Film despre capitalismul romanesc difuzat in Franta de 1 decembrie:

Miercuri, 2 decembrie 2009, 17:14 Actualitate | Esenţial

"Capitalism - reteta noastra secreta" a fost difuzat de canalul de televiziune ARTE, in Franta, de ziua nationala a Romaniei. Realizat de Alexandru Solomon, filmul este o serie de interviuri cu cei considerati primii capitalisti ai Romaniei: Dan Voiculescu, Dinu Patriciu, George Padure, Ioan Niculae. Ei au in comun fie afacerile cu statul, munca in comert exterior inainte de revolutie, care insemna implicit, dupa cum explica Voiculescu, si colaborarea cu securitatea. Pelicula intra in intimitatea milionarilor/miliardarilor romani si prezinta imagini inedite cu acestia, realizand portrete in detaliu ale acestora. Filmul poate fi vizionat aici.

Ce ar vedea Ceausescu dupa 20 de ani de la indepartarea lui in Romania anului 2009? Acesta este pretextul de la care porneste filmul si de la intrebarea lui Nicolae Ceausescu: "De cand acesti tradatori m-au executat, cine sunt noii lor stapani?"

Voiculescu in film Foto: Captura HotNews.ro

Primul dintre ei, Dan Voiculescu, care apare cu un interviu acordat unui post de televiziune anglo-saxon, american probabil, in care vorbeste despre banii Securitatii si despre locul in care se afla ei: in conturile firmei Crescent din Cipru. Cele mai importante declaratii ale sale:

• Cine a construit capitalismul roman asa cum este el, dupa 20 de ani, in conditiile in care Voiculescu scrie intr-o carte ca "un sistem corupt a fost inlocuit de un alt sistem corupt, nomenclatura a fost inlocuita de o alta, iar mediocrii domina scena tranzitiei"? "A existat si in Romania o categorie din care faceam si eu parte, care lucra pentru multinationale in perioada comunismului. Asta le-a permis sa vada capitalismul inainte de venirea lui in Romania, inainte de asimilarea metodelor de lucru occidentale, fara a parasi tara. Aceasta categorie de persoane reprezinta principala categorie si este cea pura, reala, capitalistii romani".

• El povesteste ca revolutia din '89 l-a prins in functia de director general al firmei Crescent din Cipru, cu un salariu fabulos pentru acele vremuri, de 5.000 de dolari. "Compania noastra a lucrat in stransa colaborare cu o companie de comert exterior creata legal de statul roman, care si ea era foarte serioasa. Dar care apartinea securitatii statului. Si asta inseamna ca am lucrat cu toate institutiile statului, inclusiv cu securitatea. Iar daca ai lucrat cu aceasta companie erai considerat automat ca ai lucrat cu securitatea. Dar trebuie stiut ca securitatea era singura institutie care acorda o autorizatie pentru acest tip de intreprindere".

• Compania Crescent pentru care lucra Voiculescu era inregistrata intr-un paradis fiscal in Cipru, se arata in film. In 1990, guvernul roman a angajat experti inspectori financiari canadieni pentru a da de urma conturilor securitatii. Cautau 2 miliarde de dolari disparute.

La fortune de diable, 1991: este un interviu acordat de Voiculescu, in care vorbeste despre fondurile securitatii.
Reporter: In timpul comunismului ati acumulat zeci de milioane de dolari. Unde sunt ele?
Voiculescu: Acesti bani sunt in conturile Crescent din Cipru. Toti acesti bani, profitul net sunt in conturile firmei Crescent in Cipru.
Reporter: Care estimati ca e valoarea companiei (n.r. Crescent)?
Voiculescu: Nu stiu, este un secret, in mod normal? Pentru ca daca e un secret, nu va spun.
Reporter: Puteti sa-mi spuneti daca vreun ban din aceste profituri au fost indreptate spre conturi speciale, dupa caderea regimului ceausescu?
Voiculescu: Nu, domnule.
Reporter: Niciun penny?
Voiculescu: Niciun singur banut.

• Voiculescu spune ca expertii canadieni le-au spus autoritatilor romane ca Voiculescu trebuie arestat si adevarul despre conturile securitatii vor iesi la lumina. I-am iertat pe canadieni, spune Voiculescu, care sustine ca pentru aceasta afirmatie a expertilor, daca ii dadea in judecata, ar fi castigat procesul.

Realizatorii peliculei se intreaba mai departe, dupa cazul Voiculescu, despre cum s-a construit capitalismul in Romania si prin ce metode banii statului au devenit capital privat. Banii din comertul exterior au fost deturnati tocmai de aceia pusi sa ii pazeasca, de cei mai de incredere, care si-au inceput cu ei propriile afaceri, se arata in comentariu.

Ioan Niculae, patronul InterAgro are tot experienta muncii in comertul exterior si chiar munca in Securitate. Timp de trei ani si jumatate, cand avea 24-25 de ani, a lucrat pentru politia secreta a regimului comunist. Pana in 1980.

• Putem spune ca oamenii securitatii si-au impartit zonele economice pe care sa le controleze?, este intrebat. "Am lucrat pentru securitate pana in 1980, aveam 24-25 de ani, am lucrat 3 ani si jumatate si am plecat in comert exterior. Cine era suficient de matur si poseda capitalul necesar pentru a demara o afacere la revolutie? Cei care, ca si mine, aveau intre 35 si 45 de ani in 1989. Vrand nevrand, noi am trait intr-un sistem. Ce sa fi facut dupa revolutie? Sa ne retragem, sa disparem? Sa fiu facut vinovat doar pentru ca am lucrat intr-o companie comunista de comert exterior? Care este problema?", raspunde acesta.

Rasfatatul inceputului anilor '90, George Padure, isi marturiseste dezamagirea de a fi cazut in uitare si de a nu fi reusit sa faca bani multi. Pentru ca nu a vrut sa apartina grupurilor care imparteau banii, de fapt, spune el. Copil de nomenclaturist, tatal lui a fost primar al Constantei pe vremea comunistilor, a fugit in Belgia intr-o vreme cand era suficient sa isi spuna numele - zice Padure in film - pentru a obtine avantaje. Dar tatal lui a fost "unul dintre activistii cuminti", care n-a acceptat sfatul sotiei de a face ceva pentru a avea si ei o "cosmelie", pentru ca voia sa puna capul pe perna linistit noaptea. Insa fiul lui s-a intors cu 4 milioane de dolari din Belgia pentru a-si deschide afacerile intr-o "economie perfect instabila". "Unoeri ma simt jenat ca n-am reusit sa castig atatia bani precum altii. (...) Eram preferatul vremii", se lamenteaza Padure, acum e cazut in uitare.

Sorin Ovidiu Vantu (SOV) - arhiva, chemat la Parchet Foto: Site-ul ARTE

Tender, Vantu, Dan Ioan Popescu  - imaginile prezentate de televiziuni cu ei chemati in fata anchetatorilor si concluzia raportului pe justitie din 2009 al Comisiei Europene care noteaza faptul ca niciun caz de mare coruptie nu si-a primit sentinta. Cateva imagini cu oameni pagubiti la FNI. "Justitia este foarte agitata, nu ajungem niciodata la fondul problemei, din cauza viciilor de forma", este comentariul filmului.

Dinu Patriciu Foto: Site-ul ARTE

Povestea de succes in afaceri a lui Dinu Patriciu ocupa o parte extinsa a peliculei. In februarie 1990 a creat prima firma privata din Romania, Alpha, un birou de arhitectura, iar primul milion l-a facut un an mai tarziu, din cateva proiecte imobiliare pe niste terenuri pe care le detinea, care au fost vandute unor "antreprenori cu viziune".

• Filmul prezinta povestea privatizarii Rafinariei Vega, a Petromidia, povestea datoriilor si banii pe care i-a platit Dinu Patriciu si mentioneaza faptul ca datoria de 571 de milioane de dolari trebuie platita statului pana in 2010. In plus, aminteste ca Libia avea o creanta de 85 de milioane de dolari pentru lucrari facute de Petromidia pe vremea lui Ceausescu, o creanta pe care a recuperat-o Patriciu.

• N-a fost o operatiune imorala, ci una comerciala, spune Patriciu despre aceasta afacere. Probabil e prima operatiune de anvergura de achitare a unei datorii a statului catre el insusi. Dar daca statul era un mai bun negociator? intreaba realizatorul filmului. "Statul nu dispunea de resursele intelectuale sa fie un mai bun negociator. Functionarii din comunism si-au pastrat posturile, nu aveau suficienta experienta in economia libera. Dar capitalismul e imoral. Exista o mitologie pe dos a succesului: nu poti sa ai succes decat daca furi".

• Patriciu surprinde evolutia capitalismului romanesc prin desen, intai un rechinas, apoi o balena, in final o caracatita. Si marturiseste ca s-a distrat bine.

Gigi Becali e prezent si el in film, ca o evolutie de la arestare pana la a deveni europarlamentar si destul de stigher in hemicilul de la Strasbourg, in timp ce povestea lui Dan Diaconescu si a postului OTV este considerata si ea simbolica pentru modelul de capitalism romanesc.

"Oamenii au reinceput sa ii aprecieze pe securisti, si-au dat seama ca sunt inteligenti si ca au reusit", este concluzia de final a lui Dan Diaconescu. "Romanii s-au obisnuit si cu coruptia, si cu faptul ca hotii scapa nepedepsiti si au ajuns sa le para rau ca n-au facut (furat) si ei".

Asa ca si Ceausescu, personajul care face calatoria in Romania la 20 de ani de la caderea sa ar fi multumit. Multumit ca aceia care au lucrat in comertul exterior au reusit si ca pot exporta modelul lor de capitalism.