Ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, a declarat pentru HotNews.ro ca reducerea pedepselor prevazuta in noul Cod Penal se armonizeaza cu legislatia din alte state UE si ca ministerul a imbratisat teoria potrivit careia limitele maxime exagerat de ridicate nu descurajeaza infractionalitatea, dimpotriva. Pe de alta parte, procurorul general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi a declarat ca prin coborarea limitelor pedepselor, sanctiunile nu vor mai avea efect descurajator si ca se scurteaza si termenele de prescriptie, ceea ce va incuraja tergiversarea dosarelor.

“In dezbaterea publica asupra codurilor de anul trecut nu s-a pus aceasta problema. O teorie juridica spune ca limitele maxime exagerat de ridicate descurajeaza infractionalitatea.

O alta teorie juridica spune ca limitele maxime ridicate nu descurajeaza infractionalitatea, dimpotriva. In plus, aceste limite maxime caracterizeaza state rigide, care nu folosesc si alte mijloace de preventie a infractionalitatii decat pedepsele mari. Ministerul a adoptat aceasta a doua teorie juridica. Limitele de pedeapsa din proiectul nostru sunt armonizate cu dreptul comparat la nivelul Uniunii Europene”, a declarat ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, pentru HotNews.ro.

El a mai spus ca instantele se orienteaza oricum catre praguri intermediare atunci cand pronunta hotarari. “De exemplu, desi furtul calificat se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani, aproximativ 80% din detinutii condamnati pentru furturi sunt pedepsiti cu inchisoare la 5 ani sau in jurul acestei durate”, a mai spus Predoiu.

Argumentele procurorului general Laura Codruta Kovesi impotriva reducerii pedepselor

  • Este discutabil dacă este oportun să micşorăm limitele de pedeapsă în contextul obligaţiilor asumate de România pentru combaterea corupţiei şi în condiţiile în care România este deja criticată de către Comisia Europeană în cadrul rapoartelor de monitorizare pentru aplicarea unor pedepse prea blânde persoanelor condamnate pentru infracţiuni de corupţie.
  • Poate că limitele maxime din prezent sunt nerealiste, dar prin coborârea şi mai mult a limitelor minime riscăm ca sancţiunile aplicate să nu mai aibă caracter descurajator, având în vedere tendinţa unor magistraţi de a aplica acestor fapte pedeapsa minimă.
  • Spre exemplu, infracţiunea de abuz în serviciu care a produs consecinţe deosebit de grave este pedepsită cu închisoare de la 5 la 15 ani; in proiectul de cod, pentru ca s-a eliminat agravanta consecinţelor deosebit de grave, orice abuz este sancţionat cu o pedeapsă de la 6 luni la 3 ani. - o diferenţă de tratament radicală care nu e justificată şi pe care nu o considerăm oportună.
  • Poate ca ar fi fost utile măsuri de genul celor adoptate în alte state aflate în situaţii similare cu a noastră - Slovacia - unde limita minimă de pedeapsă pentru asemenea infracţiuni este de 4 ani închisoare şi nu există posibilitatea suspendării pedepsei.
  • Modificarea limitelor de pedeapsă influenţează împlinirea termenelor de prescripţie. În proiectul noului Cod penal termenele de prescripţie sunt cele din actualaul cod, dar ca urmare a modificării limitelor de pedeapsă unele infracţiuni se vor încadra pe termene mai scurte.
  • Ca să continui cu exemplul de mai sus, la infracţiunea de abuz în serviciu care a produs consecinţe deosebit de grave, având în vedere noile limite de pedeapsă şi specifiul infracţiunii care determină în multe situaţii descoperirea ei la câţiva ani după ce a fost comisă, există pericoul de a se prescrie răspunderea în foarte multe cauze deduse judecării.
  • Ca atare, există riscul ca, în unele dosare în curs să se împlinească prescripţia ca urmare a intrării în vigoare a noului Cod penal. De aceea, e important ca astfel de situaţii să fie evitate prin adoptarea de norme tranzitorii.
  • Există riscul ca, în unele dosare în curs să se împlinească prescripţia ca urmare a intrării în vigoare a noului Cod penal. De aceea, e important ca astfel de situaţii să fie evitate prin adoptarea de norme tranzitorii.
  • Dispoziţiile tranzitorii sunt importante şi din perspectiva principiului aplicării legii penale mai favorabile. Daca noul Cod penal va fi adoptat în această formă, există riscul ca multe dintre persoanele care au cauze în curs de soluţionare să tergiverseze finalizarea dosarelor pentru a le fi aplicabilă legea mai favorabilă.