„Suedia este unul dintre statele care au ridicat rapid restrictiile pentru romani, dupa aderare”. Este un moment propice pentru ca guvernul roman sa faca lobby in aceasta directie, considera expertii Centrului Roman de Politici Europene. Reglementarea sectorului financiar european, reducerea emisiilor poluante, strategia pentru Marea Baltica (abordata ca precedent pentru viitoarea strategie pentru Dunare) si Parteneriatul estic sunt alte domenii cheie in care Romania ar trebui sa aiba un cuvant de spus, arata concluziile raportului „Raspunzand provocarii de a avea o voce in UE” publicat miercuri, 15 iulie, de CRPE.

Guvernul suedez a anuntat cateva prioritati “grele”, ce vor necesita munca de armonizare si advocacy intensa. Ne vom opri aici la fiecare dintre aceste prioritati, subliniind importanta lor pentru Romania - spune raportul CRPE, care poate fi citit integeral aici.

  • Criza economica si somajul, creionarea mecanismului transnational de supraveghere a sectorului financiar, revizuirea agendei Lisabona
  • Schimbarile climatice si pregatirea pozitiei comune europene pentru conferinta de la Copenhaga, ce va avea loc in toamna
  • Politica comuna pentru migratie si azil (Programul Stockholm)
  • Strategia pentru Marea Baltica (ca precedent pentru viitoarea strategie pentru Dunare)
  • Parteneriatul estic si extinderea

In ceea ce priveste piata muncii, raportul CRPE subliniaza ca Romania trebuie sa valorifice perioada presedintiei suedeze, tara care a ridicat printre primele restrictiile pentru romani de pe piata muncii. „Argumentul romanesc poate fi acela ca trebuie deschisa piata muncii pentru toti cetatenii UE inainte de a intra in chestiuni mai sofisticate prevazute de Programul Stockholm”, se arata in Raport

Legat de reglementarea sectorului financiar la nivel european: "Romania trebuie sa urmareasca cu atentie evolutiile la nivel european, inclusiv viitoarele initiative legislative ale Comisiei (care vor fi prezentate in septembrie) in vederea pozitionarii la viitoarele consultari europene pe acest subiect. Aceasta pentru a se putea pozitiona realist si pentru a-si putea articula propriile interese prin coalizarea mai multor state membre in jurul propunerilor pe care le sustinem - respectiv ca gradul de supervizare supranationala sa nu devina o amenintare la adresa independentei politicii fiscale la nivel national.

In mod cert, mai multe state din Estul Uniunii Europene (unde taxele sunt in general mai mici decat in Vest) se vor impotrivi oricarei tendinte de control fiscal la nivelul Uniunii - mai arata raportul CRPE.

Strategia pentru Marea Baltica: "Luam notite, urmeaza Dunarea". Adoptarea unei strategii pentru Marea Baltica este o premiera pentru ca vorbim de o regiune care include o majoritate de state membre, dar si vecini extracomunitari (opt din cele noua state riverane sunt membre UE). Este un precedent evident pentru Strategia pentru Dunare, obiectiv asumat de Romania pentru perioada urmatoare.

Legat de tintele de reducere a emisiilor poluante: in strategiile in vigoare, Romania planuieste sa reduca emisiile de gaze (pentru a indeplini actualele cerinte ale UE) si sa creasca eficienta energetica (pentru a-si reduce costurile si a atenua problemele de securitate energetica) in doua feluri:

  • imbunatatirea intensitatii energiei in medie cu 3,7% pe an pina in 2020
  • modernizarea termocentralelor

"Dar aceste doua masuri nu sunt suficiente pentru a reduce cu 20% emisiile de gaze pana in 2020. Pe langa acestea trebuie adoptate masuri care sa schimbe comportamentul de consum, atat in ceea ce priveste consumul domestic (anveloparea locuințelor) cat si cel industrial. Romania ar avea un cuvant de spus in dezbaterea europeana cu privire la energie si schimbarea climei sustinand ideea dezvoltarii burselor regionale de energie si o mai buna interconectare a retelelor ca solutie la reducerea emisiilor".

Parteneriatul estic si extinderea: Ne trebuie o decizie strategica privind Republica Moldova

In cadrul discutiilor despre extindere, trebuie sa stim exact ce vrem fata de Moldova. Daca vom schimba politica noastra traditionala, trebuie sa fim constienti ca mergem pe gheata subtire, atrag atentia expertii CRPE.

"Efectul ultimelor alegeri a fost ca Moldova a alunecat din nou spre traiectoria Rusiei. Asistența acordata de UE Moldovei (la nivel de aproximativ 50 de milioane de euro anual) este importanta pentru aceasta tara, dar e limpede ca nu e vitala pentru supravietuirea regimului. Presedintele Voronin tocmai a contractat un imprumut de 500 de milioane de dolari de la Rusia, desi conditiile nu sunt clare ci pare a fi mai degraba o miscare in vederea alegerilor anticipate de la Chisinau. Imediat dupa aceste alegeri, Romania trebuie sa aiba pregatita o noua politica de abordare a relației cu Moldova din pozitia sa de stat membru al UE, o politica credibila si usor de ”vandut” partenerilor nostri din UE".