Ion Iliescu are calitatea de invinuit in dosarul Mineriadei din iunie 1990, in legatura cu evenimentele din 14-15 iunie, sustin surse judiciare, in contextul in care fostul presedinte a primit neinceperea urmaririi penale pentru evenimentele din 13 iunie si noaptea spre 14 iunie 1990, informeaza NewsIn.

Surse judiciare au declarat ca Ion Iliescu are, in continuare, calitatea de invinuit in celalalt dosar care priveste venirea minerilor in Bucuresti, in 14-15 iunie 1990.

"Ion Iliescu este invinuit in acest al doilea dosar al Mineriadei din 1990 inca din 2005. In respectivul dosar sunt invinuite aproximativ 30 de persoane", au afirmat sursele citate.

Dosarul se afla acum la Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitatate Organizata si Terorism (DIICOT), pentru ca procurorii militari, care s-au ocupat inital de caz, i-au acuzat pe cei implicati de savarsirea mai multor infractiuni grave, precum cea de terorism.

Iliescu a primit NUP pentru 13 iunie, desi a intervenit de cinci ori in gestionarea situatiei, potrivit Jurnalului de Lupta al Armatei.

In data de 13 iunie 1990, fostul presedinte al Romaniei, Ion Iliescu, a intervenit personal de cinci ori in desfasurarea efectivelor de lupta din timpul mineriadei din 1990, se arata in Jurnalul de lupta al Armatei in Garnizoana Bucuresti din perioada 13-15 iunie 1990.

Fostul presedinte a intervenit "organizatoric" doar in primele 24 de ore ale evenimentelor din 13-15 iunie 1990, ulterior alte institutii ocupandu-se de restabilirea ordinii in Bucuresti.

Potrivit jurnalului de lupta, in data de 13 iunie 1990, la orele 15:45, "presedintele Romaniei a cerut telefonic la Marele Stat Major (gl.mr. Schiopu Nicolae, care il inlocuia pe seful M. St. M.) sa se intervina cu doua detasamente de militari din unitatile M.Ap.N. in sprijinul trupelor M.I. existente in Piata Universitatii. Gr.mr. Schiopu Nicolae a propus presedintelui ca M.Ap.N. sa nu intervina in Piata Universitatii, ci sa intareasca paza la Guvern si Televiziune. Propunerea a fost aprobata", se arata in jurnalul de lupta al Garnizoanei Bucuresti de la data respectiva.

  • La orele 16:20, Ion Iliescu a cerut "ca armata sa intareasca apararea la celelalte obiective de stat, respectiv MI,  SRI etc", se mai arata in document.
  • La 17:35, "se primeste ordinul presedintelui sa se foloseasca gazele lacrimogene in zona sediului Ministerului de Interne. Se transmite ordinul Comandamentului trupelor chimice", mai arata jurnalul de lupta.
  • La orele 19:25, "presedintele Iliescu informeaza pe prim-adjunctul ministrului apararii nationale ca pe sediul Politiei Capitalei s-a ridicat drapelul verde, legionar, deci miscarea este o rebeliune legionara si se trateaza ca atare. Primul adjunct propune infiintarea unui Comandament Militar al Capitalei. In acest scop sunt convocate cadrele de raspundere din M.Ap. N.", se mai arata in document.
  • In aceeasi noapte, la orele 23:50, "Directorul ziarului Adevarul (n.r. Darie Navoceanu) se intereseaza la seful Marelui Stat Major care este situatia la obiectivele atacate si cum sa se interpreteze actiunea bandelor de huligani. Seful M. St. M. i-a repetat aprecierile facute de presedintele Iliescu, ca acesta este o incercare de rebeliune de tip legionar, ca acestia au asupra lor arme si munitie sustrase din localul Politiei Capitalei, inclusiv uniforme de politie", mai scrie in jurnalul de lupta.
  • La ora 02:45, "Presedintele Ion Iliescu cere primului adjunct situatia fortelor care au actionat la localul MI. I se comunica ca pentru depresurarea si cucerirea localului MI au actionat 360 de militari (200 parasutisti, 80 politisti militari si 80 militari din Tr. Pz. si Ord.) Asupra acestor subunitati, grupurile de turbulenti au folosit arme de foc", arata documentul.

Procurorii l-au absolvit pe Iliescu in primul dosar, care se refera la moartea a patru demonstranti

In octombrie 2008, Ion Iliescu primea neinceperea urmaririi penale in dosarul privind evenimentele petrecute in noaptea de 13-14 iunie 1990. Potrivit rezolutiei de neincepere a urmaririi penale data in cazul lui Iliescu, procurorii confirma ca fostul sef al statului este cel care a luat decizia de eliberare a Pietei Universitatii, intr-o sedinta restransa la sediul Guvernului la data de 11 iunie 1990, la care au mai participat vicepremierul Gelu Voican Voiculescu, ministrul de interne Mihai Chitac, seful inspectoratului General al Politiei, Corneliu Diamandescu, ministrul apararii Victor Atanasie Stanculescu, seful Marelui Stat Major, Ionel Vasile, seful SRI Virgil Magureanu, primarul general al Capitalei Dan Predescu,procurorul General al Romaniei, Gheorghe Robu si vicepresedintele FSN, Nicolae Dumitru.

Motivul sedintei a fost eliberarea Pietei Universitatii de demonstranti.

Totusi, sustin procurorii in rezolutie, eliberarea Pietei a fost facuta "fara a se inregistra evenimente", cu toate ca au fost retinute de fortele de ordine 263 de persoane.

Anchetatorii motiveaza, astfel, de ce nu l-au pus sub invinuire pe fostul sef al statului in dosarul in care s-a cercetat moartea a patru demonstranti si ranirea altor trei in noaptea de 13-14 iunie 1990.

Potrivit acestora, a existat la acea data o initiativa a lui Ion Iliescu de a elibera Piata Universitatii, initiativa materializata in elaborarea unui plan de actiune. Planul a fost pus in aplicare in dimineata zilei de 13 iunie, iar evenimentele ulterioare, in urma carora manifestantii au atacat sediul Ministerului de Interne, nu au facut obiectul planului de actiune pus la cale de Iliescu, afirma procurorii.

"Raportat la cele doua intervale de timp, in cadrul carora au fost ucise cele patru persoane si ranite celelalte trei, s-a constatat faptul ca, de fiecare data, a fost vorba de o initiativa personala, ce a apartinut militarilor care au participat la aceste evenimente, in ceea ce priveste deschiderea focului cu munitie de razboi asupra manifestantilor", se arata in rezolutie. Procurorii mentioneaza ca cele patru persoane au decedat in alte zone decat Piata Universitatii, respectiv in zona magazinului Romarta Copiiilor si in fata sediului Ministerului de Interne, iar planul era conceput exclusiv pentru Piata Universitatii.

Parchetul General a dispus, pe 10 octombrie, neinceperea urmaririi penale fata de Ion Iliescu in legatura cu decesul a patru persoane si ranirea altor trei prin impuscare in ziua de 13 si in noaptea de 13-14 iunie 1990.