Discutia de luni, emisiune HotNews.ro-RFI

Vera Marin, arhitect urbanist: Pipera este un exemplu simptomatic de lipsa de urbanism! Ori n-au fost reguli, ori n-au fost respectate deloc

de Redactia HotNews.ro
Luni, 2 februarie 2009, 15:00 Actualitate | Esenţial

Vera Marin
Foto: Bety Blagu / HotNews.ro
Arhitectul urbanist Vera Marin, presedinta Asociatiei pentru Tranzitie Urbana din Romania, a discutat online cu cititorii HotNews.ro despre haosul urbanistic din marile orase, mutilarea lor arhitecturala si demolarea monumentelor istorice. Cat de departe s-a ajuns si ce se mai poate face sunt intrebarile la care se cauta raspuns, dupa ce 36 de organizatii initiatoare ale Pactului pentru Bucuresti au protestat duminica, 1 februarie, in fata Primariei Generale. Cele mai interesante intrebari se vor regasi in emisiune "Discutia de luni", realizata de HotNews.ro si RFI.
  • Intalnirea s-a incheiat
  • Ramaneti pe HotNews.ro pentru emisiunea "Discutia de luni"
Emisiunea Discutia de luni este realizata de HotNews.ro si RFI, moderata de Dan Tapalaga si transmisa in fiecare luni de la ora 19.00 pe frecventele RFI Romania si pe HotNews.ro.

Fragmente din intalnirea online
  • exista in lucru si o strategie de protectie a monumentelor (ca obiecte dar si ca zone - tesut urban care trebuie protejat). aceasta strategie este pregatita de o comisie initiata de presedintele Romaniei.
  • exista inca bucati frumoase de oras. din pacate, acestea sunt amenintate.
  • daca legislatia se aplica, atunci exista ingineri de structuri, exista verificatori de rezistenta, sunt mai multe filtre pentru ca structura de rezistenta sa fie verificata. arhitectul concepe spatii, si trebuie sa stie ce probleme de structura poate sa puna propunerea lui - dar calculele sunt ale inginerilor.
  • nu trebuie sa ne opunem "in bloc" la folosirea sticlei in fatadele din centrele vechi. multe frustrari s-au adunat - si inteleg de ce opinia publica are in general rezerve fata de "otel si sticla in centrul istoric". se poate face arhitectura de calitate - stilistic ar fi un raspuns de "contrast" cu existentul.
  • in anii 90, centrul istoric a fost ca o placinta pe care fiecare factor de decizie o voia in intregime numai pentru el.
  • arhitectul este un mercenar: isi pune serviciile in slujba celui care plateste. din pacate, invatamantul de arhitectura nu avea de ce, si ulterior, n-a stiut cum sa pregateasca arhitectul pentru NEGOCIERI.
  • depinde deci de nivelul de etica al fiecaruia daca se straduie sau nu sa isi convinga beneficiarul ca are o "comanda" nociva pentru interesul general.
  • sistemul legislativ este foarte permisiv din pacate. abuzurile de functie (arhitect sef care face si proiectare in particular si isi acorda autorizatii pe propriile proiecte) nu se prea pedepseste...
  • au existat cateva initiative de a stopa practica asta cu cearseafurile pe cladiri. in restul Europei, aceasta "imbracare" este facuta doar cand acea cladire este in reabilitare - si multe din panze reprezinta cum va arata cladirea cand va fi gata. presiunile comercialului sunt insa mari la noi - pe motiv ca proprietarii acelor apartamente castiga si ei un ban in plus ca lasa panzele sa spanzure la geamurile lor
  • in loc sa isi asume rolul de coordonator al dezvoltarii, primaria si-a asumat un rol pasiv - de "primire" a unor idei de la investitori. nu si-a mai respectat rolul de aparator al interesului general, si s-a transformat intr-un fel de printesa care asteapta propuneri de la petitori...
  • lucrurile par foarte tehnice - vorbim de urbanism si oamenii zic: asta e treaba de arhitecti si de functionari publici din primarie. nu este deloc asa
  • proiectele de turnuri au mai intai etapa de urbanism - Planul Urbanistic Zonal. daca acestea se aproba in consiliu local, nu se mai poate face mare lucru. ca sa se renunte la aberatii, inseamna ca aceste PUZ-uri sa nu fie aprobate. aici au cetatenii ceva de spus
  • urbanismul a fost inventat ca sa protejeze interesul general in fata initiativei pentru interes propriu. la noi, urbanismul permite votarea in consiliu general a unor hotarari in interes privat
Nota redactiei: Arhitectul urbanist Vera Marin nu reprezinta nicio autoritate publica, astfel ca nu poate raspunde unor intrebari legate de cazuri aflate in litigiu in instanta sau de dosare aflate in lucru la autoritatile de resort.

Pentru a pastra coerenta si relevanta discutiei, nu vom valida comentariile care nu se refera la temele anuntate, care nu contin intrebari sau care constau in atacuri la persoana.


Citeste mai multe despre   
+ SHARE      

Întrebari puse de cititorii HotNews.ro:


  • Întrebarea nr. 1 ion

    Asociatia pentru tranzitie urbana, alta asociatie nonguvernamentala sau Ordinul Arhitectilor au intiat
    vreun proiect de amendare a legilor privind autorizarea interventiilor asupra cladirilor in zone protejate ? Unde se poate consulta proiectul respectiv daca el exista ?

    • Vera Marin

      exista recomandari din partea OAR si Pro-patrimonio si UAR - Uniunea Arhitectilor din Romania pentru cum trebuie completata si chiar modificata legislatia privind zonele protejate.

      in prezent, exista in lucru si o strategie de protectie a monumentelor (ca obiecte dar si ca zone - tesut urban care trebuie protejat). aceasta strategie este pregatita de o comisie initiata de presedintele Romaniei. acest lucru ne da speranta in faptul ca ar putea exista vointa politica pentru a ataca aceasta problematica dificila.

  • Întrebarea nr. 2 Mitica

    De ce Bucurestiul este asa de lipsit de fumusete si armonie in comparatie cu Budapesta, Praga, sau celelalte capitale europene. Se mai poate face ceva sau orasul este condamnat la uratenie vesnica ?

    • Vera Marin

      exista inca bucati frumoase de oras. din pacate, acestea sunt amenintate. cand am venit din Constanta ca sa dau la facultate, pe mine m-a impresionat. e adevarat ca stateam pe langa cismigiu si ma plimbam pe strazi cu case frumoase. (zonele protejate).
      farmecul Bucurestiului este insa diferit de orasul central-european. nu trebuie sa cautam aceleasi lucruri care sa ne incante. prieteni francezi sunt uimiti de cartierele in care sunt foarte multi arbori in curti de exemplu. sau de constructiile din interbelic (arhitectura moderna) care la noi s-a dezvoltat foaret mult in zona centrala. la ei, fiind zone deja foaret dense, cu cladiri eclactice...

  • Întrebarea nr. 3 Raul

    De unde sa stie un arhitect, cat de sigure sunt noile constructii? Sper ca a invatat ceva rezistenta.

    • Vera Marin

      studentul la arhitectura are cursuri de structuri. dar legislatia este destuld e stricta. mai degreaba m-as intreba cat de sigure sunt cele vechi. daca legislatia se aplica, atunci exista ingineri de structuri, exista verificatori de rezistenta, sunt mai multe filtre pentru ca structura de rezistenta sa fie verificata. arhitectul concepe spatii, si trebuie sa stie ce probleme de structura poate sa puna propunerea lui - dar calculele sunt ale inginerilor.

  • Întrebarea nr. 4 Timisorean

    Nu stiu daca cunoasteti sau nu Timisoara. As fi curios ce parere aveti de constructyia din sticla (numit acvariu) din centru Timisoarei, langa Opera, aproape de catedrala si in vecinatatea acelor frumoase cladiri istorice?
    Un link la intamplare despre acest subiect
    http://www.gandul.info/societatea/un-.html?3932;2837339

    • Vera Marin

      imi pare rau, nu cunosc proiectul din Timisoara. dar as avea un rspuns de principiu: nu trebuie sa ne opunem "in bloc" la folosirea sticlei in fatadele din centrele vechi. multe frustrari s-au adunat - si inteleg de ce opinia publica are in general rezerve fata de "otel si sticla in centrul istoric". se poate face arhitectura de calitate - stilistic ar fi un raspuns de "contrast" cu existentul. fiecare epoca are mijloace de expresie proprii. este insa adevarat ca, dupa ani de dictatura, vedeam in "DAllas" turnurile lor de sticla si apareau atat pentru arhitecti, cat si pentru clientii lor ca fiind expresia capitalismului victorios. in anii 90 s-au facut abuzuri. erau stangacii inerente invatarii... sper sa fim mai buni in viitor si noi, arhitectii, si beneficiarii nostri. "pielea" unei cladiri se schimba relativ usor.

  • Întrebarea nr. 5 M&M

    Exista vreo speranta pt centrul vechi? in afara de niste dale si niste felinare?

    Care este situatia cu terenul viran imens de pe B-dul unirii/nerva traian?

    • Vera Marin

      in anii 90, centrul istoric a fost ca o placinta pe care fiecare factor de decizie o voia in intregime numai pentru el. autoritatea centrala - ca e centrul istoric al capitalei - deci trebuie sa fie reprezentativ pentru tot orasul, primaria generala, ca e miezul orasului, si decizia trebuie sa fie la primaria mare, primaria de sector ca este pe teritoriul administrat de aceasta si vrea sa decida numai ea.
      apoi a fost o ordonanta care definea perimetrul centrului istoric si s-a facut o strategie, dar a fost facuta dintr/un birou din Canada, fara dialog cu toti care ar fi avut un cuvant de spus. poate din 2010 - deci ne ia mai mult de 20 de ani ca sa intelegem - s-o face pana la urma un program coerent de dezvoltare. in care sa primeze interesul public, nu cel privat al unui proprietar sau al altuia. speranta ar fi. dar daca mai dureaza 10 ani, n-o sa mai ramana nimic de salvat. cad!

  • Întrebarea nr. 6 Ova

    Verifica OAR vre-un proiect pe care elibereaza certificat de inregistrare? Stiati ca in Timisoara majoritatea proiectelor care nu sunt in concordanta cu estetica amplasamentului, dar totusi au primit certifecat de urbanism, au fost realizate de catre un fost arhitect al orasului in timp ce acesta era in functie?
    In rest toata stima pentru Arhitecti.
    Arhitectura este o meserie grea si complexa care implica foarte multa munca si cateva compromisuri personale pentru a putea fi invatata si practicata.

    • Vera Marin

      arhitectul este un mercenar: isi pune serviciile in slujba celui care plateste. din pacate, invatamantul de arhitectura nu avea de ce, si ulterior, n-a stiut cum sa pregateasca arhitectul pentru NEGOCIERI. depinde deci de nivelul de etica al fiecaruia daca se straduie sau nu sa isi convinga beneficiarul ca are o "comanda" nociva pentru interesul general. sistemul legislativ este foarte permisiv din pacate. abuzurile de functie (arhitect sef care face si proiectare in particular si isi acorda autorizatii pe propriile proiecte) nu se prea pedepseste... in opinia mea, este prea multa intelegere, si ar trebui ca organizatiile profesionale (OAR si RUR - registrul urbanistilor) sa gireze calitatea serviciilor profesionistilor. si sa faca vizibile sanctiuni interne: panoul de rusine!

  • Întrebarea nr. 7 meda

    Panouri publicitare uriase multicolore atarna peste tot in Bucuresti in zona centrala. E indeajuns o plimbare pe ruta Piata Romana - Universitate - Unirii.
    Ce parere aveti despre publicitatea outdoor pe cladiri, unele cladiri de-o frumusete deosebita chiar?
    Face parte si ea din aceasta multilare arhitectonica a orasului?

    • Vera Marin

      au existat cateva initiative de a stopa practica asta cu cearseafurile pe cladiri. in restul Europei, aceasta "imbracare" este facuta doar cand acea cladire este in reabilitare - si multe din panze reprezinta cum va arata cladirea cand va fi gata. presiunile comercialului sunt insa mari la noi - pe motiv ca proprietarii acelor apartamente castiga si ei un ban in plus ca lasa panzele sa spanzure la geamurile lor, exista mult prea multa indulgenta din partea autoritatilor. este evident ca este o mutilare. sper sa se dea cat mai curand acea mult asteptata hotarare de consiliu general care sa interzica panzele publicitare si panourile pe cladiri. societatea civila a cerut-o prin PACTUL PENTRU BUCURESTI (www.bucurestiulmeu.ro) inca din perioada electorala.

  • Întrebarea nr. 8 dorinteodor

    nu sint de meserie dar ceea ce vad este o extraordinara presiune asupra centrului. de aici conflicte, spagi, haos si supra-aglomerarea zonelor centrale..... am fost la paris si am vazut cum au rezolvat ei problema presiunii asupra centrului: au facut un nou centru economic, celebrul cartier "la defence". am vazut si altele dar ma refer numai la aceasta solutie.... de ce la noi nimeni nu a pus macar problema unui centru economic nou, dupa metoda din paris? prin blocarea oricarei constructii in zona centrala si cu autorizatii date foarte usor un noul centru economic bucurestiul ar capata linistea de care are nevoie pentru o eventuala refacere, inclusiv cu zone interzise circulatiei auto (in acest moment aceasta idee este imposibil de pus in practica....).......

    • Vera Marin

      problema a fost pusa de profesionistii elaboratori ai planului urbanistic general, in 2000, cand, pe langa regulile de constructie, s-au dat si niste orientari despre cum si unde ar trebui sa se dezvolte centrii de interes (poli locali) care sa mai ia din presiunea care se pune pe zona centrala. desi votata in consiliu local, strategia asta a ramas intr-un sertar. nu a mai facut referire la ea nici arhitectul sef, nici comisia tehnica. astfel, in loc sa isi asume rolul de coordonator al dezvoltarii, primaria si-a asumat un rol pasiv - de "primire" a unor idei de la investitori. nu si-a mai respectat rolul de aparator al interesului general, si s-a transformat intr-un fel de printesa care asteapta propuneri de la petitori...

  • Întrebarea nr. 9 c.

    Ce rol ar putea sa joace Asociatia pentru Tranzitie Urbana pentru constientizarea problemelor urbane ?

    • Vera Marin

      suntem din ce in ce mai speriati de complexitatea si de mizele sarcinilor pe care ni le-am asumat. avem doua mari categorii de obiective: 1. decizia privind dezvoltarea orasului trebuie sa fie transparenta, negociata, discutata, pentru ca efectele deciziilor ne privesc pe toti, in fiecare aspcet al vietii noastre de cetateni ai orasului.
      2. analizele si proiectele ar trebui sa fie facute in echipe interdisciplinare - nici unul din profesionisti nu detine adevarul - nici arhitectul, nici economistul, nici ecologul, nici sociologul , nici juristul - ei trebuie sa lucreze impreuna ca sa faca propuneri care sa raspunda corect la problemele orasului.

      noi putem deci sa "traducem" instrumentele de planificare urbana, sa explicam unde lipsesc lucruri, unde este o abordare gresita - dar avem nevoie de dumneavoastra - de public - sa ne acorde timp ca sa explicam, si apoi, sa ne dea o "masa critica" de sustinere ca sa punem presiune pe decidenti.

      • c.

        Cum poate fi atins publicul? Proiectele ATU propun asemenea instrumente de dialog?

        • Vera Marin

          nu e usor de ajuns la public: lucrurile par foarte tehnice - vorbim de urbanism si oamenii zic: asta e treaba de arhitecti si de functionari publici din primarie. nu este deloc asa - dar numai ca sa incurajez pe oameni sa intre cu intrebari ca acestea de azi - si cere efort.
          pana acum (din 2001 de la constituire) noi am avut finantari relativ mici, de la ambasadele vechilor state membre (olanda, franta). acum ca suntem si noi in UE, ambasadele nu mai finanteaza. este din ce in ce mai greu de gasit finantare. avem 50 de membri, dar activi sunt 6-8. voluntariatul nu prinde prea usor - oamenii au familii, trebuie sa lucreze pe 2 sau 3 fronturi ca sa traiasca cat de cat civilizat. soarta ONG-urilor ma ingrijoreaza...

  • Întrebarea nr. 10 anca

    1. speram ca s-a renuntat la aberatiile de proiecte de turnuri in jurul Cismigiului

    2. cum e relatia ATU cu Primarul Oprescu ?

    3. cum vi se pare ca primar? tine cu adevarat la valorile orasului si e mult diferit de Videanu sau nu?

    4. aveti un blog, site unde sa tineti legatura cu cetatenii ce iubesc orasul si vor sa va spuna dif probleme?

    • Vera Marin

      1. proiectele de turnuri au mai intai etapa de urbanism - Planul Urbanistic Zonal. daca acestea se aproba in consiliu local, nu se mai poate face mare lucru. ca sa se renunte la aberatii, inseamna ca aceste PUZ-uri sa nu fie aprobate. aici au cetatenii ceva de spus! proiectele de hotarari de consiliu general sunt puse pe site in dezbatere (asa cere legea transparentei deciziei publice). trebuie deci sa ne opunem! trebuei sa stam cu ochii pe primarie.

      2. am fost in audienta - numai ca nu ne-a "audiat", ci a vorbit numai domnia sa. despre cat de greu ii este cu acest consiliu general, care i se opune orice ar propune, cat de mult crede ca nu suntem montati de vreun partid sau altul, ci ca suntem sinceri. foarte frumos. numai ca a semnat PACTUL PENTRU BUCURESTI in campanie (www.bucurestiulmeu.ro) si acum nu face nimic sa isi respecte promisiunile. noi inca mai speram.

      3. nu prea stiu ce sa zic. astept dovezi ca tine cu adevarat la valorile orasului. pana acum, n-a fost prea evident...

      4. www.bucurestiulmeu.ro va rog foarte mult sa ne scrieti. nu este numai un ONG care se ocupa de acest site, ci o retea de ONG-uri - Platforma "Impreuna pentru un oras mai bun". suntem foarte interesati sa atragem cat mai multa lume, pentru ca numai astfel suntem si noi legitimati in actiunile noastre (ne intreaba consilierii locali tot timpul cati cetateni reprezentam noi. ca ei zic cum ca ar reprezenta mai multi - cei care i-au votat...)

  • Întrebarea nr. 11 irina

    dupa parerea mea oamenii au uitat ca rolul spatiului public este acela de a facilita socializarea, de a da un ambient locurilor de intalnire. Astazi , in bucuresti in special ele sunt vazute ca locuri de vandalizat, urinat in public, lipit afise si anunturi, vandut produse 3 la 10000, etc. nu avem nevoie de o schimbare a mentalitatii populatiei, inainte de a schimba regulile? altfel ce ne garanteaza ca dupa ce schimbam legea urbanismului, si facem totul frumos si curat nu ne trezim dupa doar cateva saptamani ca totul este exact ca in prezent?

    • Vera Marin

      lipsa de respect pentru "bunurile comune" e o problema generata de anii de comunism. am fost fortati sa punem totul la comun, ca sa aiba de unde fura cei care sunt mai smecheri. acum, a ramas ideea asta ca sa luam bancutele acasa, copacii proaspat-plantati, s.a.m.d. e un lucru foarte complicat sa orientezi populatia catre respectul spatiului public si catre vointa de a gasi interesul comun. ar fi sanse, daca s-a aplica cu strictete amenzi mari. daca, in paralel cu coercitia, ar fi si incurajari - premii, valorizari. cand oamenii se vor uita cu admiratie la cineva care face ceva bun entru spatiul public, atunci nu vor mai strica, nu vor mai rupe.

  • Întrebarea nr. 12 ilona

    Autoritatile locale pot initiatia eleborarea unor documentatii de urbanism precum PUZ-uri. In cazul in care un particular initiaza aprobarea unui PUZ privind schimbarea functiunii zonei, este posibil ca autoritatea locala sa aprobe PUZ-ul incluzand si alte modificari decat cele solicitate de particular, precum o modificare a CUT-ului?

    • Vera Marin

      pana in august, un initiator privat putea sa initieze un PUZ , inclusiv pentru schimbarea de functiune. acum este nevoie de un aviz de oportunitate, prin care autoritatea locala poate sa si refuze (daca nu este oportuna cu planurile primariei pentru acea zona) initierea de catre privat a unui PUZ care sa schimbe functiunea. avizul de oportunitate este instrumentul prin care investitorul privat trebuie sa negocieze raportul dintre interesul propriu si interesele generale de dezvoltare ale zonei. daca aceste interese conicid in ceea ce priveste functiunea, investitorul poate sa schimbe, doar ca va trebui sa ia in calcul o zona mai mare decat strict parcela sa proprie.

  • Întrebarea nr. 13 Dan.Tapalaga

    Guvernul Tariceanu a incercat anul trecut sa limiteze asa numitul urbanism derogatoriu, adica a interzis ca un asa numit Plan Urbanistic Zonal sa modifice Planul Urganistic General. Se respecta interdictia asta sau constructorii, cati or mai fi in viata in vremurile astea de criza, au gasit metode sa ocoleasca noile reguli?

    • Vera Marin

      trebuie sa recunoastem ca planurile urbanistcie generale nu sutn intotdeauna foarte profesionist facute, si ca, de multe ori, de la momentul aprobarii lor (anii 90, sau chiar si in primii ani 2000), multe s-au schimbat. nu se poate deci INGHETA regulamentul total. pe langa asta, bugetul local in multe localitati nu permite refacerea PUG sau realizarea de PUZ-uri din banii primariei. trebuie sa existe o flexibilitate - trebuie sa se poata modifica in anumite situatii prevederile PUG. numai ca, in ultimii ani, exceptiile au devenit regula! se faceau aproape exclusiv PUZ-uri care sa schimbe regulile in favoarea proprietarului de teren. ordonanta din august TREBUIE sa se transforme in LEGE. cerem sprijinul societatii civile pentru a pune presiune pe noul guvern si pe noul parlament pentru aceasta lege. s-au gasit metode de a se ocoli ordonanta - acum, in februarie, expira cele 6 luni de "gratie". sunt foarte curioasa ce putere au investitorii...

  • Întrebarea nr. 14 Ilona

    PUG-ul Bucuresti expira in decembrie 2010. Cunoasteti existenta unui proiect pentru un nou PUG? Daca da, unde si cum poate fi consultat acest proiect?

    • Vera Marin

      da. in prezent se face o analiza a ce a mai ramas valabil din vechiul PUG - in cadrul Centrului de Proiectare Urbana - o structura care este compusa din urbanisti, sociologi, ingineri, si care functioneaza sub coordonarea Consiliului General al Municipiului Bucuresti. ar fi insa "lipsit de ambitie" sa ne oprim la carpeala vechiului PUG. mai inainte de a da reguli de constructie, trebuie sa existe o strategie de dezvoltare - care este vocatia acestui oras? ce rol are el in Regiune? trebuie sa pot sa justific regulile de constructie cu niste argumente solide, pe care le pot avea numai daca fac analize diverse si scenarii cu analize cost/beneficiu.
      asta insa nu stiu cine o face acum- si trebuie sa fie inaintea PUG.

  • Întrebarea nr. 15 Liviu

    Exista masuri pentru diminuarea numarului de locuitori pe km patrat in Bucuresti ? Cum de se dau autorizatii de construire in anumite zone foarte dense ? De ce in Romania nu se tine cont de probleme cu care alte orase mari din afara s-au confruntat cu multi ani inainte (infrastructura, trafic) ?

    • Vera Marin

      daca primaria asteapta de la investitori sa vina cu regulile dupa care vor construi, normal ca acestia vor dori multe apartamente, cu multi-multi cumparatori. regulile din PUG 2000 aveau la baza niste calcule de densitati umane. cati oameni poate sa permita zona X? in functie de ce retele edilitare, de latimea strazilor, de numarul de locuri de parcare, dar si de numarul de locuri in gradinite, scoli, etc. investitorul privat propune strictul necesar ca sa i se aprobe proiectul. primaria nu are normative, baza legala, sa impuna niste conditii. investitorul poate sa il cheme in justitie, ca pe baza la ce ii cere sa faca, de exemplu un club de cartier? primaria risca sa piarda procesul... regulamentele de urbanism au forta de lege doar teoretic. practic, sunt niste chestii orientative... din pacate. studiile de impact se fac de mantuiala. se avizeaza prea superficial...

  • Întrebarea nr. 16 c.

    Cred ca ar trebui repusa in discutie chestiunea de fond - aceea a incoerentei de decizie si organizare, aceea a interesului pentru spatiul public in genere, a, conflictelor de interese, si mai ales a ignorantei in ceea ce priveste cultura vizuala si domeniul construit. CU siguranta doamna Marin ar putea sa ne ajute la repunerea acestor intrebari-probleme.

    • Vera Marin

      ati pus punctul pe I. fix aici se discuta: urbanismul a fost inventat ca sa protejeze interesul general in fata initiativei pentru interes propriu. la noi, urbanismul permite votarea in consiliu general a unor hotarari in interes privat! autoritatea locala si-a abandonat rolul care ii revenea, ca sa dea beneficii celor care au suficienti bani sa faca un PUZ.
      cat priveste estetica, sau cultura vizuala - exista Comisii Tehnice - dar acestea au un rol CONSULTATIV. de multe ori nu s-a tinut seama ca avizul lor era NEGATIV. din pacate, daca analizam estetica intr-o comisie, studiile de impact pe circulatii in alta comisie, si investitiile publice in alte directii si servicii - iese fix ce vedem la tot pasul: incoerenta, facem si desfacem, etc. investitorii seriosi au si ei interes ca lucrurile sa fie clare: altfel, pe ce pot sa isi bazeze studiile lor de piata - oraslee mai mici au probleme acum - proiecte care au ramas ne-vandute pentru ca nu mai ajunge soseaua pana acolo.

  • Întrebarea nr. 17 Virgil

    Unde a facut studiile in urbanism, ce activitate are in urbanism pana acum, cate puz-uri, pud-uri a realizat pana acum, daca are master, doctorat, studii afara, etc.
    Nu intreb cu rautate, dar la fotbal si arhitectura se pricepe toata lumea.
    Iar la urbanism si peisagistica apar specialisti peste noapte, care comenteaza doct, in baza unei pojghite de competenta.
    Multumesc mult.

    • Vera Marin

      studii de arhitectura la UAUIM - universitatea de arhitectura si urbanism "Ion Mincu", master de urbanism cu participare franceza. doctorat in co-tutela UAUIM si Institutul de Urbanism din Lyon. master de management de proiect. nu e pojghita de competenta - este mare suferinta ca suntem inca atat de departe de ceea ce inseamna urbanismul in alte parti! am facut PUZ/uri si PUD/uri si choar si PUG/uri - dar nu imi place cum se fac. acum lucrez la niste cercetari despre cum s-ar putea schimba in bine aceste instrumente de planificare urbana. (cercetari comandate de Ministerul de resort - recent s-a schimbat iar numele - sa ii zicem al Dezvoltarii, unde sunt cativa oameni care vor sa faca reforma!
      si nu ma supar de intrebare, aveti mare dreptate. sunt inca foarte multe de facut in formarea specialistilor in urbanism.

  • Întrebarea nr. 18 Dan.Tapalaga

    Am o curiozitate: ati vazut vreun cartier mai urat decat Pipera? Ce vreau sa spun: de mai bine de un an, il strabat zilnic de la un capat la altul. Fac jumate de ora sa ies din Pipera, la pasul omului, pentru ca strada e cam ingusta, masini multe. Prin urmare, am tot timpul de lume sa ma uit si sa ma ingrozesc. Vile cu un P+5 in spatele casei, mai nou apar blocuri in interiorul curtii din fata vilei. N-am inteles daca proprietarul si-a vandut terenul ca sa mai faca un ban sau a decis singur sa se sufoce cu un bloc trantit in curte. Se mai poate face ceva in Pipera? Sau unul dintre cele mai luxoase (teoretic) cartiere din Bucuresti va fi si mai urat decat e acum?

    • Vera Marin

      pipera este un exemplu simptomatic de LIPSA DE URBANISM! ori n-au fost reguli, ori n-au fost respectate deloc-deloc. nivelul la care s-au discutat proiectele a fost cel local - primaria Voluntari. aici si certificatele de urbanism, aici si autorizatiile de construire. este o problema de sistem: zona de influenta a orasului Bucuresti se intinde pana departe. tot bucuresteni sunt si cei care stau in Pipera, chiar daca acest lucru nu este pe placul autoritatilor locale de acolo - care au autonomie locala, si pot decide cum vor ei, fara sa fie nevoie sa isi coreleze deciziile cu cele ale orasului mare. in alte parti, acest lucru se rezolva printr-o planificare coerenta pentru intreaga zona metropolitana. la noi este un fel de "lupta pentru putere" care face multe multe victime colaterale.

  • Întrebarea nr. 19 ion

    Exista o solutie reala pentru a schimba aspectul gri al blocurilor din "cartierele muncitoresti" ?

    • Vera Marin

      da exista. sunt nenumarate exemple de regenerare urbana in cartierele de blocuri, si numai in vechile state membre ale UE, ci si in tarile din fostul bloc comunist. din pacate, la noi, dupa vanzarea apartamentelor catre chiriasii de atunci, puterea publica s-a retras cu totul din poveste, desi aici sta cateodata 80% din populatia unui oras. si desi terenurile dintre blocuri sunt inca (cele care nu s-au retrocedat complet aiurea) patrimoniul primariei. tot ce se intampla mai frumos in cartierele astea sunt amenajarile "electorale" de locuri de joaca pentru copii si de bancute cu vedere catre bulevardul aglomerat. fara proiect! fara strategie. doar sa cheluim banu' si sa vada alegatoru' ca ne pasa.
      exista inca din 2001 program de reabilitare termica a blocurilor - dar efectele sunt infime. nu sutn destule dotari de cartier care sa arate ca si locuitorului de la bloc i se da atentia cuvenita (cluburi, sali de sport, piscine, cinematografe, etc). cartiere-dormitor au fost, cartiere dormitor raman... din pacate

  • Întrebarea nr. 20 anca

    1. ce actiuni aveti in vedere in imediata perioada pt apararea Bucurestiului istoric ?

    2. cand faceti o conferinta cu public undeva, unde sa strangeti lumea sa povestiti cum poate fiecare ajuta din meseria lui, cauza Bucurestiului ?

    3. aveti si un blog, astfel incat sa fie comunicare bi-directionala si oamenii sa fie inspirati sa se alature?

    • Vera Marin

      www.bucurestiulmeu.ro
      mereu organizam cate ceva si avem nevoie de sustinere - nu mai departe de ieri: VIN PENTRU BUCURESTI
      am vrut sa facem un fel de serbare, prin care sa anuntam ca Platforma de ONG_uri "Impreuna pentru un oras mai bun" a scris ea proiecte de hotarari de consiliu locale pentru cerintele noastre din perioada electorala. desi cu semnaturi (si de la primari, si de la consilieri generali si de la sectoare), nimic nu s-a intamplat ca acele cerinte cu care au fost de acord in campanie sa se transforme in realitate.
      avem nevoie de dumneavoastra pentru a pune presiune pe consiliu ca sa se aprobe proiectele de hotarari pe care le-am scris din disperare ca ei nu fac nimic!

  
5454 vizualizari
  • intrebare (Luni, 2 februarie 2009, 7:51)

    ion [anonim]

    Asociatia pentru tranzitie urbana, alta asociatie nonguvernamentala sau Ordinul Arhitectilor au intiat
    vreun proiect de amendare a legilor privind autorizarea interventiilor asupra cladirilor in zone protejate ? Unde se poate consulta proiectul respectiv daca el exista ?
    • amendare legi zone protejate (Luni, 2 februarie 2009, 15:02)

      Vera Marin [hotnews.ro] i-a raspuns lui ion

      exista recomandari din partea OAR si Pro-patrimonio si UAR - Uniunea Arhitectilor din Romania pentru cum trebuie completata si chiar modificata legislatia privind zonele protejate.

      in prezent, exista in lucru si o strategie de protectie a monumentelor (ca obiecte dar si ca zone - tesut urban care trebuie protejat). aceasta strategie este pregatita de o comisie initiata de presedintele Romaniei. acest lucru ne da speranta in faptul ca ar putea exista vointa politica pentru a ataca aceasta problematica dificila.
  • De ce... (Luni, 2 februarie 2009, 9:39)

    Mitica [anonim]

    De ce Bucurestiul este asa de lipsit de fumusete si armonie in comparatie cu Budapesta, Praga, sau celelalte capitale europene. Se mai poate face ceva sau orasul este condamnat la uratenie vesnica ?
    • bucurestiul nu e urat de tot (Luni, 2 februarie 2009, 15:06)

      Vera Marin [hotnews.ro] i-a raspuns lui Mitica

      exista inca bucati frumoase de oras. din pacate, acestea sunt amenintate. cand am venit din Constanta ca sa dau la facultate, pe mine m-a impresionat. e adevarat ca stateam pe langa cismigiu si ma plimbam pe strazi cu case frumoase. (zonele protejate).
      farmecul Bucurestiului este insa diferit de orasul central-european. nu trebuie sa cautam aceleasi lucruri care sa ne incante. prieteni francezi sunt uimiti de cartierele in care sunt foarte multi arbori in curti de exemplu. sau de constructiile din interbelic (arhitectura moderna) care la noi s-a dezvoltat foaret mult in zona centrala. la ei, fiind zone deja foaret dense, cu cladiri eclactice...
  • Intrebare. (Luni, 2 februarie 2009, 10:07)

    Raul [anonim]

    De unde sa stie un arhitect, cat de sigure sunt noile constructii? Sper ca a invatat ceva rezistenta.
    • de unde sa stie ... (Luni, 2 februarie 2009, 14:47)

      the [anonim] i-a raspuns lui Raul

      Informeaza-te si dumneata, pe situl Institutului de Arhitectura Ion Mincu,
      http://www.iaim.ro/
      despre materiile care se predau arhitectilor.
      In secolul trecut, nici un arhitect nu iesea din scoala fara sa stie mecanica (statica si dinamica) constructiilor, rezistenta materialelor si calculul structurilor, fizica si acustica, organizarea de santier, etc.
    • formarea arhitectului (Luni, 2 februarie 2009, 15:09)

      Vera Marin [hotnews.ro] i-a raspuns lui Raul

      studentul la arhitectura are cursuri de structuri. dar legislatia este destuld e stricta. mai degreaba m-as intreba cat de sigure sunt cele vechi. daca legislatia se aplica, atunci exista ingineri de structuri, exista verificatori de rezistenta, sunt mai multe filtre pentru ca structura de rezistenta sa fie verificata. arhitectul concepe spatii, si trebuie sa stie ce probleme de structura poate sa puna propunerea lui - dar calculele sunt ale inginerilor.
  • Acvariul din Piata Operei (Luni, 2 februarie 2009, 10:22)

    Timisorean [anonim]

    Nu stiu daca cunoasteti sau nu Timisoara. As fi curios ce parere aveti de constructyia din sticla (numit acvariu) din centru Timisoarei, langa Opera, aproape de catedrala si in vecinatatea acelor frumoase cladiri istorice?
    Un link la intamplare despre acest subiect
    http://www.gandul.info/societatea/un-.html?3932;2837339
    • acvariul de la timisoara (Luni, 2 februarie 2009, 15:13)

      Vera Marin [hotnews.ro] i-a raspuns lui Timisorean

      imi pare rau, nu cunosc proiectul din Timisoara. dar as avea un rspuns de principiu: nu trebuie sa ne opunem "in bloc" la folosirea sticlei in fatadele din centrele vechi. multe frustrari s-au adunat - si inteleg de ce opinia publica are in general rezerve fata de "otel si sticla in centrul istoric". se poate face arhitectura de calitate - stilistic ar fi un raspuns de "contrast" cu existentul. fiecare epoca are mijloace de expresie proprii. este insa adevarat ca, dupa ani de dictatura, vedeam in "DAllas" turnurile lor de sticla si apareau atat pentru arhitecti, cat si pentru clientii lor ca fiind expresia capitalismului victorios. in anii 90 s-au facut abuzuri. erau stangacii inerente invatarii... sper sa fim mai buni in viitor si noi, arhitectii, si beneficiarii nostri. "pielea" unei cladiri se schimba relativ usor.
  • centrul vechi (Luni, 2 februarie 2009, 10:33)

    M&M [anonim]

    Exista vreo speranta pt centrul vechi? in afara de niste dale si niste felinare?

    Care este situatia cu terenul viran imens de pe B-dul unirii/nerva traian?
    • sperante pentru centrul istoric (Luni, 2 februarie 2009, 15:18)

      Vera Marin [hotnews.ro] i-a raspuns lui M&M

      in anii 90, centrul istoric a fost ca o placinta pe care fiecare factor de decizie o voia in intregime numai pentru el. autoritatea centrala - ca e centrul istoric al capitalei - deci trebuie sa fie reprezentativ pentru tot orasul, primaria generala, ca e miezul orasului, si decizia trebuie sa fie la primaria mare, primaria de sector ca este pe teritoriul administrat de aceasta si vrea sa decida numai ea.
      apoi a fost o ordonanta care definea perimetrul centrului istoric si s-a facut o strategie, dar a fost facuta dintr/un birou din Canada, fara dialog cu toti care ar fi avut un cuvant de spus. poate din 2010 - deci ne ia mai mult de 20 de ani ca sa intelegem - s-o face pana la urma un program coerent de dezvoltare. in care sa primeze interesul public, nu cel privat al unui proprietar sau al altuia. speranta ar fi. dar daca mai dureaza 10 ani, n-o sa mai ramana nimic de salvat. cad!
  • Palatele rromilor (Luni, 2 februarie 2009, 10:39)

    Ova [anonim]

    Verifica OAR vre-un proiect pe care elibereaza certificat de inregistrare? Stiati ca in Timisoara majoritatea proiectelor care nu sunt in concordanta cu estetica amplasamentului, dar totusi au primit certifecat de urbanism, au fost realizate de catre un fost arhitect al orasului in timp ce acesta era in functie?
    In rest toata stima pentru Arhitecti.
    Arhitectura este o meserie grea si complexa care implica foarte multa munca si cateva compromisuri personale pentru a putea fi invatata si practicata.
    • conditia arhitectului in perioada de tranzitie (Luni, 2 februarie 2009, 15:23)

      Vera Marin [hotnews.ro] i-a raspuns lui Ova

      arhitectul este un mercenar: isi pune serviciile in slujba celui care plateste. din pacate, invatamantul de arhitectura nu avea de ce, si ulterior, n-a stiut cum sa pregateasca arhitectul pentru NEGOCIERI. depinde deci de nivelul de etica al fiecaruia daca se straduie sau nu sa isi convinga beneficiarul ca are o "comanda" nociva pentru interesul general. sistemul legislativ este foarte permisiv din pacate. abuzurile de functie (arhitect sef care face si proiectare in particular si isi acorda autorizatii pe propriile proiecte) nu se prea pedepseste... in opinia mea, este prea multa intelegere, si ar trebui ca organizatiile profesionale (OAR si RUR - registrul urbanistilor) sa gireze calitatea serviciilor profesionistilor. si sa faca vizibile sanctiuni interne: panoul de rusine!
  • publicitatea outdoor pe cladiri (Luni, 2 februarie 2009, 10:52)

    meda [anonim]

    Panouri publicitare uriase multicolore atarna peste tot in Bucuresti in zona centrala. E indeajuns o plimbare pe ruta Piata Romana - Universitate - Unirii.
    Ce parere aveti despre publicitatea outdoor pe cladiri, unele cladiri de-o frumusete deosebita chiar?
    Face parte si ea din aceasta multilare arhitectonica a orasului?
    • cearseafurile de pe fatade (Luni, 2 februarie 2009, 15:27)

      Vera Marin [hotnews.ro] i-a raspuns lui meda

      au existat cateva initiative de a stopa practica asta cu cearseafurile pe cladiri. in restul Europei, aceasta "imbracare" este facuta doar cand acea cladire este in reabilitare - si multe din panze reprezinta cum va arata cladirea cand va fi gata. presiunile comercialului sunt insa mari la noi - pe motiv ca proprietarii acelor apartamente castiga si ei un ban in plus ca lasa panzele sa spanzure la geamurile lor, exista mult prea multa indulgenta din partea autoritatilor. este evident ca este o mutilare. sper sa se dea cat mai curand acea mult asteptata hotarare de consiliu general care sa interzica panzele publicitare si panourile pe cladiri. societatea civila a cerut-o prin PACTUL PENTRU BUCURESTI (www.bucurestiulmeu.ro) inca din perioada electorala.
  • unde este planul strategic alternativ? (Luni, 2 februarie 2009, 11:08)

    dorinteodor [anonim]

    nu sint de meserie dar ceea ce vad este o extraordinara presiune asupra centrului. de aici conflicte, spagi, haos si supra-aglomerarea zonelor centrale..... am fost la paris si am vazut cum au rezolvat ei problema presiunii asupra centrului: au facut un nou centru economic, celebrul cartier "la defence". am vazut si altele dar ma refer numai la aceasta solutie.... de ce la noi nimeni nu a pus macar problema unui centru economic nou, dupa metoda din paris? prin blocarea oricarei constructii in zona centrala si cu autorizatii date foarte usor un noul centru economic bucurestiul ar capata linistea de care are nevoie pentru o eventuala refacere, inclusiv cu zone interzise circulatiei auto (in acest moment aceasta idee este imposibil de pus in practica....).......
    • planul strategic alternativ? (Luni, 2 februarie 2009, 15:09)

      irina [anonim] i-a raspuns lui dorinteodor

      pai simplu: nu este! de ce? la fel de simplu: pntru ca nu ne pasa. Sunt studenta in ultimul an la facultatea de Urbanism si aceasta este inbtrebarea cu care ma confrunt in fiecare zi: ce pot sa fac eu ca profesionist ca sa fac orasul mai frumos? Sistemul legislative este de asa natura incat schimbarea nu numai ca este impiedicata dar nu este nici pe departe dorita. atata timp cat mie in ograda mea imi este bine restul ce conteaza?mai ales cand este usor sa acuzi pe altii dar cand vi ne randul tau, in loc sa faci cum spune legea depui documentatii pentru PUD, tip proiect care de fapt nici nu ar trebui sa existe, si gata! cativa euro in stanga, ativa euro in dreapta si autorizatia e eliberata. si in conditiile in care fiecare pentru el... de la cine sa avem pretentia sa se gandeasca la binele public? cei care o fac sunt impiedicati sa schimbe ceva, ca doar barosani trebuie sa isi faca norma: cladiri, terenuri, etc. in conditiile acestea intrebarea este cine este autoritateacare poate crea legislatia de care avem nevoie pentru a pune ordine in haosul generat de atat de multe interese private? ;a cine sa apelam? odata la 4 ani votam alti oameni la conducarea tarii in speranta ca va fi ceva mai bine. in conditiile in care prea putini stiu ce este de fapt profesia de urbanist, si ce implica ea si care este rolul ei, cu ce drept judeca este vina urbanistilor. in scoala suntem invatati sa schimbam in bine fata orasului. ce pacat ca scoala nu are nici o legatura cu realitatea si ca ni se taie aripile imediat cum dam semna ca am vrea sa zburam. nu avem o strategie alternativa de dezvoltare pentru ca interesele implicate nu o permit. La cine sa apelam ca sa fim lasati sa ne facem meseria?
    • nu exista strategie asumata pentru Bucuresti! (Luni, 2 februarie 2009, 15:31)

      Vera Marin [hotnews.ro] i-a raspuns lui dorinteodor

      problema a fost pusa de profesionistii elaboratori ai planului urbanistic general, in 2000, cand, pe langa regulile de constructie, s-au dat si niste orientari despre cum si unde ar trebui sa se dezvolte centrii de interes (poli locali) care sa mai ia din presiunea care se pune pe zona centrala. desi votata in consiliu local, strategia asta a ramas intr-un sertar. nu a mai facut referire la ea nici arhitectul sef, nici comisia tehnica. astfel, in loc sa isi asume rolul de coordonator al dezvoltarii, primaria si-a asumat un rol pasiv - de "primire" a unor idei de la investitori. nu si-a mai respectat rolul de aparator al interesului general, si s-a transformat intr-un fel de printesa care asteapta propuneri de la petitori...
  • de ce e nevoie de urbanisti? (Luni, 2 februarie 2009, 11:19)

    Parvan [anonim]

    Un caz concret care ar putea contribui la un fel de istorie minimalista ... care ma face sa ma intreb serios daca "urbanismul" are si functionalitate sociala sau e vorba doar de o casta cu stampile "autorizate".

    Strada Vaselor, tesut de case interbelice, impanzit in ultimii ani deopotriva cu buline de risc seismic si acvarii "moderniste". O cladire interbelica cu 2 etaje, pe un teren de 110 m patrati marginit de doua calcane si doua strazi, stampila urbanistica pt consolidare modernizare si supraetajare.
    AC-ul da consolidare pe contur dar da si ... beci pe toata suprafata. Evident se darama tot, evident se iese in ambele strazi, evident apar daune/litigii la cele doua calcane ... evident urmeaza acoperirea de hartii, in timp ce santierul cu o groapa de 150m patrati acum zace in nelucrare marind daunele atat la strazi cat si la cladiri ... evident ca apar interventii "de urgenta" si la cladirile alaturate.

    Banuiesc ca nu e un caz singular si ma(va) intreb la ce bune organizatii, simpozioane, planse si cuvinte frumoase daca in plan concret urbanismul nu poate sa se controleze nici macar aliniamentul cladirilor.
  • pe cand ? (Luni, 2 februarie 2009, 11:47)

    sven [anonim]

    legi care sa opreasca imixtiunea la nivel decizional a politicului in strategiile urbane ? Exemplul foarte prost al Bucurestiului si al Clujului ar trebui sa fie de ajuns. Si pe cand legi in ceea ce priveste centrele istorice, un alt dezastru pastorit de aceiasi "edili" ?
  • Calea Calarasilor (Luni, 2 februarie 2009, 12:01)

    b09d4n [utilizator]

    Buna ziua,

    Locuiesc de aproximativ un an intr-un bloc de pe Calea Calarasilor si sunt ingrijorat de trepidatiile pe care le are blocul la trecerea tramvaielor. Este un bloc la strada, de genul 7+1 etaje, tipic pentru Calarasi. Acelasi tip de impartire il au si cele de pe Goga sau Nerva Traian.

    Ce informatii aveti despre siguranta acestor blocuri ? Sunt intradevar construite in perioada 94-96 sau au fost turnate fundatiile in perioada comunista si finalizate dupa ani de stat in ploaie si vant ?

    O alta intrebare se adreseaza la izolarea fonica. Cu ce materiale se poate izola fonic in asa fel incat sa nu mai auzi vecinii de la etajul superior ?

    Multumesc anticipat, Bogdan
  • Tren expres regional (Luni, 2 februarie 2009, 12:18)

    Tavi [anonim]

    Exista o initiativa recenta a doi tineri arhitecti (Andrei Egli si Andrei Fufezan) de creare a unor tronsoane de tren urban. O prezentare a acestui proiect poate fi gasita la adresa:

    http://www.ter-bucuresti.blogspot.com/

    Unul dintre principalele avantaje ale acestui tren expres ar fi faptul ca poate parcurge mai repede distante relativ lungi pe care metroul nu le poate acoperi si ca este independent de sistemul rutier, folosind o infrastructura deja existenta – centura feroviara a Bucurestiului care acum este lasata in paragina.

    Costurile infiintarii si intretinerii unei astfel de retele de transport ar fi considerabil mai mici fata de o linie de metrou care presupune excavatii sau ventilaţii subterane si nu in ultimul rand este un transport eco-friendly, fiind un tren electric.


    Considerati ca un astfel de proiect isi poate gasi un sprijin din partea Asociatiei pentru Tranzitie Urbana?
  • Spatiul public si participarea urbana (Luni, 2 februarie 2009, 12:56)

    Costin [anonim]

    Lumea intreaba de obicei de cladiri, patrimoniu, spatii verzi etc. cand vine vorba de urbanism. As vrea sa ridic problema spatiului public al orasului, ca loc al participarii urbane, al formarii comunitatii. Unde, cum si de ce ne intalnim azi in spatiul public al orasului? Si ce masuri pot lua urbanistii pentru a facilita aceasta intalnire si a o percepe cat mai prietenoasa si creativa? Va multumesc.
  • parteneriate (Luni, 2 februarie 2009, 13:40)

    zeon [anonim]

    care sunt perspectivele parteneriatelor public-privat pentru reabilitarea sau reconversia ansamblurilor sau imobilelor monument istoric, stiind bine ca suma costurilor pentru aceste interventii se ridica la valori ce depasesc valorile cumulate pentru demolare si construire pe acelasi teren? pe fondul unei legislatii in care monumentele istorice ce apartin societatiilor comerciale nu sunt scutite de taxe, ce alte facilitati poate oferi o administratie activa pentru incurajarea si /sau promovarea reabilitarii imobilelor monument istoric? se poate conta pe sprijinul direct al administratiei pentru accesarea de fonduri ce sunt administrate de catre acestea si sunt destinate reabilitarii urbane?
  • Cine este doamna Vera Marin ? (Luni, 2 februarie 2009, 14:00)

    Virgil [anonim]

    Unde a facut studiile in urbanism, ce activitate are in urbanism pana acum, cate puz-uri, pud-uri a realizat pana acum, daca are master, doctorat, studii afara, etc.
    Nu intreb cu rautate, dar la fotbal si arhitectura se pricepe toata lumea.
    Iar la urbanism si peisagistica apar specialisti peste noapte, care comenteaza doct, in baza unei pojghite de competenta.
    Multumesc mult.
    • doamna vera marin (Luni, 2 februarie 2009, 14:53)

      irina [anonim] i-a raspuns lui Virgil

      doamna vera marin este profesoara la facultatea e arhitectura si urbanism "Ion Mincu" din Bucuresti, sectai urbanismn, in anul 2006 cand am avut cursuri (despre istoria si teoria arhitecturii) cu dansa era doctorand. mai multe detalii despre activitatea didactica si studiile doamnei vera marin gasiti pe site-ul universitatii: www.iaiam.ro la catedra de istoria si teoria arhitecturii
    • CV (Luni, 2 februarie 2009, 16:11)

      Vera Marin [hotnews.ro] i-a raspuns lui Virgil

      studii de arhitectura la UAUIM - universitatea de arhitectura si urbanism "Ion Mincu", master de urbanism cu participare franceza. doctorat in co-tutela UAUIM si Institutul de Urbanism din Lyon. master de management de proiect. nu e pojghita de competenta - este mare suferinta ca suntem inca atat de departe de ceea ce inseamna urbanismul in alte parti! am facut PUZ/uri si PUD/uri si choar si PUG/uri - dar nu imi place cum se fac. acum lucrez la niste cercetari despre cum s-ar putea schimba in bine aceste instrumente de planificare urbana. (cercetari comandate de Ministerul de resort - recent s-a schimbat iar numele - sa ii zicem al Dezvoltarii, unde sunt cativa oameni care vor sa faca reforma!
      si nu ma supar de intrebare, aveti mare dreptate. sunt inca foarte multe de facut in formarea specialistilor in urbanism.
  • Norme anti cutremur. (Luni, 2 februarie 2009, 14:20)

    Stefan A. [anonim]

    Cine garanteaza in Romania ca o cladire nou construita, corespunde normelor anti cutremur ?
    Exista o autoritate care poate verifica PE TEREN conformitatea structurii de rezistenta la normele mai sus mentionate ?
    Mentionez ca am vazut personal cu 16 ani in urma , in Italia, probe non distructive (cu senzori si un mic cartus tras in o coloana de rezistenta, senzorii erau montati pe TOATE coloanele de rezistenta ). Tot era legat la un computer care in timp real a aratat modul cum au raspuns toate coloanele la proba efectuata !
    Proba era obligatorie prin lege, pentru a se putea obtine un finantiament bancar cu scopul de a cumpara hala industriala noua ! Multumesc de raspuns !
  • numar (Luni, 2 februarie 2009, 14:27)

    io [anonim]

    Cati membri are Asociatia pentru Tranzitie Urbana?
  • Centrul Istoric (Luni, 2 februarie 2009, 14:58)

    ana [anonim]

    1. Ce stiti de Centrul Istoric ? Cand va fi gata?

    2. Ce se va construi in locurile virane ramase dupa demolarile cladirilor din Centrul Istoric ? speram ca nu blocuri inalte

    3. Cand se va demola Cathedral Plaza, bloc ilegal linga catedrala Sf Iosif ?

    4. speram ca nu se dau aprobari de blocuri inalte pe
    calea Victoriei, pe locurile virane de dupa demolarea Ministerului?

    5. speram ca Oprescu nu incurajeaza blocuri turn in centru
  • salut, incepem (Luni, 2 februarie 2009, 15:01)

    Dan.Tapalaga [hotnews.ro]

    Vera Marin se afla in redactie, incepem
    • Problemele de fond (Luni, 2 februarie 2009, 15:20)

      c. [anonim] i-a raspuns lui Dan.Tapalaga

      Cred ca ar trebui repusa in discutie chestiunea de fond - aceea a incoerentei de decizie si organizare, aceea a interesului pentru spatiul public in genere, a, conflictelor de interese, si mai ales a ignorantei in ceea ce priveste cultura vizuala si domeniul construit. CU siguranta doamna Marin ar putea sa ne ajute la repunerea acestor intrebari-probleme.
      • intrebari cheie (Luni, 2 februarie 2009, 16:07)

        Vera Marin [hotnews.ro] i-a raspuns lui c.

        ati pus punctul pe I. fix aici se discuta: urbanismul a fost inventat ca sa protejeze interesul general in fata initiativei pentru interes propriu. la noi, urbanismul permite votarea in consiliu general a unor hotarari in interes privat! autoritatea locala si-a abandonat rolul care ii revenea, ca sa dea beneficii celor care au suficienti bani sa faca un PUZ.
        cat priveste estetica, sau cultura vizuala - exista Comisii Tehnice - dar acestea au un rol CONSULTATIV. de multe ori nu s-a tinut seama ca avizul lor era NEGATIV. din pacate, daca analizam estetica intr-o comisie, studiile de impact pe circulatii in alta comisie, si investitiile publice in alte directii si servicii - iese fix ce vedem la tot pasul: incoerenta, facem si desfacem, etc. investitorii seriosi au si ei interes ca lucrurile sa fie clare: altfel, pe ce pot sa isi bazeze studiile lor de piata - oraslee mai mici au probleme acum - proiecte care au ramas ne-vandute pentru ca nu mai ajunge soseaua pana acolo.
  • Responsabilitate (Luni, 2 februarie 2009, 15:08)

    Liviu [anonim]

    Exista masuri pentru diminuarea numarului de locuitori pe km patrat in Bucuresti ? Cum de se dau autorizatii de construire in anumite zone foarte dense ? De ce in Romania nu se tine cont de probleme cu care alte orase mari din afara s-au confruntat cu multi ani inainte (infrastructura, trafic) ?
    • studii de impact (Luni, 2 februarie 2009, 16:02)

      Vera Marin [hotnews.ro] i-a raspuns lui Liviu

      daca primaria asteapta de la investitori sa vina cu regulile dupa care vor construi, normal ca acestia vor dori multe apartamente, cu multi-multi cumparatori. regulile din PUG 2000 aveau la baza niste calcule de densitati umane. cati oameni poate sa permita zona X? in functie de ce retele edilitare, de latimea strazilor, de numarul de locuri de parcare, dar si de numarul de locuri in gradinite, scoli, etc. investitorul privat propune strictul necesar ca sa i se aprobe proiectul. primaria nu are normative, baza legala, sa impuna niste conditii. investitorul poate sa il cheme in justitie, ca pe baza la ce ii cere sa faca, de exemplu un club de cartier? primaria risca sa piarda procesul... regulamentele de urbanism au forta de lege doar teoretic. practic, sunt niste chestii orientative... din pacate. studiile de impact se fac de mantuiala. se avizeaza prea superficial...
  • PUG Bucuresti (Luni, 2 februarie 2009, 15:10)

    Ilona [anonim]

    PUG-ul Bucuresti expira in decembrie 2010. Cunoasteti existenta unui proiect pentru un nou PUG? Daca da, unde si cum poate fi consultat acest proiect?
    • noul PUG (Luni, 2 februarie 2009, 15:57)

      Vera Marin [hotnews.ro] i-a raspuns lui Ilona

      da. in prezent se face o analiza a ce a mai ramas valabil din vechiul PUG - in cadrul Centrului de Proiectare Urbana - o structura care este compusa din urbanisti, sociologi, ingineri, si care functioneaza sub coordonarea Consiliului General al Municipiului Bucuresti. ar fi insa "lipsit de ambitie" sa ne oprim la carpeala vechiului PUG. mai inainte de a da reguli de constructie, trebuie sa existe o strategie de dezvoltare - care este vocatia acestui oras? ce rol are el in Regiune? trebuie sa pot sa justific regulile de constructie cu niste argumente solide, pe care le pot avea numai daca fac analize diverse si scenarii cu analize cost/beneficiu.
      asta insa nu stiu cine o face acum- si trebuie sa fie inaintea PUG.
  • cum se respecta interdictia derogarilor (Luni, 2 februarie 2009, 15:11)

    Dan.Tapalaga [hotnews.ro]

    Guvernul Tariceanu a incercat anul trecut sa limiteze asa numitul urbanism derogatoriu, adica a interzis ca un asa numit Plan Urbanistic Zonal sa modifice Planul Urganistic General. Se respecta interdictia asta sau constructorii, cati or mai fi in viata in vremurile astea de criza, au gasit metode sa ocoleasca noile reguli?
    • urbanismul derogatoriu continua (Luni, 2 februarie 2009, 15:54)

      Vera Marin [hotnews.ro] i-a raspuns lui Dan.Tapalaga

      trebuie sa recunoastem ca planurile urbanistcie generale nu sutn intotdeauna foarte profesionist facute, si ca, de multe ori, de la momentul aprobarii lor (anii 90, sau chiar si in primii ani 2000), multe s-au schimbat. nu se poate deci INGHETA regulamentul total. pe langa asta, bugetul local in multe localitati nu permite refacerea PUG sau realizarea de PUZ-uri din banii primariei. trebuie sa existe o flexibilitate - trebuie sa se poata modifica in anumite situatii prevederile PUG. numai ca, in ultimii ani, exceptiile au devenit regula! se faceau aproape exclusiv PUZ-uri care sa schimbe regulile in favoarea proprietarului de teren. ordonanta din august TREBUIE sa se transforme in LEGE. cerem sprijinul societatii civile pentru a pune presiune pe noul guvern si pe noul parlament pentru aceasta lege. s-au gasit metode de a se ocoli ordonanta - acum, in februarie, expira cele 6 luni de "gratie". sunt foarte curioasa ce putere au investitorii...
  • PUZ modificator -initiativa autoritati (Luni, 2 februarie 2009, 15:13)

    ilona [anonim]

    Autoritatile locale pot initiatia eleborarea unor documentatii de urbanism precum PUZ-uri. In cazul in care un particular initiaza aprobarea unui PUZ privind schimbarea functiunii zonei, este posibil ca autoritatea locala sa aprobe PUZ-ul incluzand si alte modificari decat cele solicitate de particular, precum o modificare a CUT-ului?
    • dupa ordonanta din august (Luni, 2 februarie 2009, 15:49)

      Vera Marin [hotnews.ro] i-a raspuns lui ilona

      pana in august, un initiator privat putea sa initieze un PUZ , inclusiv pentru schimbarea de functiune. acum este nevoie de un aviz de oportunitate, prin care autoritatea locala poate sa si refuze (daca nu este oportuna cu planurile primariei pentru acea zona) initierea de catre privat a unui PUZ care sa schimbe functiunea. avizul de oportunitate este instrumentul prin care investitorul privat trebuie sa negocieze raportul dintre interesul propriu si interesele generale de dezvoltare ale zonei. daca aceste interese conicid in ceea ce priveste functiunea, investitorul poate sa schimbe, doar ca va trebui sa ia in calcul o zona mai mare decat strict parcela sa proprie.
  • de ce avem nevoie? (Luni, 2 februarie 2009, 15:15)

    irina [anonim]

    dupa parerea mea oamenii au uitat ca rolul spatiului public este acela de a facilita socializarea, de a da un ambient locurilor de intalnire. Astazi , in bucuresti in special ele sunt vazute ca locuri de vandalizat, urinat in public, lipit afise si anunturi, vandut produse 3 la 10000, etc. nu avem nevoie de o schimbare a mentalitatii populatiei, inainte de a schimba regulile? altfel ce ne garanteaza ca dupa ce schimbam legea urbanismului, si facem totul frumos si curat nu ne trezim dupa doar cateva saptamani ca totul este exact ca in prezent?
    • trebuie sa mearga in paralel (Luni, 2 februarie 2009, 15:46)

      Vera Marin [hotnews.ro] i-a raspuns lui irina

      lipsa de respect pentru "bunurile comune" e o problema generata de anii de comunism. am fost fortati sa punem totul la comun, ca sa aiba de unde fura cei care sunt mai smecheri. acum, a ramas ideea asta ca sa luam bancutele acasa, copacii proaspat-plantati, s.a.m.d. e un lucru foarte complicat sa orientezi populatia catre respectul spatiului public si catre vointa de a gasi interesul comun. ar fi sanse, daca s-a aplica cu strictete amenzi mari. daca, in paralel cu coercitia, ar fi si incurajari - premii, valorizari. cand oamenii se vor uita cu admiratie la cineva care face ceva bun entru spatiul public, atunci nu vor mai strica, nu vor mai rupe.
  • aberatii de turnuri in jurul Cismigiului ? (Luni, 2 februarie 2009, 15:22)

    anca [anonim]

    1. speram ca s-a renuntat la aberatiile de proiecte de turnuri in jurul Cismigiului

    2. cum e relatia ATU cu Primarul Oprescu ?

    3. cum vi se pare ca primar? tine cu adevarat la valorile orasului si e mult diferit de Videanu sau nu?

    4. aveti un blog, site unde sa tineti legatura cu cetatenii ce iubesc orasul si vor sa va spuna dif probleme?
    • pe puncte (Luni, 2 februarie 2009, 15:41)

      Vera Marin [hotnews.ro] i-a raspuns lui anca

      1. proiectele de turnuri au mai intai etapa de urbanism - Planul Urbanistic Zonal. daca acestea se aproba in consiliu local, nu se mai poate face mare lucru. ca sa se renunte la aberatii, inseamna ca aceste PUZ-uri sa nu fie aprobate. aici au cetatenii ceva de spus! proiectele de hotarari de consiliu general sunt puse pe site in dezbatere (asa cere legea transparentei deciziei publice). trebuie deci sa ne opunem! trebuei sa stam cu ochii pe primarie.

      2. am fost in audienta - numai ca nu ne-a "audiat", ci a vorbit numai domnia sa. despre cat de greu ii este cu acest consiliu general, care i se opune orice ar propune, cat de mult crede ca nu suntem montati de vreun partid sau altul, ci ca suntem sinceri. foarte frumos. numai ca a semnat PACTUL PENTRU BUCURESTI in campanie (www.bucurestiulmeu.ro) si acum nu face nimic sa isi respecte promisiunile. noi inca mai speram.

      3. nu prea stiu ce sa zic. astept dovezi ca tine cu adevarat la valorile orasului. pana acum, n-a fost prea evident...

      4. www.bucurestiulmeu.ro va rog foarte mult sa ne scrieti. nu este numai un ONG care se ocupa de acest site, ci o retea de ONG-uri - Platforma "Impreuna pentru un oras mai bun". suntem foarte interesati sa atragem cat mai multa lume, pentru ca numai astfel suntem si noi legitimati in actiunile noastre (ne intreaba consilierii locali tot timpul cati cetateni reprezentam noi. ca ei zic cum ca ar reprezenta mai multi - cei care i-au votat...)
  • Asociatia pentru Tranzitie Urbana (Luni, 2 februarie 2009, 15:28)

    c. [anonim]

    Ce rol ar putea sa joace Asociatia pentru Tranzitie Urbana pentru constientizarea problemelor urbane ?
    • rolul ATU (Luni, 2 februarie 2009, 15:36)

      Vera Marin [hotnews.ro] i-a raspuns lui c.

      suntem din ce in ce mai speriati de complexitatea si de mizele sarcinilor pe care ni le-am asumat. avem doua mari categorii de obiective: 1. decizia privind dezvoltarea orasului trebuie sa fie transparenta, negociata, discutata, pentru ca efectele deciziilor ne privesc pe toti, in fiecare aspcet al vietii noastre de cetateni ai orasului.
      2. analizele si proiectele ar trebui sa fie facute in echipe interdisciplinare - nici unul din profesionisti nu detine adevarul - nici arhitectul, nici economistul, nici ecologul, nici sociologul , nici juristul - ei trebuie sa lucreze impreuna ca sa faca propuneri care sa raspunda corect la problemele orasului.

      noi putem deci sa "traducem" instrumentele de planificare urbana, sa explicam unde lipsesc lucruri, unde este o abordare gresita - dar avem nevoie de dumneavoastra - de public - sa ne acorde timp ca sa explicam, si apoi, sa ne dea o "masa critica" de sustinere ca sa punem presiune pe decidenti.
      • Cum ajungeti la public (Luni, 2 februarie 2009, 15:40)

        c. [anonim] i-a raspuns lui Vera Marin

        Cum poate fi atins publicul? Proiectele ATU propun asemenea instrumente de dialog?
        • proiecte ATU si PLATFORMA (Luni, 2 februarie 2009, 16:25)

          Vera Marin [hotnews.ro] i-a raspuns lui c.

          nu e usor de ajuns la public: lucrurile par foarte tehnice - vorbim de urbanism si oamenii zic: asta e treaba de arhitecti si de functionari publici din primarie. nu este deloc asa - dar numai ca sa incurajez pe oameni sa intre cu intrebari ca acestea de azi - si cere efort.
          pana acum (din 2001 de la constituire) noi am avut finantari relativ mici, de la ambasadele vechilor state membre (olanda, franta). acum ca suntem si noi in UE, ambasadele nu mai finanteaza. este din ce in ce mai greu de gasit finantare. avem 50 de membri, dar activi sunt 6-8. voluntariatul nu prinde prea usor - oamenii au familii, trebuie sa lucreze pe 2 sau 3 fronturi ca sa traiasca cat de cat civilizat. soarta ONG-urilor ma ingrijoreaza...
  • Exista ceva mai urat decat Pipera? (Luni, 2 februarie 2009, 15:50)

    Dan.Tapalaga [hotnews.ro]

    Am o curiozitate: ati vazut vreun cartier mai urat decat Pipera? Ce vreau sa spun: de mai bine de un an, il strabat zilnic de la un capat la altul. Fac jumate de ora sa ies din Pipera, la pasul omului, pentru ca strada e cam ingusta, masini multe. Prin urmare, am tot timpul de lume sa ma uit si sa ma ingrozesc. Vile cu un P+5 in spatele casei, mai nou apar blocuri in interiorul curtii din fata vilei. N-am inteles daca proprietarul si-a vandut terenul ca sa mai faca un ban sau a decis singur sa se sufoce cu un bloc trantit in curte. Se mai poate face ceva in Pipera? Sau unul dintre cele mai luxoase (teoretic) cartiere din Bucuresti va fi si mai urat decat e acum?
    • pipera piperata (Luni, 2 februarie 2009, 16:17)

      Vera Marin [hotnews.ro] i-a raspuns lui Dan.Tapalaga

      pipera este un exemplu simptomatic de LIPSA DE URBANISM! ori n-au fost reguli, ori n-au fost respectate deloc-deloc. nivelul la care s-au discutat proiectele a fost cel local - primaria Voluntari. aici si certificatele de urbanism, aici si autorizatiile de construire. este o problema de sistem: zona de influenta a orasului Bucuresti se intinde pana departe. tot bucuresteni sunt si cei care stau in Pipera, chiar daca acest lucru nu este pe placul autoritatilor locale de acolo - care au autonomie locala, si pot decide cum vor ei, fara sa fie nevoie sa isi coreleze deciziile cu cele ale orasului mare. in alte parti, acest lucru se rezolva printr-o planificare coerenta pentru intreaga zona metropolitana. la noi este un fel de "lupta pentru putere" care face multe multe victime colaterale.
    • dan papalaga (Marţi, 3 februarie 2009, 21:21)

      andrei [anonim] i-a raspuns lui Dan.Tapalaga

      ma, nu stiu cat de urat e cartierul Pipera, oricum nu chiar asa de urat si dispretuit ca tine! reprezinti tot ce poate fi mai scabros pentru un ziarist, un odios cantator de ode! esti un om mic, cu suflet negru, urat fizic si debil intelectual! faptul ca ridici ode lui base te face absolut si mai demn de dispret!
  • gri (Luni, 2 februarie 2009, 15:54)

    ion [anonim]

    Exista o solutie reala pentru a schimba aspectul gri al blocurilor din "cartierele muncitoresti" ?
    • blocurile (Luni, 2 februarie 2009, 16:22)

      Vera Marin [hotnews.ro] i-a raspuns lui ion

      da exista. sunt nenumarate exemple de regenerare urbana in cartierele de blocuri, si numai in vechile state membre ale UE, ci si in tarile din fostul bloc comunist. din pacate, la noi, dupa vanzarea apartamentelor catre chiriasii de atunci, puterea publica s-a retras cu totul din poveste, desi aici sta cateodata 80% din populatia unui oras. si desi terenurile dintre blocuri sunt inca (cele care nu s-au retrocedat complet aiurea) patrimoniul primariei. tot ce se intampla mai frumos in cartierele astea sunt amenajarile "electorale" de locuri de joaca pentru copii si de bancute cu vedere catre bulevardul aglomerat. fara proiect! fara strategie. doar sa cheluim banu' si sa vada alegatoru' ca ne pasa.
      exista inca din 2001 program de reabilitare termica a blocurilor - dar efectele sunt infime. nu sutn destule dotari de cartier care sa arate ca si locuitorului de la bloc i se da atentia cuvenita (cluburi, sali de sport, piscine, cinematografe, etc). cartiere-dormitor au fost, cartiere dormitor raman... din pacate
  • actiuni ulterioare ale ATU ? (Luni, 2 februarie 2009, 15:56)

    anca [anonim]

    1. ce actiuni aveti in vedere in imediata perioada pt apararea Bucurestiului istoric ?

    2. cand faceti o conferinta cu public undeva, unde sa strangeti lumea sa povestiti cum poate fiecare ajuta din meseria lui, cauza Bucurestiului ?

    3. aveti si un blog, astfel incat sa fie comunicare bi-directionala si oamenii sa fie inspirati sa se alature?
    • ajutati-ne (Luni, 2 februarie 2009, 16:30)

      Vera Marin [hotnews.ro] i-a raspuns lui anca

      www.bucurestiulmeu.ro
      mereu organizam cate ceva si avem nevoie de sustinere - nu mai departe de ieri: VIN PENTRU BUCURESTI
      am vrut sa facem un fel de serbare, prin care sa anuntam ca Platforma de ONG_uri "Impreuna pentru un oras mai bun" a scris ea proiecte de hotarari de consiliu locale pentru cerintele noastre din perioada electorala. desi cu semnaturi (si de la primari, si de la consilieri generali si de la sectoare), nimic nu s-a intamplat ca acele cerinte cu care au fost de acord in campanie sa se transforme in realitate.
      avem nevoie de dumneavoastra pentru a pune presiune pe consiliu ca sa se aprobe proiectele de hotarari pe care le-am scris din disperare ca ei nu fac nimic!
  • inca 20 de minute (Luni, 2 februarie 2009, 16:02)

    Dan.Tapalaga [hotnews.ro]

    Doamna Vera Marin va mai raspunde la intrebari pana la ora 16.20.
  • demers exact (Luni, 2 februarie 2009, 16:16)

    sandu marga [anonim]

    un particular are un imobil facut de un arhitect vestit (ex Horia Creanga). Particularul vrea ca imobilul sa fie clasat inainte de a fi "renovat" cu refacerea zidariei, punere termopan etc. Care este demersul exact pe care particularul trebuie sa il faca pentru a clasa imobilul inainte de distrugerea programata? pe linga cine? cum poate fi evitat ca cineva sa nu respecta avizul Comisiei monumentelor cum ca acel imobil justifica clasarea in monument istoric? care sint solutiile de aparare a unui imobil?
  • Intalnirea s-a incheiat (Luni, 2 februarie 2009, 16:33)

    Dan.Tapalaga [hotnews.ro]

    Multumim pentru intrebari, multumim doamnei Vera Marin pentru raspunsuri. Va reamintesc, cele mai interesante teme se vor regasi in Discutia de luni, difuzata incepand cu orele 19 la Radio France International. Sper sa-l avem in emisiune si pe arhitectul sef al Capitalei, domnul Gheorghe Patrascu, si sa obtinem astfel lamuriri suplimentare.
    O zi buna
  • restaurare fatada cladire monument istoric (Joi, 23 iulie 2009, 17:24)

    rodica crisan [anonim]

    buna ziua va rog sa aveti amabilitatea de a-mi raspunde si mie la o intrebare; locuiesc in centrul istoric al orasului oradea.consiliul, local oradea a demarat o actiune de reabilitare a fatadelor cladiri monument istoric.as dori sa imi raspundeti daca restaurarea fatadei include obligatoriu si acoperisul cladirii(deoarece o parte din locatari nu vor sa il restauram si e distrus.va multumesc anticipat pt raspunsul dumneavoastra va multumesc cu stima rodica crisan


Abonare la comentarii cu RSS
Rosia Montana
Vremea la


/
Maine:
|
Domnule Primar Ai vreo sesizare? Contacteaza-ti primarul!

Hotnews
Agenţii de ştiri
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri