Atitudinea discriminatorie a multor romani fata de etnicii romi (tigani) ramine raspindita, chiar daca procentul celor intoleranti e in scadere fata de anii precedenti. Un studiu realizat de compania IMAS, la comanda guvernului, arata ca mentalul colectiv e dominat inca de imaginile de “tigani care au prea multi copii, sunt murdari sau care incalca legea”. Cu toate acestea, romanii nu se tem ca romii ar reprezenta o amenintare pentru tara sau pentru propria familie.
“Se pare ca Madonna a avut dreptate. Romanii manifesta in general o atitudine discriminatorie fata de romi”, considera Mircea Toma, expert in cadrul programului Stop Prejudecatilor despre Etnia Roma (SPER), implementat de guvernul Romaniei.
Toma si-a asumat in mod deschis acest mod de captare a atentiei publice pentru a “traduce” datele mai tehnice ale unui etno-barometru care si-a propus evaluarea climatului interetnic.
Conform studiului, 86,4% dintre romani considera ca “cei mai multi romi prefera sa traiasca din ajutorul social decit sa isi caute un loc de munca”, 71,7% cred ca “cele mai multe femei rome sunt murdare si au prea multi copii”, iar in proportie de 77,7% apreciaza ca “cei mai multi romi incalca legile”.
Si imaginea generala despre romi este una preponderent negativa, cu aproximativ 43% dintre respondentii romani crezind ca romii sunt lenesi, dar si uniti (in proportie de 40%) sau hoti (39%).
In schimb, romii considera despre romani ca sunt cumsecade, harnici si primitori, in timp ce pe ei insisi se apreciaza drept primitori, cumsecade sau uniti. Cu cit interactioneaza mai mult cu etnicii romi, cu atit romanii devin mai intoleranti. Astfel, doar 20,8% dintre romani nu ar vrea ca romii sa locuiasca in Romania, 32,4% nu ii vor in propria localitate, 47,4% nu ii vor vecini, iar 68,4% nu i-ar accepta in familie. Singura veste buna in acest context, e ca datele rezultate acum sunt in scadere sesizabila fata de o cercetare identica facuta in urma cu sapte ani.
Pe de alta parte, releva Etno-barometrul, in ciuda atitudinii predominant negative fata de romi, cei mai multi romani nu cred ca romii reprezinta o amenintare, nici la adresa tarii, nici a propriilor familii.
Procentul celor care asociaza romii unei amenintari potentiale a ramas relativ stabil in ultimii ani. In ce priveste cliseul “rom sau tigan”, realitatea arata ca circa 90 la suta dintre romani folosesc termenul “tigan”, in timp doar 9% pe cel de rom (spre comparatie, acum 7 ani, doar 2% dintre romani acceptau termenul rom).
Situatia sta altfel la nivelul romilor. Acestia se identifica astfel in proportie de 30 la suta, in timp ce 66% prefera tot etnonimul de tigan. O alta constatare a cercetarii sociologice este ca gradul de saracie e mult mai accentuat in rindul romilor, doar 2 la suta dintre acestia avind un status social inalt, in timp ce lipseste o clasa medie.
“Realitatea este, sub multe dimensiuni, dramatica”, e una din principalele concluzii ale Etno-barometrului, iar cel mai bun mijloc de schimbare a stereotipurilor este “frecventa interactiunii interetnice”.
Concluzii din precedentul Etno-barometru, din 2002, rezumate aici
2
10
