Curtea de la Haga se va pronunta in data de 3 februarie in privinta delimitarii platoului continental de la Marea Neagra, in diferendumul care opune Romania Ucrainei, anunta Curtea. Hotararea se va pronunta, incepand cu ora 11:00, ora Romaniei, intr-o sedinta publica in Marea Sala a Justitiei din Palatul Pacii. Ceremonia va dura aproximativ doua ore.

Pana in acel moment, solutia data de Curte diferendului intre cele doua tari este confidentiala, chiar si fata de echipele pledante ale celor doua tari aflate in disputa. La fel ca publicul larg, acestea o afla doar la momentul pronuntarii in sedinta publica.

Ea este comunicata in prezenta tuturor judecatorilor care au luat parte la adoptare, a echipelor pledante - agenti, co-agenti, avocati si consilieri -, a corpului diplomatic acreditat la Haga si a presei. In mod cert televiziunile din Romania vor transmite live momentul, acest lucru fiind permis.

* Cum ia CIJ decizia?

Procesul privind Delimitarea maritima in Marea Neagra s-a aflat in faza finala a deliberarii pana acum, din momentul ultimei pledoarii, din 19 septembrie 2008. In general, deliberarea dureaza intre 3 si 6 luni.

Potrivit procedurii CIJ, cei 15 judecatori s-au reunit dupa incheierea pledoariilor pentru a avea loc un schimb preliminar de vederi, in cadrul careia presedinta Curtii, Rosalyn Higgins, a evidentiat elementele asupra carora trebuie sa se concentreze Curtea pentru a se ajunge la o solutie echitabila ambelor parti.

Mai apoi, in termen de cateva saptamani, fiecare judecator a facut o nota in care si-a exprimat punctul de vedere asupra solutionarii diferendului si a redactat-o in forma in care trebuie redactata o hotarare a CIJ. Toate notele intocmite de judecatori sunt impartite si celorlalti, pentru a vedea fiecare rationamentele juridice si pozitiile celorlalti.

Urmatorul pas a fost o noua reuniune a judecatorilor, in care au discutat opiniile si viziunea lor asupra solutionarii cazului si s-a constituit, prin vot secret, un comitet de redactare a hotararii. In acest comitet sunt 2 judecatori din grupul celor care reprezinta opinia majoritata conturata in cadrul celei de-a doua reuniuni, la care se adauga presedinta CIJ. Acest comitet pregateste un prim proiect de hotarare, la care judecatorii pot aduce amendamente, si apoi un alt proiect pe baza amendamentelor aduse.

Acest din urma document este dezbatut intr-o noua reuniune. Fiecare paragraf este citit in ambele limbi oficiale ale CIJ - engleza si franceza -, discutat si, eventual, amendat. Apoi urmeaza o a doua lectura a textului.

Textul este adoptat definitiv in cea de-a doua lectura si apoi fiecare judecator trebuie sa voteze. Niciunul dintre ei nu se poate abtine, ei voteaza da sau nu, verbal, iar solutia se adopta cu votul majoritatii absolute. Daca exista judecatori care nu sunt de acord cu solutia sau cu motivarea adoptata de majoritate, pot face declaratii sau opinii separate, prin care isi explica votul si care sunt anexate hotararii, insa ele nu fac parte integranta din hotarare si nu afecteaza juridic validitatea solutiei decise. Rareori exista paritate intre voturile judecatorilor, dar in acest caz presedinta are votul decisiv.

Propunerea Romaniei de trasare a liniei de delimitare a platoului continental

• Romania a adoptat metoda "echidistanta/mediana – circumstante speciale/relevante". Ea consta in identificarea coastelor relevante si a punctelor relevante de pe acestea, dupa care, in functie de ele, se traseaza o linie echidistanta si mediana. Linia poate fi influentata de circumstante geografice, cum ar fi prezenta unei insule in zona de delimitare.
• Pentru Romania, intregul tarm romanesc si o parte a tarmului ucrainean – o portiune aflata in prelungirea coastei romanesti si o parte a coastei Crimeii - il reprezinta coastele relevante si, avand in vedere ca tarmurile roman si ucrainean sunt, din punct de vedere geografic, atat in prelungire, cat si fata in fata, a propus trasarea unei linii provizorii care este atat echidistanta, cat si mediana. Linia astfel trasata urma sa ia in considerare circumstantele speciale din zona de delimitare, si anume prezenta Insulei Serpilor.
  

Propunerea Ucrainei de trasare a liniei de delimitare a platoului continental

• Metoda Kievului are in vedere trasarea unei linii doar de echidistanta intre tarmul romanesc, pe de o parte, si Insula Serpilor si o mica parte din litoralul Crimeei, pe de alta, ignorand restul coastei ucrainene.
• Ulterior, se va trasa o alta linie care sa reflecte raportul de proportionalitate intre tarmul romanesc si, de data asta, intregul litoral ucrainean (mult mai mare), fara insa a justifica juridic modul de trasare a acestei linii.
• Linia de delimitare astfel obtinuta ofera Ucrainei o zona economica exclusiva de doua ori mai mare decat cea ceruta de fosta URSS in negocierile din perioada 1967-1987.
  

Miza procesului

Miza impartirii celor 12.000 de kilometri patrati de platou continental si zona economica exclusiva o reprezinta resursele: 100 de miliarde de metri cubi de gaz (cand consumul anual al Romaniei este de 16, 4 miliarde de metri cubi, iar importul de 4,6) si 10 milioane de tone de petrol, adica 73,5 milioane de barili.

Resurse considerabile pentru ambele parti, in conditiile in care, potrivit ultimului raport al Agentiei Nationale de Reglementare in domeniul Enegiei dat publicitatii, consumul total de gaze in 2007 in Romania a fost de 16,4 miliarde de metri cubi, dintre care 4,6 miliarde de metri cubi au fost importati, adica 29% din consum, iar productia interna este de 11,6 miliarde de metri cubi.