune minora oricum incomarabil mai buna decat starea actuala de lucruri.
Ce nu am vazut in programul dumneavoastra ca nu ati mentionat este legat de industra orizontala legata de educatie.
Toata lumea cere informatizarea dar noi nu avem o industrie (sustinuta guvernamental) pentru a crea software educational . UN calculator indiferent de puterea hardware fara software este doar o cutie goala nefolositoare.
Tot legat de industria educationala noi nu avem un program de sustinere a unor companii care sa creeze material didactic de laboratir ( si nu numai) cum ar fi harti, aparatura de laborator pentru discipline ca fizica , chime, biolgie samd
Oricum felicitari pentru "punctul pe i" si sper ca cineva care decide sa citeasca aceste randuri
Daca in dpmeniul software avem o companie in celelalte domenii (material de laborator si auxiliar) companiile lipsesc cu desavrasire.
la fel vad ca nu exista sau a fost cumva doar tangential amintit activitati de tip "after school" cum erau cand eram noi mici celebrele "Case ale pionierilor" unde copii pot studia si lucra mai mult in domeniul pe care il plac.
Mi-ati putea da mai multe detalii despre after-school-ul pe care l-ati gasit?
Adresa: bzam222 @ yahoo.com
Multumesc
Sa auzim numai de bine.
Ceea ce m-ar interesa pentru o buna cunoastere ar fi un material despre cum construit invatamantul in alte tari. Spre ex. comparativ Germania, Franta si Finlanda (despre care se zice ca ar avea cel mai bun invatamant). Astfel am sti cum stau si altii , ce probleme au identificat ei si ce am putea copia.
Asa am evita tot felul de modele noi care s-ar putea sa constatam ca nu merg prea bine.
In rest toate cele bune si La Multi Ani! la inceput de an.
- Ce-ar fi daca s-ar include in cadrul predarii limbii romane si mersul la teatru ???????
Ideea asta ar avea o influenta benefica asupra elevilor care ar vedea si altceva decat invatatul comentariilor pe de rost SI
Ar avea o influenta pozitiva asupra teatrului romanesc. Interesul pentru teatru ar creste care din pacate se zbate sa atraga tinerii.
Am intrebat si eu de ce o ora de sport nu poate fi ora de dans. Ar invata unii de la altii si nici n-ar mai lipsi de la scoala. S-au uitat lung la mine, ca si cum as fi luat-o pe aratura.
Dar n-o sa renunt.
Ei si ce?! Am zice noi... Chiar asa de mare dezastru este ca o scoala nu ar putea sa gaseasca fondurile necesare ca sa plateasca un actor de la un teatru local, sa zicem o ora doua pe saptamana ??
Sau un instructor de dans ??
La noi la liceu aveam club de dans, si mergea cine vroia dupa ore. Dar de ce sa fie asta dupa ore ? Daca cineva nu vrea baschet sau fotbal sau mai stiu eu ce, de ca sa nu aiba macar optiunea ?
Nu se implementeaza asta in scoli, nu ca nu sunt resurse, ci ar necesita prea multa initiativa din partea...directorilor. Problema s-ar rezolva daca se da comanda de undeva de mai sus, de la minister. Ca daca ministerul nu cere, atunci nu-i, vorba ardeleneasca, musai.
Aici link-ul curriculumului canadian (Ontario) pt kindergarten
http://www.edu.gov.on.ca/eng/curriculum/elementary/kindercurrb.pdf
P.S1 Am citit de curand pe www.torontostar.ca ca Ontario isi reformeaza iarasi curriculum-ul. De ce? Pt ca sunt prea multe checklisturi cu evaluari pt fiecare activitate, timpul nefiind alocat invatarii tuturor notiunilor, iar jumatate din cei ce ajung la universitati, nu reusesc sa treaca de anul 1, pt ca nu au notiuni elementare de matematica.
P.S2 Consider ca limbile moderne trebuie introduse din clasa 1, nu dintr-a treia. In documentele pe care le-ati atasat sunt prea putine detalii despre tipurile de activitati alocate fiecarei materii. Am vazut de curand la tv o profesoara de franceza care se plangea de volumul mic de cunostinte detinute de elevii clasei a 12-a. E usor doar sa astepti de la elevi si parinti, ca sa ajungi cu ei intr-a 12-a sa sustii ca elevii nu stiu nimic, si sa te disculpi ori pe tine, ori colegele de catedra. Este trist ceea ce am vazut ca se "preda" la orele de engleza la gradinita. Profesorii pleaca de la premiza ca stau de vorba cu niste copii retarzi, si pregatesc un curriculum pe masura
La gradinita la care merge acum nu mai face decit citeva ore pe saptamina engleza; nu mai are aceleasi "performante", insa baza formata ii va folosi intotdeauna. Sunt sigur ca va asimila mai usor orice limba straina pe care va dori sa o invete.
PS Nu sunt adeptul ideilor de pompat cunostinte in mintea copiilor, fetita mea si-a ales singura activitatile din gradinita (franceza etc), si va putea renunta la oricare dintre ele atunci cind va dori.
Eu am citit propunerea curriculara a dlui profesor, si scria de limba moderna in clasa a 3-a.
Dupa cat am muncit cu ea in timpul gradinitei, sa mai astept acum inca 2 ani sa primeasca ceva si de la scoala? Ar fi groaznic sa nu mai aiba nici o ora la scoala pana in cls a 3-a...
Pe de alta parte, exista si sutiatia opusa: copii de clasa intai sau a doua sunt efectiv "chinuiti" cu materie multa si greoaie pentru varsta lor. Stiu parinti epuizati de fortul pe care trebuie sa-l depuna pentru ca fiul/fiica sa tina pasul.
Trebuie inteles ca profesorul nu are doar sarcina de a transfera o anumita cantitate de cunostiinte, dar SI sarcina de a-i motiva pe elevi sa accepte acest transfer, mai mult, sa ii faca sa isi doreasca singuri acest lucru.
Atitudinea elevilor trebuie schimbata, care se vad NEVOITI sa mearga la scoala si sa isi faca temele. Ceea ce trebuie facut este o munca de convingere serioasa a elevilor atat de catre profesori cat si de parinti, ca ei sa isi doreasca sa invete.
Ceea ce zic este ca trebuie mai multa munca de convingere decat de constrangere.
Ca un profesor sa reuseasca o astfel de performanta, trebuie sa fie intr-adevar deosebit, si asta face diferenta intre cer si pamant intre un profesor prost sau exceptional.
Problema e ca e greu ca profesorii sa-si motiveze elevii atunci cand insisi nu sunt motivati, si pentru salarul putin pe care-l primesc, nu vad sensul unui efort in plus.
Asta va ramane o problema dificila in continuare, dar sistemul educational romanesc are atata nevoie de rezolvarea problemei MOTIVATIEI !
Pe de alta parte asta tine de inefabilul actului de educatie, de dragostea pe care o ai, sau nu, fata de elevi.
Totusi , in ceea ce priveste invatamantul universitar, ma gandesc de ce nu s-ar realiza colaborari individuale intre universitati si diverse firme ?
Un exemplu : Universitatea X angajeaza 1 - 2 programatori seniori pregatiti si pentru procesul de predare, pentru a superviza/indruma un grup de studenti (o grupa de informatica). In acest moment , se poate realiza un contract cu o companie Y pentru un soft , contract incheiat la o valoare rezonabila. Astfel , se asigura practica atat de necesara unui student dupa terminarea universitatii . La fel, este asigurata si intelegerea de catre student a relatiei existente intr-o echipa, se obisnuieste cu lucruri cotidiene din acest domeniu. Din banii obtinuti se platesc seniorii si studentii (sub forma de bursa), astfel se ofera o a doua motivatie. Nu in ultimul rand, se poate realiza mult mai usor o apreciere a performantei.
Poate prin metodele Dvs. vom ajunge sa avem un nivel mai ridicat de pregatire pentru viata reala.
Prima si una foarte importanta mi se pare faptul ca momentan curricula o fac unii oameni care parca sunt rupti de lumea reala si nu stiu ce copii sunt in scoala, si ce inseamna sa predai. vreau sa cred ca aceasta orbire e cauzata de faptul ca au lucrat doar in medii cu copii foarte talentati sau in mediul universitar unde e foarte diferita situatia de a preda. De aceea cred ca ar trebui si ar fi propice programul de concurs pentru o curricula mai buna. dar sa nu uitam ca e foarte greu sa precizezi ce se va avea nevoie si in ce stadiu va fi lumea peste 20 de ani cand acest program va trebui sa fie eficient, si cred ca cea mai mare pierdere si ruptura a intervenit in faptul ca nici ce inveti azi peste 3 sau 4 ani este depasit. e foarte greu si CDS de decis pentru ca decizii viata unei persoane, de fapt chiar a mai multor persoane si a ceor care depind de ei. Stiu ca sunt oameni capabili in sistem si am invatat de la multi astfeli de profesori care pentru colegii mei reprezentau tartori si nu puteau sa comunnice daramite sa mai invete de la ei. Eu aveam acces la internet inaintea profesorilor mei si fiind o fire curioasa, am citit foarte mult
2. Curriculumul respectiv poate fi gasit pe site-ul ministerului ?
E drept ca la protestul multora s-a scos pana la urma "competenta asta". Dar au ramas altele, multe, vezi doc. extins.
Toata stima pentru materialul ce ni l-ati prezentat si pentru initiativa consultarii publice..
Dar volumul de munca pentru sistematizarea ideilor din aceasta consultare necesita cel putin 100 de oameni de competenta si bunacredinta a dumneavoastra ca sa poata pune in aplicare un program de asemenea amploare in urmatorii 5 ani.
Ar mai fi solutia aplicarii treptate, in etape, pe segmente..in urmatorii 20 de ani...
La program nu trebuie renuntat ..iar experienta altor natii trebuie valorificata cu ajustarile necesare
As participa la construirea acestui edificiu desi stiu ca e munca de 12 ore pe zi ,timp de ani de zile,fara pretentii deosebite materiale...Si cred ca sunt sute, mii de pensionari ,capabili si dornici sa se implice in acest program...
Cu respect
Maine voi comenta mai amanuntit materialul.
"Aici situatia cu matematica e jalnica. Predau la una dintre primele 10 scoli din Olanda, ceva echivalent cu Mihai Viteazul din Bucuresti. O treime dintre elevii mei de 17 ani cred ca 1/2 + 2/7 = 3/9, fara sa-i mire deloc ca adunand unei jumatati ceva pozitiv obtin o treime!
(...) Matematica la care "sa-ti pice fisa" a disparut definitiv din tara asta. Doar povestioare la care aplici fara prea mare efort exemplul scris pe tabla.
(...)
Elevii mei nu au nici un fel de simt al numerelor. Nimic. Daca le scriu pe tabla 625 sau 137,14 pentru ei e tot aia.
(...)
Nu au nici un fel de legatura cu gindirea abstracta, ori tara asta are nevoie si de ingineri, ca avem diguri si daca n-ai nici un fel de aplicare spre tehnica, vine la modul foarte propriu apa peste tine.
Olanda are la ora actuala 40.000 de posturi tehnice pe care nu poate angaja decit polonezi, romani, si alte neamuri europenesti unde tabla inmultirii se stie din cap, nu din calculator. Si nu sint posturi in cercetare, sint chiar posturi pentru oameni cu studii medii sau ceva gen subingineri. Dar elevii nu mai au drag de numere, de fizica, ci se duc in coorpore la psihologie si comunicare.
(...)
Aici specialistii in educatie sint in orice caz in plin efort de revenire la o cit de cita abstractizare si algoritmizare a matematicii."
Dupa cateva saptamani mi-a spus ca, in sfarsit, nu se mai plictiseste, iar scoala de la noi ii place mai mult decat scoala de acolo. Si asta fara ca eu sa-i fi sacrificat pe elevii mai lenti - pur si simplu am acordat tuturor elevilor atentia cuvenita, folosind si netul pentru asta (vezi, de exemplu, aici: http://marcelinapopa.wordpress.com/category/gimnaziu/clasa-a-v-a/ ).
Invatamantul nostru are o gramada de bube, insa ar fi o prostie sa renuntam la ce avem bun.
D-na ministru Andronescu, de exemplu, a declarat ( RTV) ca munceste 16-18 ore pe zi ; ce poti crede despre asa ceva ? !
Trebuie eliminat tot ce are legatura cu venituri obtinute inafara salariului ( meditatii, vanzarea cursurilor, drepturi de autor pentru manuale etc...) - cine vrea afaceri sa-si faca firma particulara ...
sau , sa mearga la Oxford; acolo se plateste mai bine .
Manualele sunt facute pentru mici genii. Or, capitalismul are nevoie de oameni capabili sa faca chestii mai simple. Trebuie sa fim siguri ca elevii slabi sunt capabili sa scrie, sa citeasca, sa faca anumite calcule de baza, care sa le permita sa urmeze scoli de profesii la 14, 16 sau dupa 18 ani. Sunt slabe sansele ca un elev mediocru sa performerze la franceza sau engleza, mai ales cu manualele actuale si cu ritmul actual.
Elevii foarte buni trebuie incurajati sa performeze. Pentru ei trebuie create clase speciale. Pasajul intre cele doua tipuri de scoala trebuie sa fie usor.
In rest, daca se ramane la aburelile de acum, ne vom trezi cu o gasca de analfabeti cu diplama de bacalaureat, luata pe copiat. Pentru ca, nu in ultimul rand, examenele trebuie sa fie corecte, nefraudate.
Scoala ca pat al lui Procust. Iata o tema de meditatie...
In schimb, la literatura, il "studiaza" pe Nichita Stanescu, iar din Sadoveanu a fost ales "Baltagul".
In urma cu cativa ani, intr-o discutie cu o profesoara de romana, am avut surpriza neplacuta sa aud urmatoarea afirmatie:
- Le-am spus elevilor mei din clasa a XII a ca sunt niste inculti! Nu stiau ce fel de relatii social-politice sunt descrise in romanul "Rascoala".
Pentru mine e limpede ca in invatamantul nostru nu este luat in calcul singurul participant important: elevul.
Cum poti sa ceri unui elev de 14 ani sa aiba "maturitatea afectiva" de-a intelege gravitatea, profunzimea sau violenta sentimentelor din "Baltagul" sau subtilitatile si nuantele poeziilor lui Nichita Stanescu. Rolul profesorilor de romana, muzica, desen este sa le trezeasca gustul pentru frumos, sa le educe gustul, sa-i ajute sa-si constientizeze si inteleaga sentimentele in raport cu o opera de arta.Sa inteleaga mesajul intermediat emotional.
In schimb sunt expusi unor sentimente si trairi pe care nu le inteleg si de care e firesc sa se apere.
-Da, dar nu incurajam asta...!??!
(d-l Vlaston e profesor de fizica)
1.Nu învaţă să fie civilizaţi, să muncească în echipă, să se ajute unii pe alţii, să ajute un bătrân, un sărac, să nu se lase manipulaţi.
2.Chimie - învaţă de valenţe, covalenţe, dar nu învaţă că dacă introduc 2 degete în priză pot deveni îngeraşi.
3. Învaţă volumul sferei şi cum nu au cunoştinţe, învaţă ca papagalii – tata inginer, n-a folosit formula aceasta niciodată, învaţă radical, radical din radical, unde le este de folos?
4. Manualele de geometrie sunt foarte alambicate.
5. Religie. Cred că la şcoală ar trebui să înveţe doar istoria religiilor.
6.Manualele de biologie sunt prea încărcate cu date, denumiri.
Li se recomandă să citească foarte mult. Nimic împotrivă, dar la şcoală să studieze mai puţini autori, şi ceva literatură modernă.
Concluzie : din şcoala generală copiii trebuie să iasă cu nişte noţiuni bine asimilate. Mai bine mai puţin, dar foarte bine înţeles.
Eu sunt pentru calitate în loc de cantitate.
De asemenea cred că dascălii trebuie să aibe clase cu tot mai puţini elevi. Lucrul cu ei devine tot mai obositor.
2.Nu văd că manualele sunt cu grad de dificultate ridicat, ci cu nişte capitole inutile.
Matematica nu te poate forma ca individ inteligent, te naşti cu un IQ, ea te poate învăţa să înveţi, să gândeşti logic. Să-ţi dezvolţi calităţile pe care le ai.Tocmai de aceea trebuiesc scoase lucrurile pe care le toceşte copilul.
Lasand gluma, o fi buna evaluarea continua, atunci cand nivelul de responsabilitate si corectitudine al profesorilor va fi altul. Statistic, sunt si acum profesori corecti, dar in ce procent?
Problema cea mai mcare cu invatamantul romanesc nu este materia sau calitatea profesorilor, ci mentalitatea societatii romanesti.
Inainte sa aruncam banii pe constructia unui sistem acceptabil, ar trebui sa rezolvam problema copiatului. Problema copiatului este ca intreaga societate are impresia ca nota 10 inseamna "mda, merge", si ceva intre 9 si 5 inseamna "a incercat elevul, dar daca nu il duce capul...".
Toti parintii romani vor ca odraslele lor sa aiba note maxime peste tot, ceea ce este o tampenie. Si profesorii nu explica nimanui ca nu e o tragedie sa ai 6 la istorie si romana daca ai 10 la mate si fizica sau viceversa. Si au dreptate sa nu explice, pentru ca la tara exista elevi care au zece pe linie pentru ca este emotionant sa ii vezi cum muncesc toata ziua pe camp.
Inainte de toate trebuie sa fie educata societatea. Materia actuala merge de bine de rau, atata vreme cat oamenii se calmeaza si accepta ca o medie de sapte este perfect onorabila. In Belgia si Franta notele sunt intre 1 si 20, si media 14 este considerata mare. O data ce stresul cretin cu notele maxime va disparea, profesorii si elevii vor avea timp si de educatie adevarata.
Parintii incep sa inteleaga ca doar notele nu inseamna nimic, in fata pretentiilor angajatorilor. Asa cum incep sa priceapa ca diplomele obtinute la "gramada" din facultati private nu mai au mare cautare in piata. De ce dureaza asa de mult? Sistemele sociale sun conservative si inertiale. E si bine, e si rau. Bine pentru ca nu plonjeaza in aventuri cu final necunoscut. Rau pentru ca accepta greu schimbarile, chiar atunci cand sunt necesare. Acesta este si rolul dezbaterii publice.
In principiu sunt de acord cu propunerile dumneavoastra, doar ca personal cred ca sunt prea tanar ca sa am rabdare de o dezbatere publica.
Inainte de toate, mentionez ca momentan nu sunt in Romania, si nu cred ca ma voi intoarce inainte sa am copiii cu liceul terminat, si trimisi la facultati altundeva decat in Romania (inca nu am copii).
Problema cu dezbaterea publica in Romania este ca inca exista foarte multi oameni care spun ca era mai bine inainte de revolutie, pentru furau de la servici.
Ceea ce se intampla in mod natural este ca cei care pot lua parte la dezbatere chiar participa, si ceilalti (mai multi), au senzatia ca sunt exclusi, si de la inceput considera ca sunt exclusi intr-un sens negativ.
Varul meu are doi copii, si ei chiar locuiesc in Romania. Eu le-as dori sa mearga la o scoala a carei finalitate sa fie intelegerea conceptului de "peer review" pentru stiinta, si intelegerea ideii de comunicare pe mai multe nivele prin intermediul unui text scris.
Toata lumea lauda matematica de la romani, ca sa vezi ce destepti sunt romanii. Realitatea este ca am terminat liceul si nu auzisem (ca exemplu) de conceptul de haos determinist, o notiune foarte matematica si foarte prezenta in lumea reala.
La fel, de-a lungul scolii toate orele de romana mi-au parut o succesiune de altare pentru diversi poeti/scriitori romani mai buni sau mai prosti. Niciodata nu mi s-a spus sa imi aleg un text si sa explic ce am inteles din el. Niciodata nu am avut voie sa spun ca nu imi place o chestie pe care am facut-o la clasa.
Si da, sportul este foarte important pentru oameni in general, si cred ca toti elevii ar trebui sa faca miscare timp de cel putin o ora pe zi. Dar nu cu note, decat daca elevul vrea sa faca sport de performanta. Si daca parintii aduc la scoala dovada ca elevul merge in afara scolii la un ceva unde face activitate fizica organizata, este automat scutit de la un numar corespunzator de ore de sport.
Propun se se faca numai 4 discipline si le enumar in ordinea importantei:
1. limba engleza stiuta fluent de toti absolventii clasei a VIII-a. In acest scop se vor comasa disciplinele: biologie, geografie, istorie, etc in limba engleza. Un exemplu: la angajare toate ministerele pretind la concursul de admitere cunostinte de limba engleza si formal toti stiu. Ar merita verificat de presa si propus ministrului de resort desfacerea imediata a contractului de munca pt cei ce nu stiu.
2. limba romana stiuta corect la finalul clasei a VIII-a. Alt exemplu: ar fi bine sa nu mai existe candidati la presedentie asa ca Mircea Geoana;
3. sportul trebuie sa fie cea de-a treia disciplina ca importanta deoarece cultiva vointa si inseamna sanatate. Se vo face zilnic minim doua ore dupa disciplinele engleza, romana si matematica;
4. Ultima disciplina ar fi matematica aplicata. Inaintea fiecarui curs profesorul va explica la ce sunt utile informatiile prezentate. Se vor face doua ore marti si doua vineri.
Abia din clasa a IX-a vor fi introduse disciplinele chimie, fizica, filosofie, a doua limba straina, lungind programul de studiu si mentinand cele minim doua ore de sport/zi. Dupa terminarea clasei a X-a se va organiza concurs (nu examen) pentru:
a) continuarea studiilor liceale cu optiuni pt uman si real. In clasele a XI - si a XII-a se vor studia doar 3 discipline astfel:
a1) profil real: matematica, fizica predate in lb engleza si sport sau matematica, chimie si sport ;
a2) profil uman: disciplina de specialitate predata in engleza, lb straina moderna 2 (germana sau franceza) si sport;
b) scolile profesionale. Se va studia aplicat 4 ore la scoala - 4 in sit. Sportul nu va fi disciplina de studiu.
Nu am tratat invatamantul de arta (muzica, balet, pictura, etc), cel al persoanelor cu dizabilitati sau pt minoritati.
Religia nu ar trebui evaluata cu note, o mare prostie !
Admiterea computerizata- alta prostie. Nicaieri in lume resursa umana nu este selectata prin computer, ci pe baza aptitudinilor si competentelor,a dorintelor copiilor ( la fel ca si repartizarea centralizata a cadrelor didactice- tot computerizat,in loc de autonomie la angajare acordata scolilor)
Schimbarea planurilor cadru si descongestionarea materiei este obligatorie !
In conditiile in care multi profesori impun disciplina prin "L'etat c'est moi", aceasta dezbatere online propusa de dvstra deschide usa COMUNICARII si a ANALIZEI.
Un fel de "Speaker Corner" pt elevi, profesori, parinti si oameni cu experienta in alte sisteme.
Ar fi ideal daca ar fi introdus si in scoli, daca profesorii nu ar mai fi la fel de rigizi ca pe "vremea noastra", daca si elevul ar fi respectat ar implica respect din partea lui de asemenea.
Deci sa nu ne miram de ce nu progresam si suntem in coada europei,sau de ce majoritatea celor supradotati se pierd.
Nu mai suntem in comunism, sa avem cu totii aceleasi case, aceleasi masini, acelasi IQ, desi...
Paradoxul este ca aceeasi doctrina apare si in invatamantul privat de acum. Cunostintele distribuite tuturor elevilor sunt direct proportionale cu taxa de scolarizare, adica aceeasi.
La Suceava am ascultat muzica simfonica cantata de elevi de la liceul de arta.
“La matematica clasa a V-a, (10-11 ani), curriculum revizuit:
„Utilizarea, in contexte variate, a unor multimi infinite de numere naturale (multimea multiplilor unui numar natural-in particular multimea numerelor pare; multimea numerelor impare; multimea termenilor unui sir care respecta o regula data).
(Clasa a VI-a : (11-12 ani)
„Exercitii de recunoastere a semnificatiei unor ponderi diferite in calculul mediei ponderate”.
---
Stiti, cu o singura gresala se pierde tot interesul pentru text.
Sa discuti la 11 ani despre medie ponderata, cand multi n-or fi inteles nici media aritmetica, iarasi e prea mult. Cine poate n-are decat sa faca la CDS. Dar nu-i obliga pe toti. Dv. priviti lucrurile astea cu mintea de acum? Intrati intr-o clasa de a V-a si discutati cu ei despre multimi infinite...
Am trecut si eu prin scoala, am terminat recent facultatea, nu-mi aduc aminte sa fii intampinat dificultati prea mari, nici eu, nici colegii mei, in a intelege ce este o multime infinita de numere sau cum se calculeaza o medie ponderata. Si inca ceva, daca nu in clasa 5 atunci cand? Incepe fizica in clasa a 6-a daca tin bine minte, incep nr reale, incepe trigonometria. Sau notiuni de baza in geometrie vreti sa se studieze doar in liceu?
Am gasit de ex curricula dintr-un canton Elvetian, poate v-ar mai lumina putin ideile, si tineti va rog cont ca ei incep ciclul primar la 6 ani:
http://www.vd.ch/fr/themes/formation/scolarite-obligatoire/plan-detude-vaudois/
Si pentru toata Elvetia:
http://www.edk.ch/dyn/18179.php
Asa ca am toata admiratia pentru initiativa domnului Vlaston, pe care il stiu de pe forumuri si de prin presa (atat cat s-a putut... asa ca profit sa felicit sincer hotnews!). Mi-as dori sa il cunosc si personal.
Dar am trei observatii majore la toata aceasta reforma:
a) nici o reforma a invatamantului nu va avea succes fara o cerere sociala reala din partea sectoruilui de afaceri: nimeni nu invata bine de dragul de a invata, ci si pentru a castiga mai bine. Sincer. Dar sectorul de stat are cele mai mari salarii si ii este imposibil sa diferentieze dupa calitate. Iar sectorul de afaceri abia sufla, IMM sunt deja pe catafalc, iar firmele care angajeaza platesc salarii mai mici decat secoturl de stat.
b) Consultarea cu privire la reforma trebuie structurata- adica puse intrebari clare. Cum estre acum - sa-si dea fiecare cu parerea- veti colecta sute de "opinii" in toate directiile - imposibil de sintetizat.
c) Exista mult prea multe organisme parazitare - ARACIS, ARACIP de exemplu- acestea sunt obstacole majore in calea oricarei reforme deoarece cei care lucreaza acolo isi apara salariile mari si - de ce sa nu o spunem - si alte avantaje.
d) Parintii sunt impotriva unei reforme reale, ei isi doresc pentru copii lor doar "sa invete mai mult", foarte putini isi pun problema ca poate ar trebui sa invete mai putin, dar mai bine si sa se pregateasca pentru a invata continuu de-a lungul vietii.
Acestea fiind zise, eu am renuntat la speranta ca reforma invatamantului este posibila intr-o Romanie precum cea de astazi. Va fi posibila numai ca urmare a unei catastrofe sociale sau naturale, care sa zgaltie aceste fundamente nepotrivite. Dar s-ar putea sa nu se intimple asta niciodata.
In definitiv, speram exact ca si un condamnat la puscarie pe viata, sa se intimple ceva sa ne scape.
Nimeni nu are nevoie de cunostinte, aia e realitatea.
In veacul vecilor nu va fi "fiecare sa-ai gaseasca in scoala suportul pentru implinirea personalitatii si inclinatiilor proprii" cata vreme nimeni nu are nevoie de ceea ce stii.
De ce crezi ca pleaca tinerii bine pregatiti in strainatate? Pentru bani? Nu! Pleaca pentru ca aici lumea isi bate joc de ei, nimeni nu da doi bani pe ceva facut ca lumea.
Scoala trebuie sa pregateasca oameni pentru sectorul privat, unde sa existe o legatura intre ceea ce face fiecare si venitul respectiv.
Acum aceasta legatura este inexistenta. De aia nici nu exista oferta scolara reala. DE CE s-ar cazni scolile, ministerul etc. sa imbunatateasca un sistem de invatamant, daca imbuntatirea respectiva nu este ceruta de fapt de nimeni?!
Hai sa dau un exemplu:
a) salariu la stat (minister) : 15 milioane net pe luna, munca la calculator- faci scrisori sau situatii din cand in cand, nu ai nici o raspundere
b) salariu la privat : 10 milioane de lei pe luna, mucna de la 9 la 19, bataie de cap, grija zilei de maine etc.
Ce ai recomanda pentru copilul tau? Alternativa a) sau b)?
Bun, si acum sa vedem cum e "la stat"
- odata angajat greu de crezut ca te da cineva afara... stim si cum se face angajarea.
- este imposibil de legat competenta de salariu (este o imposibilitate obiectiva) sau de avansare
Ok. si daca oricum nu conteaza cat esti de pregatit ca sa ai o slujba bina platita la stat, ce te-ar face pe tine student sau pe tine parinte sa alegi o facultate dificila?
Ok, si daca oricum nu conteza ce faci la facultate, nu-i mai bine sa faci una usoara?
OK. si daca facultatile trebuie sa concureze intre ele, fiind oricum indiferent ce anume se preda in ele, dupa ce se diferentiaza? Exact, dupa taxa! Castiga cei mai multi studenti facutlatea cu taxele cele mai mici, nu facutlatea ce ofetra cea mai buna pregatire.
Iaca, asta-i mecanismul de tampire.
lucrez intr-un minister, am studii superioare (si ceva in plus) - la stat , 9 ani vechime, 970 lei salariu, iar de cand cu zilele libere obligatorii, vreo 840.
Recunosc ca sistemul trebuie neaparat restructurat, eficientizat, dar la astfel de salarii specialistii nu vor veni niciodata in sistemul public. Eu, una, astept vremuri mai bune s-o tai de aici. La astfel de salarii, nici tinerii nu pot fi blamati ca nu raman in invatamant, si atunci copiii ne sunt educati de cine ramane. Eu sunt unul dintre cei care au plecat.
Cand mi-am schimbat locul de munca, am avut de ales intre munca la stat (mai sigura, program mai lejer) si un job la privat, mare firma, platit la fel, program la alegerea shefului, recte 12 ore pe zi. Am ales jobul la stat si nu-mi pare rau, in general fac scrisori, cum ziceti, dar sunt multe perioadele in care muncesc pana la unu noaptea pentru ca trebuie facute urgent 3 chestii care ti se cer de azi pana maine la ora 10. Poti sa-ti bagi piciorul si sa zici: sorry, am incercat, dar n-am reusit, mi-ati zis prea tarziu, sau poti sa-ti faci treaba, ca mine, pentru ca lucrurile sa mearga cum trebuie.
Copilului meu i-as recomanda sa invete si sa fie bun profesionist, pentru ca pana la urma va razbi printre pilosi. Asta e retea mea personala. Pana acum am vreo 10 ani de studii universitare si post si inca mai invat. Nu ma intereseaza cat de bine s-au descurcat unii prosti in tara asta, pt ca atunci cand ii tzatzaie fundul, orice shef va veni la ala care poate face treaba repede si impecabil.
Acest lucru nu este in avantajul nimanui!
Munciti prea mult din urmatoarele motive (probabile):
a) conducerea nu are habar ce are de facut, asa ca se trezeste mereu "in utlima clipa"
b) organizarea este varza: probabil ca nu ar trebui sa faceti nici 50% din scrisorile sau "lucrarile" pe care le faceti
c) mediul de lucru este imbatranit, cu comunicare probabil exclusiv pe fax, cu setarea softului pe nivel de baza, fara automatizare
In scurte cuvinte, munciti prea mult din pura incompetenta a sefilor.
ACEA incompetenta este prea mult platitita!
In final nu faceti decat sa imi confirmati ceea ce spun: daca ati gasi un serviciu la privat cu 20 de milioane pe luna, inteleg ca ati parasi serviciul la stat platit cu 10 milioane pe luna.
Eu exact asta spun: cand la privat se va plati mult mai bine decat la stat, atunci va exista si presiune asupra invatamantului pentru a livra cunostinte de mult mai buna calitate.
Va admir ca ii spuneti copilului sa invete pentru a fi bun profesionist. Dar daca va avea de facut aceeasi alegere ca si Dvs (stat - privat) in ACELEASI conditii ca si Dvs., ce credeti ca va alege?
vlaston@yahoo.com
0722.802.165
[on topic] Nu exista educatie fara parinti; pretentia de a adresa problematica invatamintului romanesc la nivel institutional fara a implica parintii este futila. Daca parintii sint dintr-un mediu care nu incurajeaza acest lucru, it's not going to happen, no matter what.
Sint multe comentarii de parinti care asteapta de
Parerea mea:
0. Trebuie atrasi parintii in educatie. Parintii trebuie reeducati odata cu copii. Asta este de fapt problema societatii romanesti. Trebuie descurajata goana dupa diplome. Trebuie descurajata prostia, de exemplu, trebuie sanctionat prostul gust de la televizor (OTV, ProTV, Antena1, etc). Posturile declarate de interes general trebuie obligate sa aiba in grila % programe educative pentru idioti^H^H^H^H^H^Hbobor. Pentru posturile gen OTV trebuie sa limitezi gradul de expunere, prin taxarea abonatilor - macar faci un ban din prostie.
1. Trebuie pus accentul pe limbi straine.
2. Statul roman, in loc sa incurajeze economisirea pentru locuinte, ar trebui sa incurajeze economisirea pentru copii (nu stiu daca o face, dar IMHO trebuie)
3. Sint de acord cu introducerea unor materii aditionale, interdisciplinare, dar nu in detrimentul stiintei pure. Da, iti poti informa elevii ca soarele nostru nu poate produce elemente cu masa atomica mai mare decit fierul. Daca insa nu le explici de ce, este egal cu zero.
Daca programa devine prea incarcata, poate trebuie facut un an de pregatire inainte de facultate, de catre facultate.
[Curiozitate] Legea prevede si finantarea scolii de catre parinti? Daca vrem un invatamint de calitate, materiale pentru laboratoare, programe de calculator, profesori mai buni, activitati extracuriculare, avem posibilitatea sa le finantam ca parinti? Fiindca asta este extrem de important. Poate o scoala sa functioneze ca o organizatie non-profit? De exemplu, vreau sa atrag un profesor mai bun, si vreau sa-l atrag de partea mea oferindu-i un salariu dublu de cit ii ofera scoala X.
Sint multe comentarii de parinti care asteapta de la stat totul. Educatia se face mai ales acasa.
Parintii stau mai toata ziua la servici iar profesorii asteapta "educatia" (notiunile invatate numai acasa) de la parinti.
Adevarul e undeva la mijloc: si parintii si profesorii au un rol in educatia copilului, iar profesorii nu trebuie sa se dezbare de responsabilitati, numai ca au o "iesire" in parinti
Docimologic,sa nu uitam ca ne adresam in lectie unei clase de tip eterogen in care avem trei categorii de elevi raportati la pozitia pe care o ocupa dupa o perioada de asimilare;elevi peste nivelul programei predate,elevi la nivelul acestei programe si elevi sub nivelul minim.Atat invatarea cat si aprecierea trebuie sa se desfasoare diferentiat.Fiecare elev se va regasi intr-o grupa valorica si va participa activ si motivat.
Nu cred ca statul trebuie sa se implice in examinarea anuala a profesorilor (poate doar a celei psihologice) caci piata va regla cine trebuie sa ramana si cine sa stea. primul lucru care trebuie creat in sistemul de invatamant este competitia. Un salariu bun va atrage oamenii de calitate in sistem.
Am doi copii in scoala , in momentul actual, o fata in clasa a XI si una in clasa a IV (prima este la o scoala privata , la repartizare intrase la Sincai) iar a doua la scoala publica.
Vreau sa spun ca este diferenta si intre modul in care privesc scoala copiii, cea mica o uraste efectiv , si nu din cauza ca ar fi o eleva slaba, dar are o invatatoare care tipa tot timpul, daca scrii un pic mai urat automat esti prost, le da teme din 4 culegeri.... incat daca ai uitat de una e jale.... materie multa, un ghiozdan de-ti rupe spatele......in concluzie un stres permanent de la o varsta mica.
La cea mare e mult mai bine, dar sunt cateva probleme, si anume: religia ca materie obligatorie nu mi se pare o ideea buna ( parerea mea este ca ar trebui o educatie civica, morala...) si programa extrem de incarcata...adica 6-7 ore la scoala si 4-5 ore de teme acasa..... mai mult ca un adult....Tinand cont ca profesorii au o atitudine mult mai pozitiva nu se plange, dar imi dau seama ca este foarte obosita....si invata lucruri de care nu va avea nevoie niciodata.... Ea vrea sa mearga la medicina..... si face programare ( la informatica) de-i sar capacele, si matematica 6 ore pe saptamana..... este extrem de multa materie,aproape la toate disciplinele.....( la informatica are 4 manuale dupa care lucreaza)....Este o materie care n-o pasioneaza... dar vorba profesorului ,,e obligatorie" ... la fel matematica... si altele....
Cred ca trunchiul comun ar trebuie sa cuprinda mai putine materii , iar in cadrul acestora mai putine lectii... pe care sa se insiste mult mai mult.... Asa manualele sunt stufoase... se trece in graba...se invata mecanic.......si peste 5 ani habar nu mai ai de nimic....
Tinand cont ca fiecare copil are inclinatii, pasiuni...si profesorii ar trebui sa tina cont de ele....In general se tinde spre o standardizare...toti copiii trebuie sa invete asta... atat.......
Apropo, in anii trecuti medicii si psiholgii scolari au avertizat ministerul ca se produce un atentat la sanatatea copiilor. Nimeni nu i-a luat in seama.
In acest sens sunt de acord cu dl.Colceag...Herzberg a mai sustinut ca nu poti utiliza FACTORII MOTIVATORI, daca mai intai nu ai utilizat FACTORII DE IGIENA...
Problema noastra ca natie este ca marea majoritate a romanilor mai au predominant NEVOI FIZIOLOGICE si de SECURITATE (papica, bauturica, casuta, salariu, etc. / la care se raspunde cu FACTORI DE IGIENA care, in sine, NU sunt motivatori - dar daca nu ii ai...nu poti merge mai departe!)... Deci continuam sa avem mult mai mare nevoie de "stimulente materiale"...Aici sunt de acord cu dl.Vlaston!...
Altfel spus, nu poti utiliza tehnicile motivationale cu oamenii care au doar nevoi primare, fiziologice si de securitate...
Abia dupa ce vom constata evolutia nevoilor romanilor pe treptele superioare ale piramidei lui Maslow (nevoile de apartenenta, recunoastere si autorealizare) se vor putea oferi ocazii de satisfacere a acestora prin "stimulentele morale"...
Oare cate decenii mai sunt necesare?
Sa ne consolam constatand acest fenomen si la multe alte popoare?
eu mai adaug inca un model foarte tare, asa-numita teorie X/Y a lui douglas mcgregor (MIT sloan), descris, de pilda, aici:
http://en.wikipedia.org/wiki/Theory_X_and_theory_Y
in esenta, modelul spune urmatorul lucru: angajatii tind sa se comporte dupa cum sunt perceputi de manageri. cu alte cuvinte, daca managerii ii percep pe angajati drept lenesi, incompetenti, incapabili de performanta (teoria X), angajatii tind sa amplifice acest tip de comportament. iar daca managerii ii percep pe angajati drept capabili de performanta autentica si de dezvoltare personala (teoria Y), acestia tind sa amplifice tipul de comportament pozitiv.
si doua raspunsuri punctuale la solicitarea lui stefan ("dati-mi MOTIVATIA") - iata MOTIVATII foarte puternice, in opinia mea, testate cu succes prin experientele mele profesionale directe:
1. elevii: sa simta in mod real ca sunt tratati ca tineri adulti, sa aiba ocazii de a proba ca pot face lucruri de valoare, sa simta ca pot alege si decide pentru ei insisi in ceea ce priveste propria dezvoltare profesionala
3. directorii / profesorii: sa poata decide in mod real pentru si in numele scolilor lor, pe un contract autentic de competenta si responsabilitate
un gand bun,
m. s.
Ca sa se realizaze asteptarea insa trebuie , in prealabil, sa exista INCREDEREA ca CINEVA( sistemul, o persoana, o institutie) vine in intampinarea acestei asteptari .
Acest CINEVA , la modul abstract, ar putea fi noile structuri determinate de noile conditionari. IN primul rand increderea recipraca intre cetatean si autoritate.
Deocamdata autoritatea obliga cetateanul dar cetateanul nu poate face mai nimic daca autoritatea nu-si onoreaza obligatiile.
Ca sa se realizaze asteptarea insa trebuie , in prealabil, sa exista INCREDEREA ca CINEVA( sistemul, o persoana, o institutie) vine in intampinarea acestei asteptari .
Acest CINEVA , la modul abstract, ar putea fi noile structuri determinate de noile conditionari. IN primul rand increderea recipraca intre cetatean si autoritate.
Deocamdata autoritatea obliga cetateanul dar cetateanul nu poate face mai nimic daca autoritatea nu-si onoreaza obligatiile.
(http://scoala-pe-bune.blogspot.com/2009/12/2-decembrie-scoala-altfel-programe-mai.html)
I. VALORI CULTIVATE. INTEGRITATE • CURAJ • ÎNVĂŢARE
II. VIZIUNE. Proiectăm şi punem în funcţiune împreună un sistem educaţional preuniversitar eficient, descentralizat din punct de vedere curricular, managerial, financiar şi de resurse umane la nivel de unitate şcolară şi comunitate locală. Construim un proces educaţional fundamentat pe VALORI, centrat pe cele două categorii de actori de importanţă absolută în orice şcoală adevărată: ELEVII şi PROFESORII.
III. OBIECTIVE STRATEGICE:
• Încurajarea liceelor pentru diversificarea ofertelor curriculare care să ofere elevilor o alternativă educaţională viabilă, de calitate, în acord cu standardele internaţionale
• Susţinerea unui exerciţiu real de asumare a deciziei şi descentralizării curriculare la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar, începând cu ciclul secundar superior
• Organizarea unei campanii de stimulare a implicării conştiente şi constructive a actorilor din educaţie (părinţi, elevi, profesori, factori de decizie) în transformarea Şcolii ca sistem.
IV. PRINCIPII DE DESCENTRALIZARE A PROIECTĂRII CURRICULARE:
• Formarea la elevi a deprinderii de a decide şi a-şi asuma costurile şi consecinţele deciziilor luate în privinţa alegerii disciplinelor de studiu, prin stabilirea unui raport echitabil între numărul disciplinelor obligatorii şi numărul disciplinelor la alegerea acestora, din oferta şcolii, cu scăderea progresivă a numărului disciplinelor obligatorii către anii terminali ai învăţământului liceal
• Parcurgerea unui număr redus de discipline în fiecare semestru
• Alocarea unui număr de ore pe săptămână relativ egal pentru fiecare disciplină
• Stabilirea unui efectiv optim de elevi pentru desfăşurarea unora dintre disciplinele la alegerea acestora
• Identificarea unor alternative extracurriculare oferite de şcoală elevilor
- elevii, in mod autentic, devin protagonistii principali ai demersului educational;
- pune in fapt, in mod autentic, principiul descentralizarii curriculare la nivelul unitatii de invatamant;
- elevii parcurg mult mai putine discipline evaluate in fiecare semestru (6-8) – este una din cele mai acute dureri ale actualului model curricular preuniversitar; mesajul transmis: "de acum inainte ai mai putine discipline, pe bune, dar mult mai bine predate – tot pe bune!";
- disciplinele evaluate au un numar comparabil – si suficient – de ore pe saptamana (3-4); mesajul transmis: "toate disciplinele, o data alese, devin la fel de importante!";
- elevii pot opta si pentru discipline "neevaluate" (in sensul ca notele la aceste discipline nu intra in calculul mediilor semestriale); mesajul transmis: "daca vrei, poti alege si alte discipline, care sa-ti largeasca orizontul cunoasterii universale; ele nu intra la medii, dar suntem bucurosi sa-ti oferim oportunitati de dezvoltare, daca esti interesat!";
- in fiecare semestru, elevii parcurg o combinatie echitabila de discipline obligatorii si discipline la alegerea lor, din oferta scolii; mesajul transmis: "invatam impreuna lectia ca intotdeauna in viata te vei intalni cu o combinatie de obligatii/servituti, pe de o parte, si de optiuni personale, asupra carora vei avea control; niciodata nu vei putea face doar ce vrei tu, si nici societatea nu vrea sa faci numai ce-ti dicteaza ea!...";
- elevii invata sa opteze si sa-si asume consecintele deciziilor care ii privesc direct; mesajul transmis: "te ajutam sa inveti sa hotarasti cu adevarat, in privinta propriei tale dezvoltari personale!"; ...
- inceteaza existenta "claselor-plutoane", cu dinamica interna blocata pe cicluri de invatamant (aproximativ aceiasi 25-30 colegi de clasa, dintr-a V-a A, B, C... pana intr-a VIII-a A, B, C... si, respectiv, dintr-a IX-a A, B, C... pana intr-a XII-a A, B, C...); acestea se inlocuiesc cu grupele / clasele constituite pe discipline, cu dinamica semestriala (aceiasi 25-30 colegi la disciplinele obligatorii; alti minimum 11 colegi diferiti, la disciplinele la alegerea elevilor, din oferta scolii) – ceea ce reprezinta un model mult mai adecvat realitatii societatii actuale, cu contexte mult mai deschise si mai rapid schimbatoare in privinta echipelor de lucru;
- in fine, dispar profilurile "umanist" si "real" – ele sunt intretinute in mod artificial si constrang, in loc sa ajute la o dezvoltare reala a adolescentilor, potrivit aspiratiilor proprii, descoperite in ritmul specific al fiecaruia in parte (e.g.: www.ibo.org/diploma; http://www.ibo.org/programmes/profile/documents/Learnerprofileguide.pdf).
Transformarea Şcolii ca sistem este cel mai important proiect public al României în deceniul 2008-2018 . El consfinţeşte, strategic, închiderea capitolului istoriei moderne a ţării noastre început după 1945 şi angajarea autentică pe calea deschisă de momentul 1 ianuarie 2007. Schimbarea adaptivă a Educaţiei constituie un exerciţiu profund de învăţare colectivă la scara întregii societăţi, fundamentat pe încredere, onestitate, competenţă, performanţă şi curaj, gândit să genereze câştiguri ireversibile – pe termen scurt, mediu şi lung – pentru toţi actorii individuali şi instituţionali implicaţi în punerea sa în fapt.
Timpul va proba.
Ca trainer lucrez cu copii, tin cursuri de comunicare verbala si non verbala. Am observat ca majoritatea sufera de un deficit in comunicare. Stiu sa comenteze operele literare de la clasa( pe care le-am studiat si eu acum 30 de ani), in scris, dar cand vine vorba de exprimare , de comunicare, de dialog, de interactiune totul se reduce la doua vorbe si acelea spuse cu privirea in pamant.
Parerea mea este ca ar trebui pus accentul pe tanar, pe ceea ce va fi in viitor, pe ceea ce il ajuta sa reuseasca in viata. Nu vrem sa formam roboti (sau poate da?), vrem sa formam oameni deschisi care sa reusesca. Oameni care sa fie multumiti de viata pe care o au si care in primul rand sa stie cum sa reuseasca in viata.
Ceea ce se face acum la scoala nu este destul, este invechit, depasit si nu mai rezoneaza in mintea tinerilor de azi. Degeaba continuam sa ii punem in banci si sa le punem sub nas notiuni pe care trebuie sa le memoreze ca sa ia o nota buna, nu mai functioneaza!
Mintea tinerilor de azi vrea altceva. Este dornica sa invete, este mult mai capabila si mai deschisa decat a generatiilor dinainte, iar misiunea noastra este accea de a o umple cu tot ce ii ajuta, cu notiuni care sa ii dezvolte si sa le ofere libertate si un drum in viata.
Sunt de acord ca trebuie sa invete, fiecare materie are rolul ei, dar cum? Istoria artei ar fi mai bine primita ca banalul desen de azi, istoria religiilor nu ar crea in scoala diferente intre diferitele culte, istoria muzicii ar fi extraordinara pe langa cel 20 de cantece invatate la ora de muzica. Romana, matematica si toate celelalte materii trebuie predate, dar punandu-se accent pe evolutia fiecarui elev in parte.
Nu e usor, dar se poate! Am discutat cu profesori care aplica aceasta metoda si functioneaza, dar trebuie efort!
Imi pare rau sa constat pentru a mia oara ca, in materie de gindire asupra invatamintului, haosul este total, ca si lipsa criteriilor. Fiecare intelege reforma strict din punctul lui de vedere. Viziunea asa-zis pedagogica impieteaza asupra viziunii mai corecte pe fiecare stiinta o are despre sine. Din Occident se ia, ca de obicei, tot ce este mai prost, in mod nauc si chiar iresponsabil.
Imi pare rau sa constat cit de puternic este acest limbaj de lemn al noii pedagogii, cit de mult rau poate face cliseizarea unor termeni care, in fond, sint destul de gaunosi. V-as ruga fierbinte sa reconsiderati, de pilda, importanta pe care o acordati, dupa moda occidentala, notiunii de "competenta". Acesta este, dupa mine, noul nume al ignorantei, superficialitatii, alinierii iresponsabile la idealul unui invatamint care nu urmareste decit sa formeze oameni "descurcareti", semidocti, manevrabili, iar nu oameni completi, cu o gindire sanatoasa, in stare sa reziste vicisitudinilor vietii in virtutea unei armaturi sufletesti solide. Reiau ceea ce s-a mai spus de catre o minoritate de oameni care se zbat din rasputeri sa aseze lucrurile pe un fagas normal: nu exista competenta fara cunoastere. Nu ne putem preface ca uitam lucrul acesta.
Cel mai bine se poate ilustra acest adevar pe tarimul umanist, care imi este, de altfel, mai familiar. Competenta de a comunica este un nonsens in afara cadrului traditiei culturale nationale. Constat cu groaza ca e la mare moda sa urasti autorii literaturii romane, pe motiv ca invatarea pe dinafara a comentariilor este o timpenie. Fireste ca da, dar ceea ce trebuie sa cerem este o alta abordare a acestor autori, nu scoaterea lor din programa. Uitarea literaturii nationale nu poate insemna nimic altceva decit uitarea identitatii nationale si a limbii romane. Limba romana au facut-o scriitoriii romani, ei au ridicat-o la nivelul unei limbi culte si inteligente. Lenea elevilor de a citi nu poate fi acceptata ca principiu...
In sfera conceptului intra: cunostinte, abilitati, atitudini.
Literatura romana, teoria si istoria, sunt perfest valabile la uman. Dar nu ma veti convinge ca pe viitorul muncitor calificat il ajuta prea mult intriga din Razvan si Vidra sau Alexandru Lapusneanu, in loc de retorica, de exemplu. Si eu am citit f. mult, dar nu cele impuse la scoala, as putea spune chiar dimpotriva. Asa si tinerii de azi. Lectura trebuie sa fie o decizie a lor. Aproape tot ce este impus este respins.
1) Cu tot respectul pentru domnul Miclea, ma tem ca este si dumnealui victima modei de a prelua din Occident "pe nemestecate" concepte care devin pernicioase prin abuz. L-as invita si pe dumnealui sa mediteze mai profund asupra a ceea ce se ascunde indaratul unui simplu cuvint si, mai cu seama, asupra a ceea ce cuvintul respectiv vrea sa respinga.
2) Cu riscul de a parea invechita si incapatinata, insist sa afirm ca o buna familiarizare cu literatura nationala trebuie sa constituie baza invatamintului, cea care asigura fiinta, fibra nationala si cunoasterea limbii romane. Asa a fost pretutindeni in lume, pina azi, si acest lucru a asigurat existenta profilurilor nationale specifice. De acord ca nu trebuie insistat foarte tare la liceele profesionale, dar la cele teoretice (chiar cu profil real), literatura romana trebuie sa continue sa fie o materie de baza. Sa nu se supere "realistii", dar numai cunoasterea pe cit se poate temeinica a literaturii romane iti asigura statutul de om scolit. Va amintesc ca intr-o vreme literatura romana era materie la examenul de intrare la medicina si la drept, si nu fara temei. Medicul si specialistul in drept trebuie sa fie umanisti ancorati in sfera culturii nationale, altminteri devin simpli roboti, lucru de care ne tot plingem. Mai cu seama o cultura tinara, ca a noastra, nu poate arunca peste bord ceea ce s-a scris in ultimele doua secole. Sigur ca modalitatea de prezentare trebuie improspatata, trebuie incurajata creativitatea profesorilor pentru a deveni capabili sa iasa din tiparele inghetate ale comentariilor standardizate. Lucrul acesta se poate face, trebuie facut. Intotdeauna vor fi privilegiati anumiti autori intr-o epoca si altii in alta epoca, dar literatura nationala nu poate fi pusa intre paranteze fara pierderi incalculabile.
Credeti ca ar fi utile in viata?
Si o intamplare haioasa:
Am intrebat la o clasa a XII-a (eu fiind de mate), ce cred elevii, daca in noaptea anterioara despartirii, Felix si Otilia ar fi facut dragoste, s-ar mai fi despartit? Dupa momentul de stupoare a venit raspunsul din partea unei eleve: bineinteles, ar fi fost doar un premiu de consolare. Otilia nu era facuta pentru o viata casnica.
Era o eleva slabuta, dar asa a inteles ea "enigma" Otiliei.
ideea generalizarii `paradigmei comunicationale` in locul studiului literar "clasic" este una preluata din Vest si aplicata in Romania de prin 2000 la limbile straine.
Literatura este perceputa ca o problema nu pentru ca este realmente asa, ci pentru ca profesori fara har si fara suficiente cunostinte literare, dar mai ales pedagogice, o fac arida.
Programa actuala, desi foarte incarcata la capitolul continuturi, permite TOT unui profesor bun, chiar si pregatirea pentru bune abilitati de comunicare ale elevilor.
Lectia in sine nu e oare comunicare, cu emitator si receptor, care schimba permanent rolurile? Daca il intrebi pe copil: "Ce impresie ai tu despre personajul Goe?", nu ii dai ocazia sa comunice? Daca ii inviti pe elevi sa argumenteze cine e de vina in cuplul Stefan Ghoerghidiu-Ela (din Ultima noapte... de Camil Petrescu), nu ai creat terenul propice pentru un dialog de o ora intre elevii clasei?
Eu stiu ca asta nu se practica pe scara larga, pentru ca atunci cand intram intr-o clasa noua si puneam astfel de intrebari, obtineam nishte ochisori mirati si intrebarea: "Adica sa spun cu cuvintele mele??" De obicei raspundeam: "Dar cu ale cui cuvinte ai vrea tu sa raspunzi, cu ale mele?", ca sa detensionez situatia.
Va asigur ca pe elevul de profesionala il va atrage mult mai mult o poveste (Alexandru Lapusneanul sau alta, mai accesibila) decat un text despre cum se comporta leii cand e canicula.
Am sa va mai spun ceva: achizitiile lingvistice se fac prin lectura mai mult decat prin "situatii de viata" artificial construite. Poti sa exersezi doi ani structura CV-ului si a scrisorii de intentie cu copiii (ele chiar exista in programa, ne e asta problema), dar pe un elev care nu stie sa scrie sau sa se exprime, nu il va ajuta cu nimic in viata.
Revin: paradigma comunicationala este in functiune la limbile straine. Rezultatul? Elevii ajung la Litere in anul I si nu au AUZIT de Byron, de Hugo, de multi altii, pentru ca ei au studiat texte nonliterare.
Sigur ca lecturile liber alese sint cele mai importante, dar scoala trebuie sa asigure un minimum de lecturi si pentru cei mai putin inclinati catre asa ceva.
Cunostintele lor efective sunt foarte slabe, abia prin anul 2-3 pot vorbi fluent, o parte dintre ei.
Nu stiu daca ati vazut, probabil nu, un film american pe nume Gangsters' Paradise. Acolo, o profesoara de literatura, interpretata de Michelle Pfeiffer, se vede nevoita sa ii convinga pe elevii ei, dealeri si narcomani, hoti si prostituate adolescente, ca merita sa studiezi literatura chiar si daca esti un ins oarecare, unul de dupa blocurile gri. De ce? Pentru ca daca citesti mult, incepi sa intelegi. Inveti sa intelegi. Si atunci nu mai poti fi manipulat. Esti un cetatean, nu masa de manevra. esti rezistent la manipulare.
Cum zicea Stefan Apetrei, tatal lui Nica, "nu mai esti asa, o vaca de muls pentru fiecare".
Problema, domnule Vlaston, nu e literatura, ci incompetenta celor care pretind elevilor de liceu sa fie teoreticieni literari si a celor care nu stiu sa ajunga la miezul, minunat, parfumat, stralucitor, al literaturii.
Problema nu e literatur, ci pedagogia pe care nu o mai invatam ca lumea, ca ni se pare ca romanul s-a nascut profesor.
Dlui profesor, cu dragoste
cu Sidney Poitier
Nu trebuie sub nici o forma sa renuntam la discipline cu puternic caracter formativ, cum ar fi logica, filozofia, limbile clasice, matematica, pe ideea ca nu au aplicabilitate imediata in viata de zi cu zi. Incercati sa intelegeti, o data pentru totdeauna: o disciplina formativa te invata sa gindesti solid, iti da o buna perceptie a ceea ce este peren in umanitate, iar aceasta este conditia sine qua non a unei corecte insertii in societate. Daca renuntam la asa ceva, e sigur ca scoala va trimite in societate numai oameni cu ochelari de cal, soldatei de plumb priceputi doar sa rezolve in mod strict limitat numai problemele unui birou anume. Daca scoti un asemenea om din biroul sau, el nu va sti sa se orienteze, nu va pricepe nimic din lumea in care traieste si se va intreba doar de ce nu o duce bine. De altminteri, scoala occidentala nu a eliminat din curriculum asemenea discipline, dimpotriva, ele fac parte din pachetul educational cel mai pretios pentru admiterea in invatamintul superior.
Vorbiti la nesfirsit despre "nevoile societatii contemporane", la care trebuie sa ne pliem cu totii ca la o fatalitate. Nu se gindeste nimeni ca, daca societatea contemporana este subreda, acest lucru se datoreaza tocmai acestui mod de a aseza caruta inaintea boilor, ingustei specializari, blamarii continue a disciplinei teoretice care e vazuta mereu ca "nefolositoare".
Nu putem aseza la temelia invatamintului legea minimului efort si a economiei absurde de resurse. Oricit s-ar stradui unii sa demonstreze asta, invatare fara efort nu este cu putinta.
Acum vin 75-80% din cohorta si nu neaparat din snobism, dar nu-si mai pot castiga painea cu munca necalificata. Au cam disparut meseriile de necalificati. Dar ce facem, ca IQ-ul mediu e scazut dramatic la o participare asa de mare. Cu aceleasi probleme se confrunta si altii. Aceasta-i marea provocare.
P.S. M-am uitat pe niste manuale existente de la o postliceala de profil (Electronica). Nu pot spune ca erau perfecte dar daca absolventii (care erau printre cei mai buni) ar fi stiut macar 50% din el ar fi fost excelent.
Noi din industrie atat vrem, SERIOZITATE.
In proiectul de lege exista scoli profesionale, apreciz la 30% procentul celor care, nu ca sunt mai putin dotati, dar au o inteligenta dominant practica, nu teoretica. Exista apoi licee tehnologice, populate cu viitori contabili (profilul economic), sau tehnicieni, sau ingineri. Acestia ar trebui sa invete dupa un alt curriculum, adecvat optiunii lor pentru cariera.
Nu vad unde ne contrazicem. Doar daca ati sugera ca toti trebuie sa aiba o aceeasi cultura generala, absolut indispensabila. Nici n-am stabilit ce insemna in ziua de azi, (nu de ieri), cultura generala. Mai intai limbi straine, apoi informatica, cunoasterea societatii si valorilor europene, cultura nationala (dupa europeana?). Sunt multe de discutat. Din pacate, luati cu viata de zi cu zi, ne aducem aminte sa discutam si problemele astea, la ocazii foarte rare.
Va ginditi vreodata la acest paradox: niciodata omenirea (e vorba de tarile civilizate) nu a fost mai bogata decit astazi, cu criza cu tot. Goethe nici nu visa sa traiasca in conditiile in care traiesc azi oameni foarte simpli. Si cu toate astea, nicioadata omenirea nu a fost mai putin dispusa sa aloce din aceasta bogatie o parte care sa o ajute sa se dezvolte spiritual. Despre asta e vorba, despre vointa de a ne orienta intr-o anumita directie, nu despre o forta obscura implacabila. Iar asupra vointei sociale nu avem decit sa lucram noi, fiecare dintre noi.
In ceea ce priveste ceea ce ar trebui sa reprezinte continutul culturii generale, nu cred ca trebuie sa fim atit de inversunati in a elimina din curriculum lucruri de bun simt pentru a introduce tot soiul de "noutati". Desigur, merita discutat. Dar iata, nu vad de pilda de ce am introduce cursuri de istorie recenta, istoria holocaustului, istoria minoritatilor, incarcind inutil programa, in loc sa facem serios, corect, cinstit, cursuri serioase de istorie. Nu stiu daca e nevoie sa facem cursuri speciale de ecologie atita timp cit predam serios stiintele pamintului. Sigur, informatica nu poate lipsi din formatia omului contemporan, dar asta nu inseamna ca trebuie sa le formam elevilor ideea ca orice se rezolva prin internet. Si tot asa
Vad ca pina si in ceea ce priveste ortografia sintem "de aceeasi parte", ceea ce pentru mine reprezinta o confirmare suplimentara a impresiei pe care mi-a lasat-o comentariul dumneavoastra.
Aveti respectul si admiratia mea.
Va multumesc si eu si ma bucur ca mai exista - asa putini cum sint - si oameni care rezista modelor de tot felul si gindesc cu capul lor, gratie "armaturii solide" pe care o mentionati la un moment dat.
Predati latina?
Dar alta e problema. In comparatie cu epoca in care ne-am format noi a capatat o importanta mare, sa nu zic covarsitoare, educatia nonformala si informala, mai bine pliata pe structura personala a individului. Acum tinerii circula, au acces la internet, intra in contact cu industrii si economii diverse, cu societati diverse, au masini cu inalta tehnologie. Uitasem comunicarea prin telefonie mobila.
Intrebarea este ce le trebuie sa fie EI fericiti. Nu NOI. Riscati un raspuns?
Pentru moment, ma multumesc cu unul scurt. Am o formatie umanista, am urmat un liceu de filologie. (Nu predau romana, ci, vai! oroare! o limba cit se poate de "moarta".) Cu toate ca nu eram chiar bita la matematica pina in clasa a opta, am ales calea studiilor umaniste pentru ca nu imi placeau, la vremea treptei I, stiintele exacte, pe care le socoteam seci, lipsite de viata, opuse fanteziei si libertatii spirituale. Am continuat sa vad lucrurile in felul acesta pe tot parcursul anilor de liceu si o buna parte din facultate. Astazi, regret profund ca nu am studiat mai mult stiintele exacte. Foarte tirziu am inteles ca intre un profil si celalalt nu exista o ruptura, ci continuitate. Asa intelegea lucrurile lumea veche, asa le intelege astazi Occidentul. Daca avem de invatat ceva din gindirea occidentala, venind in intimpinarea elevilor nostri celor prost orientati de noi, este tocmai aceasta mobilitate a domeniilor, precum si importanta domeniilor de granita. In aceste domenii se lucreaza foarte mult astazi si as dori si eu sa pot lucra. Din pacate, ma confrunt cu lipsuri mari datorate lacunelor din liceu.
Trebuie sa nu ne mai ferim sa amintim un adevar vechi de cind lumea, care suna, poate, cu totul anacronic, dar care nu este, de fapt, depasit: oul nu o poate invata pe gaina. Oricit de inteligent ar fi un tinar, pur si simplu virsta sa il impiedica sa vada chiar cum va evolua el insusi in viitor, ce sa mai spunem de mersul general al societatii. Intelegeti? Chiar nu poate sti ce anume ii va fi necesar in viitor. Numai un invatamint lipsit de prejudecati fata de anumite materii, un invatamint cu adevarat mobil ii poate oferi unui tinar posibilitatea de a alege mai bine cindva, de a se dezvolta si dincolo de granitele pe care ti le impune liceul.
Regret enorm ca nu am avut in liceu acei profesori de stiinte exacte care sa ma faca sa vad acest adevar, care sa imi stirneasca pasiunea pentru frumusetea, viata, fantezia acelor stiinte.
Sunt profesoara de chimie!
Ceea ce spunetzi dv. este f. interesant ...i mi place..dar nu are nici o legatura cu realitatea !
Problema scolii romanesti actuale este ca nu mai exista! Noi tot ne mai facem ca predam dar elevii nici macar nu se mai prefac ca asculta ! Sunt interesatzi doar de distractzie ! Vin la scoala sa socializeze, sa aranjeze ,,ce facem diseara", cu cine mai fac sex sau sa barfeasca. SCOALA ESTE DOAR UN CLUB MONDEN ! Nu exagerez....o spun cu disperare !!!!!!!!
Inainte de orice trebuie reintronata DISCIPLINA , in primul rand la elevi si apoi la profesori!
Suntetzi cadru didactic sau doar un alt teoretician de la minister care voiajeaza la Bruxelles, aude cate ceva pe acolo si apoi vine sa ne tzina lectii europene ? Care este legatura dv. cu scoala ? In minister am vazut tot felul de economisti, sociologi, politologi dar pedagogi nu ! Care va fi rolul pedagogiei ? Cum vom educa tineretul in aceasta tziganeala generalizata? Atzi vazut ce este la televiziuni?
FARA DISCIPLINA NU SE VA FACE NIMIC...... decat noi voiaje la Bruxelles !! si trancaneala cat incape !!
Nu va puneti niciodata intrebarea ca poate elevii aia pur si simplu nu au nevoie de ceea ce le predati si ei stiu ca nu au nevoie?
Sigur ca avem tendinta de a le cere elevilor cat mai mult, dar acest "cat mai mult" nu valoreaza nimic daca nu este utilizabil. Chiar si la chimie (si eu am predat chimia...) nu cred ca e nevoie de atatea "sinteze" si probleme complicate.
Pe de alta parte, hai sa vedem cat sunt de utile toate acele cunostinte, chair si pentru specialisti...
Sa ne amintim, pentru a mia oara, ca anumite reforme care se produc in Vest vin pe fundamentul unei culturi milenare, foarte bine asezate, in care obligatiile sint bine intelese, ca si drepturile, in care contactul cu cartea din biblioteci este de la sine inteles, in care relatiile suple dintre profesori si elevi nu exclud respectul, ci dimpotriva, il presupun. A elimina complet principiul autoritatii din invatamint, a afirma mereu, sus si tare, ca elevul stie mai bine decit adultul ce trebuie sa invete, a culpabiliza la nesfirsit pretentia didactica duce la ceea ce vedem: deruta totala, rasturnarea totala a valorilor, lipsa criteriului axiologic din procesul de invatare, lipsa modelelor...
Sint foarte multe lucruri de discutat, dar discutia trebuie sa o poarte in mod public oamenii cei mai luminati din societate, iar nu cei care nu au alt principiu decit comoditatea si capatuirea rapida. Ceea ce spun eu aici este total impotriva curentului de opinie general. Incercati, totusi, sa vedeti dincolo de clisee, dincolo de comanda politica, dincolo de presiunea mediatica (din pacate, majoritatea jurnalistilor provin din rindul celor mai superficiali elevi - va ginditi la asta vreodata?). Incercati, o clipa, sa vedeti temeiul unei alte opinii decit cea generala. S-ar putea sa constatati ca adevarul se afla, ca si alta data, de partea celor putini.
Nu cred ca mai are vreo importanta majora curriculum, asa cum avea acum 4-5 ani. Viteza de invechire a cunostintelor si nevoia de acumulari noi sunt din ce in ce mai rapide.
Asa, "la ochi" cred ca trebuie reinnoite cunositnele acumulate in proportie de peste 50% cam la fiecare 4-5 ani. Si viteza asta pare sa creasca...
Ne kakaim de 20 de ani sa to schimbam curricula... Cred ca in momentul de fata nici nu mai are vreo importanta.
Presiunea majora vine din partea necesitatilor de invatare continua, nu din partea sistemului de invatamant organizat.
Simplu spus, in acest moment dupa ce ai depasit clasa a IV-a, cel mai bun lucru pe care trebuie sa il faci este urmatorul:
a) sa inveti cat mai bine engleza
b) sa-ti procuri o legatura internet cat mai buna
c) sa te rogi de careva sa te invete cum se utilizeaza internetul ca resursa de invatare (nu e absolut deloc usor, si daca te limitezi la limba romana si la cautatul cu cuvinte cheie pe principalele masini de cautare, chiar nu ai nici o sansa sa inveti ceva...)
Nu in ultimul rand, trebuie sa te apuci sa verifici tot ceea ce primesti la scoala drept cunostinte: cel putin manualele pe care eu le stiu au in proportie de peste 25% tampenii, neadevaruri stiintifice sau pareri pesonale absolut nefundamentate. Problema e ca din cauza asta, nu stii care sunt cele 75% cunostinte fundmentate...
Practic, trebuie sa ne aparam copiii sa nu fie tampiti de sistemul de invatamant.
Un profesor se lauda cat de bine este sa stie elevii pe dinafara capitalele tuturor tarilor lumii. Parintii il aprobau. Eu am spus ca nu vad nici o valoare in aceasta memorare si ca mult mai bine ar fi sa fie invatata geografia pe baza legaturilor dintre geologie/relief etc. si dezvoltarea economica a unei tari, ocazie cu care s-ar memora si capitalele, fara sa vrei... Raspunsul "Nu avem timp sa invatam tarile!".
Pace voua, cititorilor...
Sunt mama a 2 copii de clasele a 3a si a 4a. Am citit cu mult interes materialul dvs. si comentariile de mai sus, si mi-au ramas cateva nelamuriri:
1. In legatura cu banii care urmeaza elevul. Mi se pare absolut OK ca principiu, ma intreb insa daca nu exista o capcana pe undeva. Imi explica un profesor universitar dezamagit profund de ceea ce face ca el nu poate sa pice nici un student, oricat de putin invata: finantarea facultatii este in functie de numarul de studenti. Si daca in I-VIII nu-i lasam repetenti ca sa le dam o sansa, iar mai apoi ca sa nu plece cu banii, nu exista riscul sa ajungem tot la un invatamant foarte slab?
2. Voluntariatul in scoala - exista vreo reglementare mai nou? O mama foarte priceputa si dedicata a vrut sa invete copiii din clasa fiicei ei colinde, sa faca un cor, si n-a putut pentru ca....era prea complicat: trebuia inchiriata clasa de la primarie, si incheiat un contract intre ea si scoala dar pentru asta ar fi trebuit ca ea sa aibe o firma ca sa poata face contract si...si...
Poate ca mult mai multi parinti s-ar implica daca ar putea, si fiecare ar putea sa creeze ore sau clase "optionale" in care sa-i invete pe copii ceva din care sa inteleaga la ce folosesc cunostintele invatate in scoala. Da, exista profesori minunati si foarte slabi, si exista parinti indiferenti si altii foarte dornici sa participe la educarea copiilor lor.
3. Si eu ma gandesc cu groaza la cum vom impusca notele din clasa a cincea. Pentru ce? Ca sa faca un liceu bun. Pentru ce? Ca sa faca o facultate afara, bineinteles, daca nu se schimba nimic...
4. Poate se uita cineva si la nenorocitul ala de manual de istorie de clasa a 4-a. Cel din care copiii afla cum s-au asezat popoarele slave intre Elba si Volga. Aceiasi copii care inca habar n-au de Olt si Mures. Si la cel de Educatie civica care le spune cum copiii "trebuie" sa ocroteasca natura, dar nu si in ce fel.
Din pacate - o spun cu tristete- scoala actuala este cel mai mare dusman al copiilor nostri: le ocupa timpul cu cunostinte inutile si ii oboseste aiurea, asa ca foarte greu si singuri mai invata ceva.
Diferenta dintre scoala noastra si cea din SUA- de exemplu - este de abordare si de calitate, nicidecum de volum al cunostintelor.
Singurul motiv care ma face sa prefer totusi un V-VIII in Ro fata de -sa spunem SUA sau Germania, este (relativa) siguranta a scolilor de aici.
Dar nu uitati ca nici un liceu, cat de bun ar fi, nu poate pregati pe cineva ca lumea pentru o facultate in SUA- de exemplu.
Nu e vorba de "a face fata", fac ai nostrii foarte bine "fata" - ci e vorba de cat de bine pot folosi ulterior ceea ce invata in facultate, e vorba despre niste valori si atitudini care sunt deja formate la varsta de 18 ani, greu de crezut ca se mai schimba.
Altfel spus, trenul care trebuie prin pentru a invata in strainatate este clasa a IX-a, nu a XII-a.
Sigur ca o sa-mi sara multi in cap spund cat de destepti sunt copii nostru si ce rezultate bune obtin ei in SUA, mult mai bune decat "tampitii de americani" (glumesc).
Dar ATENTIE! Nu er vorba despre rezultatele scolare aici, ci despre capacitatea de a le UTILIZA, precum si de formarea unor sisteme de valori si atitudini sociale, de care facultatea saraca nu prea se mai ocupa...
Va multumesc pentru energia pe care o consumati in aceasta lupta cam inegala cu sistemul cel intepenit. Abia astept si eu discutiile de amanunt si cred ca sunt multi cei care sunt gata sa lucreze pentru niste manuale cat mai bune.
1. Conteaza notele si nu cunostintele
2. Punctajul scolilor scade cu nr de exmatriculari, sanctiuni asupra elevilor etc. Deci amestecam griu cu neghina si avem o piine buna!!!
3. Materii duse la un nivel cretin de detaliere, (cultura nu se formeaza citind catea de telefon)
4. In toate materiile ori filozofam despre subiect ori il divizam in sub categorii si subsubcategorii ...
5. Ca si peste tot si in invatamint cerem atit de mult incit suntem convinsi ca nici un copil n-ar reusii sa faca fata fara ajutor (cantitatea nu naste calitate)
6. Cum se poate ca un absolvent de facultate (parinte) sa nu poata sa-si ajute copilul de clasa V, VI, pentru ca nu intelege din manual nimic?
7. Nu sunt sincronizate informatiile din gradinita cu clasa I din clasa IV cu clasa V etc.
Si sa nu uitam, soc. nostra promoveaza prostia, uitate la TV sau mai rau in parlament ce cultura au "iubitii nostrii".
Eu cred ca am uitat ce rol are invatamintul.
1 de ce sunt trecuti toti derbedeii?
2 de ce trebuie sa ai facultate neaparat?
4 unde e concurenta reala?
5.Cum faci diferenta intre un elev bun si unul rau?
Nu toti trebuie sa faca scoala dar ar trebuii sa vedem diferenta cind s-a facut. Eu n-o vad.
Si cultura generala nu este o himera, caci din moment ce n-o are nimeni toti o avem.
Unul din cuvintele cheie in tot acest demers este
"motivatia". Daca toti cei implicati in acest proces sunt motivati, atunci si elevii vor avea motive suficiente sa dobandeasca cunostinte.
Din punctul meu de vedere, meseria de dascal, ca si cea de medic este vocationala.
Cine si-a ales aceasta profesie din alte motive nu poate duce la perfomanta elevii indiferent de programa, invatamant de stat sau privat!
Un profesor cu vocatie gaseste metode alternative de a atrage elevii in tainele invatatului apoi, fiecare parinte are datoria de a-si sustine copilul in domeniul care il reprezinta.
Am ocazia sa intalnesc suficiente persoane, adulti, studenti, elevi si parintii acestora, dornici sa identifice potentialul de dezvoltare intr-un domeniu.
Asadar, programa ingradeste si uniformizeaza, dar profesorii si parintii pot sa-si faca datoria.
Pentru acest demers, privind in urma, elevii le vor fi recunoscatori.
Asa ca, dupa 12 ani vechime in invatamant sunt sigura ca nici un guvern si nici un ministru nu va reusi sa schimbe in bine invatamantul romanesc...
as pleca si maine din invatamant daca n-as fi atat de legata de elevii
"materia care o predai"?
Profesoara? Ce sa mai vorbim!
Parerea mea este ca acest lucru trebuie sa dispara din legea invatamantului .
"Ce inseamna cultura generala? [..]Ei bine, ideal ar fi ca viitoarea cultura generala sa fie esentializata, sa nu presupuna un efort de asimilare, sa se realizeze “din clasa”." Sa nu presupuna efort de asimilare.. dar despre ce sa invatam, ca romanii au fost aprigi si dacii betivi? Nu exista nimic serios, concret, fara un efort de asimilare.. daca vreti poezii ca afara, unde fizica+chimia+bio (numite "science".. wou!) in liceu se rezuma la o ciorba de povesti generale, fara formule, ca o poveste dulce din care peste ani ghici ce vor retine? NIMIC! Ii intrebi si ei nu mai tin minte mai nimic! Se uita la tine ca la urs! si oameni cu pregatire superioara, nu vorbesc de vanzatori de hamburgari.. Chiar stiti despre ce vorbiti?
".. pregatirea pentru viitoarea profesie sa inceapa din clasele de liceu, [..] viitorul curriculum s-ar putea foarte bine restrange la 8-10 discipline, inclusiv prin agregarea unor materii apropiate si din care sa nu lipseasca disciplina “societatea europeana”." Si unde e cultura generala? literatura fara exegeza? (ca e grea si necesita efort de asimilare..); filozofia probabil prea complexa, istoria o poveste de seara, iar geografia un roman captivant despre formarea planetei si cum arata oamenii in alte tari.. biologia? ce es' copil.. asta chiar nu merge fara efort de asimilare.. Mate? Ce sa asimilam la mate ca se invata singura.. mai bine ca aia afara, care fara calculator nu pot calcula 12x13.. nu credeti? de ce nu vizitati? Spuneti ca ai nostrii fac prost la testele lor! ma faceti sa rad! incercati sa vedeti ce fac ai lor la testele noastre, sa vedem cati trec.. pai daca sunt asa superiori si adaptabili inseamna ca ar trebui sa faca bine, nu? de ce sunt acceptati ai nostrii (cand emigreaza cu parintii) intr-o clasa mai sus fata de romania? sunt prea prost pregatiti?? unde va e logica.. ori nu aveti, ori ei nu au, ca altfel de ce i-ar accepta la o clasa mai sus?
"In primul rand faptul ca ….exista. Nu e o gluma. In alte tari, [..] fiecare scoala a primit dreptul de a-si defini propriul curriculum, propria identitate educationala." nu's ce face polonia, dar afara nu-i asa decat la universitate, si nici acolo.. exista un curiculum de baza, general, si ceva independenta pe langa el, dar exista. mai informati-va.
"O profesoara din Ungaria imi spunea: “cum sa-mi spuna ministerul ce sa fac la clasa, ce, ministerul stie ce elevi am eu in fata?”" Haida-de! Stiti, am mai auzit chestia asta de la niste elevi lenesi si cu gura mare.. nu-i spune ministerul, ii spune un consiliu de oameni alesi care se presupune ca au experienta si competenta de a indruma.. nu poti lasa educatia pe mana oricarui dobitoc! maine, ca sa atraga bani si sa se laude cu notele mari obtinute de elevi, ar putea sa se rastranga doar la materiile de bacalaureat.. asta e cultura generala? nope!
solutia e sa terminati cu politica cand vine vorba de invatamant si sa faceti un "consiliu de uniune nationala".. de oameni bazati si cu strategie buna, nu schimbati pe criterii politice cu toate muhaielele.. avem oameni competenti in licee, profesori renumiti, de ce nu-i chemati? terminati cu politica si cu BS'ul si puneti mana sa faceti treaba cum trebuie.. restul e apa de ploaie..
Voi face si o sinteza pe care o voi trimite ministrului educatiei.
Inca o data va multumesc si va astept la o viitoare dezbatere.
Chiar crezi ca o va citi cineva?
sunt de multa vreme in comunicare cu factori de decizie.
studentii mai buni: acceptati de regula de universitatile esalon 3..n (au si ei universitati gen spiru, nu va speriati, dar angajatorii la firme tari stiu care le e hramu'.. cu "spate" insa, si aici incompetenta se poate usor strecura).
studentii buni din universitatile tari - aia stiu multe din mai multe motive: scoli private pe bani grei (unde se face aprope de 'cultura generala' visata) dar axate mai mult pe profil umanist; programele de 'dotati' (unele aberante insa, cu proiecte stupide); elevii care au invatat extra ptr ca s-au preocupat parintii sa-i impinga de la spate. Cam astea sunt categoriile ce se indreapta spre performanta. Astia ajung sa stie bine mai tarziu, si aici ne iau ei pe noi de fapt: invata in universitate de capiaza.. astia nu prea au viata, daca nu se tin de carte, pa..
hai..nu mai fiti copii....
1) cadre didactice a caror pregatire si conduita morala nu ar avea ce cauta in sistemul de invatamant(de modele nici nu poate fi vorba).Cum au ajuns aceste cadre didactice la Liceul Ovidius???Evident pe spagi si alte acareturi date la Inspectoratul scolar unde se schimba echipa de conducere si inspectorii dupa scimbarile politice.La schimbare profesorii inspectori ajung la catedra in liceele cele mai bune sau scoli gimnaziale(desi sunt f.slab pregatiti si au un mod de a gandi de te apuca spaima) in timp ce amaratii care nu au pile si relatii dau examene de titularizare pana le cade capul.
2)directorii la fel sunt numiti politic,si asta numai ca Primaria si Consiliul Judetean sa poata fura mai bine banul public.I-as sugera d-lui ministru sa verifice pe ce s-au cheltuit banii,si cat au costat asa zisele investitii, sa verifice cine a castigat licitatiile etc.Deci atata timp cat in invatamant nu va fi instaurata ca LEGE -"angajarea pe baza de competenta profesionala si morala" puteti face catralioane de programe si alte documente care arata si suna bine pe hartie dar in practica ne lovim de "apucaturile fanariote" ale celor ce le aplica.Sincer mi-e dor de dascalul dedicat profesiei sale(nici pe vremea comunistilor acestia nu aveau salarii mari,dar aveau Respect e sine si Respect pentru profesia aleasa).Acum nu stiu cum sa sicaneze copii la clasa pentru a-i obliga sa faca meditatii in particular(25 lei/ora) fara a plati impozite,scara de notare este fatis structurata pe acest criteriu si uite asa copiii nostri invata de mici ca nu conteaza cat inveti si cat de inteligent esti ,conteazxa cate cadouri faci cadrului didactic,cu cine faci meditatii,etc
Propunerea înfiinţării disciplinei „societate europeană” mi se pare absurdă. În primul rând pentru că nu există societate europeană, e un construct teoretic (deocamdată) artificial.
„Cultura generală trebuie să se realizeze în clasă” – iată altă idee greşită. Studiul individual a stat totdeauna la baza formării setului de cunoştinţe. De fapt, am considerat mereu că şcoala trebuie să te înveţe cum să înveţi şi să-ţi arate un început de drum. Restul ţine de fiecare elev în parte.
Sugestia existenţei unui trunchi comun, urmând ca cel puţin 25-30% din programă să fie lăsată la latitudinea şcolilor mi se pare corectă. Evident, cu mare atenţie pentru ca în acei 25-30% să nu apară abuzuri. Dar, la modul general, ideea e bună.
Existenţa a trei tipuri de programe – minimal, mediu şi maximal – nu este productivă. Orice elev cât de cât dotat intelectual poate face faţă actualei programe. Sigur, nu cu aceleaşi performanţe, dar de aceea există premianţi şi oameni care trec clasa cu 5. Să înfiinţezi programe cu un conţinut redus înseamnă să-i şcolarizezi şi pe leneşi, e încurajarea lenei intelectuale. Cine vrea să înveţe mai puţin să stea acasă sau să-şi ia profesor particu
sa gandeasca si pe de alta parte latura socio-afectiva care il va ajuta sa se integreze armonios in societate. Rolul scolii trebuie sa fie ca, impreuna cu educatia de acasa sa-i inoculeze elevului o ierahie a valorilor.
Elevul trebuie sa invete in clasele 1-12 care este clasificarea manifestarilor intelectuale: cunoastere, intelegere, aplicare, sinteza, evaluare (conform cu piramida lui Bloom) si cum se pot atinge si nivele superioare ale acestei ierarhii.
Si nu in cele din urma elevul trebuie sa invete ca acolo unde este cazul autoritatea poate fi contestata.
2. Un alt subiect arzator este formarea studentilor de la Stiintele educationale (si nu numai). Vai si amar de ei si de modul cum si ce se preda acolo.Tot ce ati spus dvs despre invatamintul preuniversitar, este valabil 100% si pt cel universitar. Noi inca nu avem specialisti in domeniul educatiei , curriculumui etc!!! De ce? Cine sunt viitorii specialisti? Acum 6 ani admiterea la Cuza Iasi pt pedagogie se facea prin sistemul cascada, adica cei care nu intrau pe locurile de la psihologie, ajungeau la PPS si apoi la pedagogie. Pedagogia era si cred ca mai este cenusareasa Sttiintelor educ. Studenti in mare parte complexati si demotivati.Ori educatia este un domeniu pe tot globul iar noi nu stim sa cream specialisti in ale educatiei. ma opresc aici, mi s-au dus cele 2000 caractere :)
De aceea vreau sa impartasesc ideea catorva subiecte (sa le zicem materii) a caror carenta in educatia mea proprie eu am resimtit-o in viata de adult si care cred ca ar trebui sa fie niste lucruri de baza pe care trebuie sa le stim fiecare pentru a ne fi bine fiecaruia in parte si tuturor la nivel de societate. Eu le-am studiat singura, dar sunt mase mari de oameni care nu studiaza singuri si merg pe intamplare:
- nutritia (ce mancam si cat de sanatos; ce inseamna o portie normala si un mix sanatos de alimente; care alimente contin grasimi, proteine, glucide; care sunt virtutile diverselor alimente; de ce sunt nocive anumite alimente; cum sa judecam informatiile de pe eticheta unui aliment; care sunt principiile calibrarii alimentelor intr-un regim de slabire; teorii de nutritie)
- boli (cum recunosti bolile majore ex. tuberculoza, cum deosebesti un guturai de o gripa, care e principiul simplu al tratamentului unei boli, cum trebuie sa-ti monitorizezi sanatatea, informatii de baza despre consumul de medicamente (ex. antibioticele) si suplimente alimentare (vitamine, minerale, extracte de plante), lucruri de baza despre diversele sisteme de tratament impreuna cu punctele lor tari si limitarile fiecaruia(alopat, homeopat, fito- si api-terapeut, acupuncturist)
- forma de guvernare a tarii (ce rol are presedintele , ce rol parlamentul, ce rol guvernul si in consecinta ce sa astepti de la ei si ce nu) si care sunt drepturile tale de cetatean si de ce sunt atat de importante.
Multumesc
Propuneri de materii la : http://teodorpricopi.blogspot.com/2009/02/reforma-educatiei.html