Era in gradina lui din spatele casei, plimba ciinele. Vineri seara, intre sapte si opt. Si deodata, se uita, instinctiv, spune el, spre cer. Vede pe cerul Bandului o sfera rosie, se face alba, verde. Se misca haotic, in zig-zag si foarte repede. Scoate rapid telefonul mobil, face o poza, il baga in buzunar. Dar nu, obiectul nu dispare. Face inca o poza, apoi se gindeste sa filmeze cu telefonul mingea de foc. 48 de secunde, atit are filmul. Omul fuge in casa sa-i cheme si pe ai lui. Corpul ciudat de pe cer disparuse.

Teodor Bumbac da telefoane, il suna pe primar. Merge in centru, la Primarie. Arata filmul la toata lumea. Oamenii se uita curiosi in telefonul lui Bumbac. Din toata agitatia iese si Joska, baiatul de la statia de benzina. Si el a vazut mingea de foc pe cer, spre buza dealului, la rasarit: ”Era cit o palma, rosie, se misca repede, incoace si incolo, nu in linie, apoi si-o schimbat culoarea. Nu putea fi avion, ca nu mergea intr-o directie, se misca aiurea!”

Primarul incepe sa creada. Sa creada ca poate face din povestile cu OZN-urile din Band o atractie turistica.

El este Mircea Rusu, cel cu “Omul bun si pomul copt”, va amintiti? Este autorul imnului PD, i-a dat in judecata pentru imn. Acum e membru PNL si primar in Bandu, ajuns la al doilea mandat „pe barba lui!”. “Ne-am gindit, spune primarul, sa facem o sarbatoare, un festival al OZNurilor, sa vina lumea sa se distreze la noi, cu mici si bere, am spus si la televiziune, ar fi ceva interesant, zic eu! Unic in Romania!”

Radacini sub deal

Oamenii din Bandu Muresului sint speciali. De exemplu, al lui Bumbac nu mai stie cit de incilcite sint radacinile lui. Ar fi roman daca n-ar avea si radacini unguresti, ar fi si evreu daca n-ar fi cite putin din fiecare dupa cum s-a amestecat singele. Sta pe strada Puntii, are o casa cocheta, nevasta unguroaica si o slujba la primarie. Este „gard” (a vrut sa spuna gardian).

„Eu fac tot ce trebuie facut, duc un act de colo colo, ma duc unde trebuie, fac de toate! Sint din Band si va spun, nu ca sa merg pe lauda, am vazut lumea larga, am fost prin Europa, dar ca aici, mai rar, sa stiti! Ca sa va spun, e un deal, mai incolo, ii zice dealul uriasilor. Acolo asa se spune, traiau niste uriasi. Trebuie sa aiba schelete uriase, nu le-a dezvelit nime pina acum, ca ar trebui sapat tot dealu. Dar va dati seama cum poate sa arate un schelet de urias?”

Ce sa caute OZN-urile in Band?

„Poate cauta ceva. Am sa va spun ce cred eu, continua Bumbac. Ca de cind am vazut ce am vazut ca nici nu stiu cum sa-i spun, nu mai am somn. Ma gindesc zi si noapte la ce putea sa fie. Sa vedeti ce legatura am facut! La noi, in satul Finate este un lac. Se spune ca este meteoritic. Acolo o cazut un meteorit mai demult-demult. Poate ca extraterestrii cauta ceva ce o cazut odata cu meteoritul…”

Fara nici un gind legat de extraterestrii lui Bumbac, plecam pe drumul de lut spre lacul aflat sus, intre dealuri. Trecem sa vedem si frumusete de locuri unde Vlad Draculea, fiul lui Vlad Tepes a intemeiat sat si a lasat o legenda. Acum satul se cheama Draculea. Pe casa unde a stat Draculea la 1554, sint puse placute memoriale. La rascruce de drum este monumentul de intemeiere.

Satul Draculea are un aer straniu, insingurat. Sub norii grei, lasati cu burtile pe pamint, casele frumoase, vopsite in culori tari, ca in picturile lui Matisse parca rid de lumea asta. Ele sint rosii, violet, verzi, albastre. Pamintul e negru, negru ca taciunele.

Ajungem la lac pe sub norii tot mai negri. O ploaie rece, cu stropi de gheata, aruncati orizontal, iti taie fata. Lacul sta nemiscat sub intunecimea cerului, un hau plin cu apa, cam nelalocul lui intr-un fel de fosta vatra a satului.

„Aici o fost o fintina, intr-o poiana, dar intr-o noapte o cazut o piatra mare din ceriu, drept pe locul fintinii. In citeva zile o fost apa pina la genunchi in tot locul, apoi s-o facut lac. Mosii nostri povesteau. Unii au gasit, cind arau, bucati din piatra cazuta din ceriu. Amu e lacul nost’, ce sa stim spune mai multe? Nu stim ce e in adincurile lui, nime’ nu i-a dat de fund!” povesteste un localnic, paznic la ape, Eugen.

Nunta uda

De dincolo de poarta casei ei, varuita frumos, cu briu albastru de piatra vinata si flori marunte pe pereti, tusa Marioara ne spune povestea apei. „S-o ivit intr-o zi, de cu zori. Se spune ca noaptea o cazut piatra ceriului in mijlocul satului si acolo s-o facut lac. O venit de la ceriu, poate ase s-o facut de i-or zis, Istentau, lacul lui Dumnezau cum se spune pe romaneste. In el, se zice ca s-ar fi afundat o nunta intreaga, ca hora cum era ea, o fost supta de ape. Dar nime’ nu o gasit fundu la lacul aista. Sa nu va spariati de el”, si batrina de 82 de ani se uita cu drag spre apele negre.

Cum am intors spatele Lacului lui Dumnezeu vremea s-a muiat brusc, s-a oprit lapovita, iar vintul a incremenit. La citeva case mai sus, Bumbac isi aminteste. „Amu mai an, cind am venit cu urna la casa aia, o vedeti?, m-am speriat ingrozitor, am fugit imediat din casa. Acolo statea o femeie cu juma’ de cap, ni asa, si-si arata cu palma juma di capul lui, jur ca asa era, am fugit de am mincat pamintu’! Mi-am zis: sa bage in urna si o suta de voturi, ca nu ma intereseaza, eu nu stau in casa aia. Amu am auzit ca o murit femeia, dar eu tot grabesc pasul cind trec pe linga casa ei.”

“Omul rosu de pe cer vesteste ceva rau”

Tusa Elena Morosan iese la poarta cu trei oua intr-o mina si o pinza alba in cealalta. Trebaluia prin curte. Citeva rufe se ridicau deasupra sirmei, in bataia vintului. A auzit ceva despre OZN-uri, dar nu le-a vazut. Pe astea nu le-a vazut. A…! A vazut altceva, acum multa vreme, sa tot fie 15 ani! A vazut pe cer, la rasarit, intr-o dimineata, "un om de foc, rosu, care o trecut ca soarele, dintr-o parte in alta, apoi o disparut." A zis ca poate fi semn rau. "Asa o fost: atunci o vinit o vara cu seceta mare!"

„Cind se arata semnele aistea nu e de bine. Ele vestesc ceva rau! Sa ne fereasca Al de Sus sa trecem de criza asta!” Bumbac zice si el ceva asemanator: „E inceputul unor alte vremuri, vine ceva nou! Asta prevestesc semnele de pe cer!”

In curtea fiecarei case din Bandu e cite o fintina cu cumpana. Daca te uiti in prag de seara cum se balangane greutatea de-o parte si galeata de alta, in aerul rece si trist al satului, intelegi rolul lor. Ii ajuta pe oamenii din Band sa tina in echilibru greutatea pamintului negru si gras care rodeste in fiecare an, cu avintul mintii care imagineaza povesti din cerul instelat de deasupra Podisului Transilvan.

• Oficiali ai Aeroportului din Tirgu Mures au precizat pentru HotNews.ro, ca in seara zilei de vineri, 20 martie, in jurul orei opt nu a decolat si nu a aterizat nici un avion. Iar turnul de control nu a inregistrat nici o miscare, nici un survol, pe cerul de deasupra Muresului. Pe teritoriul Romaniei sunt inregistrate 8 caderi de meteoriti si 4 meteori (cea mai veche mentiune este din anul 1692); material s-a pastrat doar din 7 dintre acestia, cea mai mare cantitate rezultand din caderea de la Mociu - denumirea stiintifica este "meteoritul de la Mocs" - jud. Cluj (anul caderii 1882). In expozitia din Muzeul de mineralogie de la Cluj se pot vedea fragmente din 5 dintre meteoritii romanesti, inclusiv fragmentul cel mai mare (35,7 kg) din meteoritul de la Mociu (foto), alaturi de meteoriti cazuti pe toate cele cinci continente, unii dintre ei constituind raritati pe plan mondial.