Raportul asupra justitiei din Romania a fost adoptat de Colegiul Comisarilor, care a decis continuarea monitorizarii pana in vara lui 2010 cand va fi prezentat urmatorul raport, dar care nu considera necesara activarea clauzei de salvgardare pe justitie. Referirea la aderarea la spatiul Schegen care aparea in proiectul de raport a fost eliminata in urma negocierilor din Colegiu, alaturi de referirile care puneau la indoiala statul de drept in Romania.

• Discuta online aici despre raportul de tara cu fostul ministru al Justitiei, Monica Macovei

Comisia a decis continuarea mecanismului de cooperare si verificare pe justitie pana in vara anului 2010, cand va prezenta un nou raport, insa nu a considerat necesara activarea clauzei de salvgardare pe justitie, se arata in documentul adoptat miercuri de Colegiul Comisarilor.

"Comisia a analizat problema clauzei si a ajuns la concluzia ca nu este bine sa o activam in acest moment si pentru ca mecanismul de cooperare si verificare (MCV) a functionat si functioneaza in continuare si este mai productiv in obtinerea unor rezultate", a spus purtatorul de cuvant al Comisiei, Johannes Leitenberger.

Clauza de salvgardare putea fi activata pana la sfarsitul anului 2009, insa mecanismul continua cel putin pana la urmatorul raport, in 2010. Intrebat daca MCV isi mai are sensul chiar daca nu mai poate fi activata clauza si nu mai exista amenintarea unei masuri punitive asupra Romaniei, daca nu-si indeplineste obligatiile, Leitenberger a spus ca acquis-ul trebuie indeplinit: "V-as aminti ca, pe langa clauza de salvgardare, exista si procedura de infringement care poate fi aplicata la nevoie. Insa acest mecanism produce rezultate, nu chiar toate rezultatele pe care le vrem si s-ar putea sa fie nevoie de energizarea procesului, dar aceasta este calea", a subliniat oficialul european.

Purtatorul de cuvant al Comisiei, Johannes Laitenberger in conferinta de presa:

• Raportul ofera o privire generala asupra evolutiilor inregistrate de anul trecut incoace si o prezentare generala a deficientelor.
• Este un raport ce arata ca mecanismul de cooperare si verificare functioneaza si produce rezultate.
• Exista un anumit avant de reforma in ambele state, la nivel tehnic. Acest avant trebuie sprijinit de un angajament politic si mai puternic in reforma judiciara si lupta anticoruptie in Romania si lupta impotriva crimei organizate in Bulgaria.
• Anul trecut, ne-am exprimat ingrijorarea privind structurile anticoruptie, structurile sunt acum in majoritate infiintate, insa implementarea ramane fragila, iar sistemul se afla sub o presiune politica.
• Comisia este de parere ca acest mecanism trebuie sa continue si va evalua situatia in vara lui 2010.
• Pentru a ajuta cele doua state in prioritizarea reformei, Comisia a oferit 21 de recomandari Bulgariei si 16 recomandari concrete Romaniei.

Evaluarea Romaniei, potrivit purtatorului de cuvant al Comisiei:

• Guvernul a inaintat propuneri esentiale de reforma si adoptarea Codului Penal si Civil e o dovada a angajamentului politic.
• DNA si-a mentinut istoricul bun de derulare a anchetelor nepartinitoare, iar ANI e acum operationala si deja are rezultate bune in urmarirea declaratiilor de avere ale membrilor guvernului, magistratilor.
• Eforturile de reforma sunt prea fragmentate, procesul prea politizat.
• Romania se lupta cu numeroase amendamente legislative si numeroase ordonante de urgenta, nu e surpriza ca jurisprudenta este cotradictorie. Ea genereaza intarzieri nenecesare, abordate printr-un mozaic legislativ de OUG, de norme de implementare si practici in domeniu.

Dintre cele 16 recomandari ale Comisiei, Johannes Laitenberger a subliniat cateva:

• Adoptarea codurilor de procedura civila si penala si facilitatea intrarii in vigoare rapide, prin adoptarea unei legislatii de punere in aplicare a acestora.
• Asigurarea ca procedurile de derulare a anchetelor penale a parlamentarilor sa se aplice in maniera uniforma.
• Imbunatatirea personalului din instante si procuraturi pe termen scurt prin transferul posturilor si o politica de resurse umane eficienta pe termen lung.
• Monitorizarea sistemului judiciar in procesele de coruptie la nivel inalt este necesara.
• Consolidarea rolului ICCJ in unificarea jurisprudentei.

Intrebat daca nu cumva mecanismul trebuie schimbat, dupa doi ani de aplicare, avand in vedere ca cele doua state membre nu ajung la rezultatele dorite in timpul dorit de Comisie, Leitenberger a raspuns ca cele doua tari au avut, la aderare, un drum mai lung de parcurs decat alte state. "O parte a fost parcursa cu succes, nu in ultimul rand datorita MCV. De aceea Comisia propune mentinerea lui si vrea sa vina in ajutorul celor doua tari", a spus acesta. Comisia nu vede necesitatea modificarii mecanismului, ci "incheierea acestei calatorii", indeplinind toate punctele foii de parcurs. "Nu trebuie sa ne concentram asupra arhitecturii, ci asupra a cum putem termina casa, nu avem nevoie de un proiect diferit, ci sa vedem cum poate fi terminata constructia".

Cheia pentru descifrarea raportului

Negocierile au continuat, potrivit unor surse europene, pana miercuri, in Colegiu, acolo unde s-a obtinut scoaterea, la fel ca anul trecut, a relationarii- chiar daca intr-o maniera pozitiva - a mecanismului de cooperare si verificare (MCV) de aderarea la spatiul Schengen. Paragraful in care se arata, in proiectul de raport consultat vineri de HotNews.ro, ca "progresul privind calitatea justitiei si a luptei anticoruptie va contribui pozitiv si la aderarea Romaniei la spatiul Schengen intrucat eliminarea controalelor la granite depinde de increderea reciproca", nu mai apare in varianta finala.

Pentru aderarea la spatiul Schengen exista criterii foarte concrete, a explicat purtatorul de cuvant Johannes Leitenberger disparitia din raport a unei mentiuni in acest sens, nu exista o legatura faptica si probabil s-ar genera confuzie daca s-ar stabili o legatura intre MCV si aderarea la spatiul Schengen. Pentru aderarea la spatiul Schengen trebuie indeplinite anumite conditii si statele membre vor putea hotari, cand va fi momentul, daca vor putea accepta cele doua state in Schengen cu mecanismul de verificare si cooperare inca in derulare, a spus purtatorul de cuvant al Comisiei. "Dar trebuie sa separam cerintele in aceste doua domenii, ambele sunt importante, trebuie tratate corespunzator, dar trebuie luate cu totul separat", crede Leitenberger.

Purtatorul de cuvant al Comisiei a indemnat jurnalistii sa nu dea o atat de mare importanta proiectelor, ci variantei finale adoptata de comisari: "Ei au raspunderea politica, ei iau decizia, totul e activitate pregatitoare, sunt facute propuneri care nu reflecta opinia institutiei sau a unei majoritati. Asa functioneaza Comisia. Nu acordati asa multa atentie proiectelor de documente, ci deciziei finale a comisarilor".

Se pare ca proiectul avea probleme serioase, in sensul ca punea la indoiala existenta statului de drept in Romania - referirile privind faptul ca exista probleme cu Constitutia, sau cele privind ramasite ale sistemului comunist erau evidente in Codurile Penal si Civil - ceea ce insemna ca politicile UE fata de Romania si Bulgaria sunt un esec si ca cele doua tari nu indeplineau primul criteriu de la Copenhaga al apartenentei la UE, si anume acela al existentei statului de drept. Prin urmare, acele referiri au fost scoase, iar documentul final vorbeste despre inconsistente legislative, despre numeroase ordonante de urgenta, insa nu exista niciun semn de intrebare privind existenta statului de drept.

Un capitol detaliat fata de documentele anterioare se acorda coruptiei la nivel local, insa in proiectul initial ideea generala era ca aceasta coruptie este larg raspandita, la nivelul intregii societati. In conditiile in care raportul indica foarte clar ca ridicarea monitorizarii depinde de realizarea tuturor celor patru conditionalitati (benchmarks), referirile din proiectul de raport ar fi facut practic imposibila indeplinirea conditionalitatii 3, pentru ca ar fi inseamnat ca Romania sa fie monitorizata pana la eradicarea coruptiei din intreaga societate. Prin urmare, formularile variantei finale indica faptul ca anumite domenii - educatia, sanatatea, achizitiile publice la nivel local si anumite sectoare ale administratiei - trebuie sa intensifice lupta anticoruptie.

Referirile la Parlamentul Romaniei au fost si ele diluate, chiar daca mesajele au fost pastrate. Parlamentul este indemnat sa se implice total in lupta anticoruptie, sa dea dovada de perseverenta si coerenta in acest sens, pentru ca CE a incercat o evitare a politizarii a raportului si ca sa se inteleaga ca intreaga clasa politica din Romania este una corupta.

"Dorinta de reforma nu este reflectata de angajamentul fara echivoc in clasa politica. In special Parlamentul pare inca sa ezite si nu ia intotdeauna deciziile necesare sustinerii eforturilor executivului pentru reformarea justitiei si lupta impotriva coruptiei. (...) Semnalele mixte despre angajamentul Parlamentului de sprijin a eforturilor autoritatilor pentru a continua lupta impotriva coruptiei la nivel inalt are inevitabil un impact negativ asupra intregului sistem" a fost schimbat.

In versiunea finala apare astfel: "(...) aceasta dorinta de continuare a reformei nu este insotita de un angajament neechivoc al partidelor politice. Parlamentul, in special, ar trebui sa ia decizii consecvente pentru a sprijini eforturile executivului privind reforma sistemului judiciar si eradicarea coruptiei. (...) Este important ca Parlamentul sa isi arate angajamentul deplin privind continuarea combaterii coruptiei la nivel inalt".

Nu se doreste taierea fondurilor, ci progresele - Mark Gray

Intrebati de ce Comisia nu reduce din fondurile Romaniei si Bulgariei, asa cum s-a intamplat anul trecut, decizie in urma careia s-au vazut rezultate in tara vecina noua, Mark Gray, purtator de cuvant al CE, a spus ca "situatia dintre cele doua tari este diferita, Bulgaria are sase conditionalitati, Romania - patru, au probleme diferite".

"Am inghetat fondurile din cauza unor probleme clare in Bulgaria. Romania are o situatie diferita, am inghetat bani din programul SAPARD, am cerut un plan de actiune pe care autoritatile romane l-au facut si l-au implementat, au raspuns cerintelor noastre si am luat decizia dezghetarii banilor.

MCV indica progrese, nu atat de rapide, dar adoptarea Codurilor, activitatea DNA si ANI sunt exemple ale acestor progrese. Chestiunea nu este una de a aplica sanctiuni, ci de a lucra cu guvernul de la Bucuresti pentru a obtine progrese", a conchis acesta.

Comisia nu comenteaza declaratiile lui Ponta

Intrebat cum comenteaza Comisia declaratiile ministrului Victor Ponta, care considera ca raportul este zero, un document birocratic fara valoare, Johannes Leitenberger a refuzat sa faca vreun comentariu: "Nu voi face observatii la alte observatii facute. Eu am venit sa prezint ce a hotarat Comisia sa facem, tocmai am anuntat ca in 2010 vom veni cu un alt raport si asta arata clar ca suntem convinsi ca mergem pe calea cea buna".

Recomandarile Comisiei Europene:

In ceea ce priveste noile coduri:

• sa efectueze o evaluare amanunțita a impactului celor patru coduri asupra funcționarii sistemului judiciar și asupra organizarii instanțelor și parchetelor și sa cuantifice mijloacele bugetare necesare punerii lor in aplicare;

• sa realizeze o consultație publica cu privire la Codul de procedura civila și la Codul de procedura penala și sa le adopte cat mai curand;

• sa faciliteze intrarea rapida in vigoare a celor patru coduri, prin adoptarea unei legi de punere in aplicare care sa asigure coerența cadrului legislativ.

In ceea ce privește reforma sistemului judiciar:

• sa puna in aplicare, in ceea ce privește resursele umane, o abordare flexibila, bazata pe prioritați, concretizata pe termen scurt prin luarea de masuri de urgența, precum transferarea posturilor vacante acolo unde este mai mare nevoie de ele (inclusiv efectuarea de transferuri intre grade de jurisdicție diferite), prin transferarea sarcinilor administrative personalului auxiliar, introducand manageri de instanța și, pe termen mediu și lung, prin elaborarea unei scheme de personal adaptate nevoilor sistemului judiciar, prin efectuarea de simulari și previziuni in ceea ce privește numirile, transferurile de personal, detașarile și pensionarile;

• sa consolideze transparența și raspunderea Consiliului Superior al Magistraturii, inclusiv prin asumarea de catre Consiliu a responsabilitații care ii revine, și anume de a avea o abordare mai proactiva in privința recrutarilor, a promovarilor, a masurilor disciplinare, a transferurilor de personal și a detașarilor și prin publicarea hotararilor motivate ale Consiliului intr-un format clar și accesibil.

In ceea ce privește unificarea jurisprudenței:

• sa intreprinda masurile adecvate ca urmare a recomandarilor Grupului de lucru privind individualizarea pedepselor pentru infracțiunile de corupție;

• sa consolideze rolul Inaltei Curți de Casație și Justiție in unificarea jurisprudenței, inclusiv prin simplificarea procedurii care se aplica in cazul recursurilor, in vederea interpretarii și aplicarii legii in mod coerent, precum și prin elaborarea de orientari privind pedepsele pentru infracțiunile de corupție.

In ceea ce privește combaterea corupției la nivel inalt:

• sa asigure faptul ca procedura prin care se permite inceperea urmaririi penale care vizeaza membri ai Parlamentului care sunt foști și actuali membri ai Guvernului este aplicata uniform și rapid de catre Parlamentul Romaniei;

• sa monitorizeze eficiența sistemului judiciar in ceea ce privește judecarea cazurilor de corupție la nivel inalt;

• sa asigure stabilitatea cadrului legal pentru combaterea corupției la nivel inalt, inclusiv in contextul noilor coduri;

• sa adopte o lege care sa prevada eliminarea suspendarii judecarii cauzelor atunci cand se invoca excepții de neconstituționalitate.

In ceea ce privește activitațile Agenției Naționale de Integritate:

• sa continue sa obțina rezultate in ceea ce privește verificarea averilor, a incompatibilitaților și a conflictelor de interese;

• sa asigure faptul ca organismele judiciare și disciplinare intreprind in timp util masurile adecvate in ceea ce privește cauzele inaintate de ANI referitoare la averi nejustificate, la incompatibilitați și la conflicte de interese.

In ceea ce privește combaterea corupției de la nivel local:

• sa urmareasca imbunatațirea coordonarii strategiei naționale anticorupție, pentru a permite o mai buna identificare a punctelor vulnerabile și a domeniilor care prezinta riscuri, astfel incat sa fie elaborate strategii de atenuare prioritare la toate nivelurile;

• sa continue punerea in aplicare a strategiilor locale elaborate de catre procuratura, adaptate la necesitațile locale, și sa asigure o mai mare eficacitate a acestora;

• sa accelereze intreprinderea de masuri de prevenire a corupției in sectoarele vulnerabile, organismele centrale și cele locale coordonandu-se in acest sens.

Comisia invita Romania sa continue procesul de reforma și sa puna in aplicare recomandarile pe care i le-a facut. Comisia va sprijini și va monitoriza anul viitor pe aceasta baza progresele realizate. Este nevoie de presiuni continue pentru a se obține rezultate, iar Comisia invita celelalte state membre sa continue sa acorde asistența Romaniei și sa o ajute sa realizeze progrese. In ceea ce o privește, Comisia va continua sa sprijine eforturile Romaniei, prin dialog politic și tehnic și prin furnizarea de expertiza adecvata, daca este necesar.

Comisia considera ca mecanismul este un instrument de sprijin care trebuie menținut pana la realizarea acestor reforme. Comisia va evalua progresele viitoare in vara anului 2010.