Materia neagra din Univers va fi analizata cu ajutorul acceleratorului de particule LHC inca din acest an; cercetatorii vor fi la posturi de la mijlocul lunii noiembrie, cand este planificata repornirea acceleratorului, urmand ca la putin timp dupa eveniment sa fie urmarita materia intunecata si bosonul lui Higgs, a anuntat Organizatia Europeana pentru Cercetari Nucleare (CERN).

In timpul primelor etape de functionare, adica la finalul anului 2009 si inceputul lui 2010, cel mai puternic accelerator de particule din lume - Large Hadron Collider (LHC) - va functiona la o energie de 3,5 Terraelectronvolti (TeV), adica la o putere de trei ori si jumatate mai mare decat cea a acceleratorului Tevatron din Statele Unite ale Americii, scrie AFP. Acesta din urma functioneaza in Fermilab, in apropiere de Chicago, si este cel mai mare accelerator de particule aflat in functiune din lume.

La acest nivel de energie, fizicienii spera sa afle mai multe despre particulele supersimetrice care ar putea compune materia neagra. Materia intunecata reprezinta aproximativ 25% din univers, fata de 4% materie ordinara (restul de 70% este energie intunecata). Oamenii de stiinta cred ca acum au sansa sa gaseasca bosonul lui Higgs, element de baza care lipseste din teoria Modelului Standard ce explica de 40 de ani din ce este compusa materia ordinara.

"Nu exista garantii ca aceste descoperiri vor fi realizate pana cand acceleratorul nu va functiona la puterea maxima, care este de 7 TeV pe fascicul de particule", a declarat pentru AFP James Gillies, purtatorul de cuvant al CERN. Dar "daca nu vom gasi bosonul lui Higgs, de exemplu, nu putem sa excludem existenta sa inainte de a atinge puterea de 7 TeV", a precizat el.

Dupa oprirea acceleratorului, care a intervenit la noua zile de la punerea sa in functiune in septembrie 2008, din cauza a doua defectiuni succesive, 53 de magneti superconductori au fost reparati sau inlocuiti si conexiunile electrice au fost consolidate. In ciuda acestor reparatii, "rezistenta analizata in conexiunile stabilizatorilor de cupru este mai mare decat trebuia sa fie pentru operarea la energie maxima", anunta joi CERN, intr-un comunicat de presa.