Pericinenii au intrat si in Guiness Book, cu cea mai lunga cununa de ceapa, ii dedica un festival in fiecare vara, dupa ce scot ceapa din pamint si tot ei, cepei, i-au ridicat un monument in curtea scolii. Pina de curind, toti, dar absolut toti localnicii erau cultivatori de ceapa, inclusiv profesorii de la scoala sau functionarii din primarie.
De vreo doi ani incoace, insa, ceapa de Pericei a intrat in declin. Mai intii supermarketurile, iar acum criza economica mondiala, lovesc in destinul istoric al cepei de Pericei.
Ceapa cea de toata zilele
![]() |
| Piere ceapa Foto: HotNews.ro |
![]() |
„Pina mai an merita. In ultima vreme s-o cam stricat trebile si cu ceapa, ca au deschis magazinele astea mari in orase, aduc marfa din strainatate, nu mai prea avem trecere. Nici piete ca lumea nu mai sint, iar oamenii au din ce in ce mai putini bani”, spune Gaspar Csaba.
Peste drum de gospodaria lui e scoala. In curtea ei, acum doi ani, s-a ridicat un monument dedicat cepei. „Sa fie pilda pentru copii, sa nu uite ca au o traditie, o bogatie pe care s-o duca mai departe. Avem trei sute la scoala, nu sintem o comuna mica. Satenii nostri au dus vestea cepei lor si prin lume, pe unde au umblat. Copiii lor trebuie sa fie mindri de munca parintilor lor. Eu le spun ca doar munca pe care stii sa o faci bine te imbogateste”, spune directorul scolii, Augustin Danila.
Filosofia cepei de apa
Primarul din Pericei nu vrea sa strice traditia. Vede in activitatea complexa de cultivare si comercializare a cepei solutia de rezistenta la criza. „Vedeti dumneavoastra, pericinenii samana ceapa, o recolteaza si tot ei o transporta cu masinile la piata, o vind – prin piete, pe la porti sau o duc in strainatate la prieteni, cunostinte. Intre ei, pamintul pe care-l cultiva, ceapa pe care o duc cu sacii la piata si orasenii care o cumpara, stau de vorba cu ei, ajung sa se cunoasca, sa fie cautati, e o relatie normala, fireasca.
De ce credeti ca tot mai multi oameni sufera de boli psihice? Pentru ca nu mai au comunicare cu ceilalti! Va place sa cumparati de la supermarket? Va spune cineva ce calitati are ceapa de acolo? Noi nu ne dorim ca ceapa de Pericei sa ajunga in supermarketuri. Noi vrem sa ajunga la cei care o apreciaza. As vrea sa stiu ca somerul din Cluj, dupa ce si-a pierdut slujba, se gindeste de doua ori inainte sa cumpere produse straine si cumpara ce producem noi, ca miine sa nu ramina somer si agricultorul care-i vinde ceapa”, explica primarul comunei, Boncidai Csaba.
Ceapa de 800 de ani
![]() |
| Ceapa de Pericei Foto: HotNews.ro |
![]() |
Toti muncesc pe ogoare in Pericei, si miinile profesorilor sint arse de pamint. Si copiii muncesc la cimp. In august are loc festivalul cepei. Toata vara, toamna si iarna merg la oras cu ceapa. Batrinii sint lasati acasa, sa vinda ceapa la porti, pentru ca ei nu mai pot umbla la oras. Dar, ca sa fii lasat la vatra de pe frontul de lupta al cepei cu lumea, trebuie sa fii trecut de 80 de ani. Ceilalti sint in piata, la Simleu, daca e vineri. La Baia Mare, Oradea sau Zalau.
Acolo le-am gasit pe femei. Emilia, Lucretia si Rebeca sint „tinere”. Au 70 si ceva de ani fiecare. Frumoasa, cu miinile batute de pamint, tusa Rebeca sta linga ceapa ei si te imbie: „E ceapa buna, dulce. E de Pericei. O dau ieftin, 1 leu kilu, am dat-o si cu un leu jumate, dar e tirziu si trebuie sa plec spre casa” cumparam ceapa si intram in vorba. „Ca nu se mai merita, doamna, nu se mai merita.
Dar daca am 340 de lei pensie ce sa fac, sa stau? Pot trai cu atit? Am 76 de ani, dar nu pot avea ragaz. Am muncit 30 de ani la CAP. Si de cind ma stiu merg la cimp in fiecare an. Asta e viata noastra. Dar nu de munca ma pling eu. Mi-e teama ca oamenii nu mai au bani, si asta se vede dupa cit cumpara cind vin la piata. Au ramas someri si se string la toate. Vindem tot mai putin in ultima vreme...” Acum, cultivatorii de ceapa din Pericei sint cu 30% mai putini decit la inceputul anilor 2000.
Harta cepei
Paminturile din Pericei au fost gradinile familiei Bathory. Acolo isi cultivau legumele nobilii din familia al carei cel mai cunoscut reprezentant este cardinalul Andrei Bathory. Prima data este pomenita cultivarea cepei in aceste locuri, intr-un document de la 1258. Timp de sute de ani satenii au pastrat secretul cepei de apa si saminta ei. Ei nu vind saminta si nici nu lasa sa intre saminta din alta parte.
Acum o suta de ani - povestesc femeile - pericinenii aveau o harta cu marile orase ale tarii, cu zilele de tirg insemnate si chiar cu zilele de salariu ale muncitorilor de la marile fabrici. Incarcau marfa si plecau spre Galati, Petrosani sau spre piata Matache doar in acele zile, stiute. Schimbau si trei-patru trenuri pentru asta.
Dar neam de neamul lor au trait bine din ceapa de apa care creste in pamintul negru al Periceiului.
Update: Fostul ministru al Agriculturii, Dacian Ciolos, care si-a petrecut copilaria la Pericei, comenteaza la acest articol recomandand producatorilor sa se adapteze: “Sa invatam sa si vindem. Nu e suficient sa stim PR.”
Intr-adevar, ceapa de Pericei e un fel de brand in randul legumelor romanesti. Locuitorii din Pericei au trait bine de pe marginea cepei, mai ales in vremea comunismului care a colectivizat agricultura, dar a lasat posibilitatea membrilor CAP sa exploateze individual mici parcele. In Pericei, majoritatea acestor parcele erau cultivate cu ceapa care invadau apoi pietele marilor orase din Transilvania.
Paradoxal, libertarea de dupa 1989 nu a constituit lansarea la o scara mai mare a acestei productii, dupa parerea mea, tocmai din cauza faptului ca maiales sistemul de comercializare a acestui produs, nu a stiut sa se adapteze noilor oportunitati.
Daca pana in 1989 ceapa se transporta in piete in saci, cu IMS-urile localnicilor, acum lipseste un depozit local, care sa colecteze acest produs, sa negocieze preturi si conditii de livrare cu retelele de magazine si sa asigure distribuirea productiei.
Vanzarea directa pe piata a pierdut teren in fata marilor magazine (hypermarketuri). Producatorii ar trebui sa se adapteze la asta. Sper ca primarul, liderii locali de opinie, sa inteleaga acest lucru la timp. In acest fel, un brand informal al agriculturii locale ar putea deveni o oportunitate de piata si o sursa a dezvoltarii locale. O spune unul care si-a petrecut copilaria la Pericei si a experimentat pe mai multe planuri, "gustul" acestei cepe.




































Felicitari. La mai multe articole de acest gen. Avem nevoie.
http://oradea.mconet.biz/news_images/monumentul_cepei_260_20070503114000_729.jpg
Lumea proasta isi merita soarta!
UE si marile corporatii din domeniul alimentar saboteaza acesti mici producatori prin subventiile, legile si regulile stupide care le impun pe piata alimentara.... nu o sa le ia multi ani pana o sa elimine toti micii producatori din schema astfel incat acestia sa devina insignifianti.
Se doreste ca doar in cateva tari sa se produca legume/fructe/etc la scara industriala care apoi sa fie transportate in restul Europei si lumii... la ei ramane profitul, noi si africanii ii aprovizionam cu "capsunari" cu salarii/conditii demne de neosclavagism... in timp ce in tarile noastre singura alternativa va ramane supermarketul... care avand concurenta zero se vor comporta exact ca cei care vand acum petrol la noi, adica vor creste preturile dupa bunul plac pentru maximizarea sfantul profit.
Mi-e dor de ceapa de apa...Cea mai buna...
Mi-a facut placere sa citesc, va rugam la ma multe articole de calitatea acestuia!
au si ungurii monumentul cepei la mako!
un momument al cepei, chiar asa se numeste, exista si in Ungaria, in orasul Mako, la numai citiva zeci de km de granita cu Romania.
2. "Dar de ce sa nu dea ceapa lor si la hypermarket? Care este problema?"
Raspuns dat de preşedintele Romalimenta, Sorin Minea: " pentru ca un producător să îşi poată vinde produsele într-un lanţ de magazine, trebuie să dispună de o sumă care poate ajunge până la câteva sute de mii de euro, bani reprezentând doar taxa de intrare în hypermarketul respectiv.
Acestei sume i se adaugă alte taxe lunare, precum taxa de raft, taxa de marketing, taxa de supermarket, şi alte taxe fixe sau aplicate procentual la valoarea cantităţii de produse vândute, care pot ajunge până la 30% din aceasta"
3. "Nu e chiar asa interesanta ceapa" - no comment .
Vinovate in declinul vanzarilor sunt si administratiile pietelor care permit vinderea produselor prin lanturi intregi de intermediari si probabil blocheaza accesul producatorilor reali.
Comerciantul sin piata scoate profit de 600% dar vinde putin, pt. ca in conditiile astea sigur ca clientii sunt atrasi sa cumpere ceapa ieftina (chiar daca proasta) din supermarket. Producatorul ramane si cu un pret mic si cu vanzari scazute.
Asta se intampla cand jumatate dintr-un popor vrea sa traiasca din vanzari....
http://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%9Etefan_B%C3%A1thory
Paradoxal, libertarea de dupa 1989 nu a constituit lansarea la o scara mai mare a acestei productii, dupa parerea mea, tocmai din cauza faptului ca maiales sistemul de comercializare a acestui produs, nu a stiut sa se adapteze noilor oportunitati.
Daca pana in 1989 ceapa se transporta in piete in saci, cu IMS-urile localnicilor, acum lipseste un depozit local, care sa colecteze acest produs, sa negocieze preturi si conditii de livrare cu retelele de magazine si sa asigure distribuirea productiei. Vanzarea directa pe piata a pierdut teren in fata marilor magazine (hypermarketuri). Producatorii ar trebui sa se adapteze la asta. Sper ca primarul, liderii locali de opinie, sa inteleaga acest lucru la timp. In acest fel, un brand informal al agriculturii locale ar putea deveni o oportunitate de piata si o sursa a dezvoltarii locale. O spune unul care si-a petrecut copilaria la Pericei si a experimentat pe mai multe planuri, "gustul" acestei cepe.
toate pietele din bucuresti sunt pline de bisnitari care fac toate jocurile mana in mana cu cei care le administreaza... taranii autentici sunt vanati ca potarnichile de politistii aia care ard gazul prin logane in jurul blocurilor... si care ii amendeaza pe aia de vand patrunjel pe trotuarul din afara pietei...
cand ii vad cum parcheaza loganele prin spatele blocurilor si aduc la masina pe tarani unul cate unul sa le dea amenda imi vine sa le sparg geamurile
Nu le mai plangeti de mila ca decad pe barba lor! S-au obisnuit cu bani si acum se tem pentru ziua de maine!
Piata este o jungla.daca atat ii duce capul atat traiesc.In rest,pa si pusi!