Cifrele care vorbesc despre modul in care a fost rezolvata chestiunea restituirii proprietatilor confiscate de comunisti plaseaza Romania pe ultimul loc printre tarile din Europa Centrala si de Est. Peste 50% dintre imobilele nationalizate au fost vindute chiriasilor in baza legilor din perioada Iliescu, doar 15% din imobilele confiscate au fost restituite in natura si numai 1.650 de persoane au primit bani de la Fondul Proprietatea. Raportul Societatii Academice din Romania arata nu doar cauzele acestei situatii, ci si faptul ca, in actualul ritm, procesul retrocedarii nu are sanse sa se incheie in urmatorul deceniu.

La nivelul administratiei centrale, 53,82% dintre notificarile depuse in baza Legii 10 au ramas nesolutionate, adica nici macar nu au fost luate „in lucru”, iar dintre cele asa zis rezolvate, 37% au fost respinse. Mai exact, doar 15% dintre notificari au fost rezolvate prin restituirea in natura, iar 42% prin cea in echivalent, adica despagubiri in actiuni la Fondul Proprietatea. Acest lucru nu inseamna insa ca proprietarii in cauza chiar au primit actiuni sau bani, ci doar ca dosarul lor a ajuns la Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatii (ANRP). Totalul notificarilor depuse depaseste 200 de mii.

Asa cum reiese din raportul realizat de Societatea Academica din Romania, din cele 46.400 de dosare ajunse la ANRP, doar 1.650 au primit efectiv despagubiri banesti si alte 1.970 actiuni la Fondul Proprietatea.

Cu alte cuvinte, dupa 8 ani de zile, realitatea arata ca din totalul de 201.769 cereri de notificare depuse, in natura au fost retrocedate 15.734 de imobile si doar 3.620 de fosti proprietari au primit bani sau actiuni.

Bucurestiul, la coada retrocedarilor

Potrivit Raportului SAR, in Bucuresti sint concentrate cele mai multe notificari - 43.000, circa 21% din total. In opt ani, doar 9.000 au primit o decizie, ceea ce inseamna ca „in ritmul actual, procesul de restituire va dura cel putin cinci ani”.

Printre motivele identificate de SAR sint proasta organizare si insuficienta personalului. Astfel, pina in 2007 Comisia din Primaria Capitalei care se ocupa de Legea 10, era compusa din 9 persoane, care se intilneau saptaminal, iar „personalul de suport” era alcatuit din 28 de persoane. Ulterior, comisia s-a micsorat la 5 persoane cu intilniri zilnice, iar personalul a crescut la 40.

Ritmul de rezolvare a notificarilor s-a dublat. In prezent, noul primar general, Sorin Oprescu, a preluat controlul Comisiei care, practic, si-a incetat activitatea, emiterea de decizii fiind blocata.

Interesant este faptul ca Primaria Capitalei este imuna la nemultumirile proprietarilor si la valul de procese cu care se confrunta - 30.000. Motivul, de regula, Primaria nu pune in aplicare deciziile judecatoresti definitive.

Lantul slabiciunilor despagubirilor

Schematic, traseul unei notificari de la nastere la bani este o epopee eroica. Din raportul SAR reiese nu doar ca el este extrem de complicat, ci ca a devenit tot mai complex cu fiecare an.

• Pasul 1: Notificarea este depusa la primarie, acolo dosarul este respins, din diferite motive, sau este solutionat favorabil si primeste o Decizie de Primar.
• Pasul 2: De acolo, mai nou, dosarul pleaca la Prefect, care trebuie sa dea un aviz de legalitate. Sau nu. Situatie in care dosarul se reintoarce la Primarie. 
• Pasul 3: Dosarul este trimis la Autoritatea Nationala pentru Retrocedarea Proprietatii (ANRP) cu avizul de legalitate pe el.
• Pasul 4: ANRP trage la sorti dosarul care va intra la evaluare.
• Pasul 5: ANRP face evaluarea proprietatii si stabileste cuantumul despagubirii.
• Pasul 5: Proprietarul decide modalitatea in care doreste sa fie despagubit: actiuni la Fondul Proprietatea sau bani. 
• Pasul 6: ANRP emite o Decizie si intervine Fondul Proprietatea.
• Pasul 7: Proprietarul ar trebui sa primeasca actiuni.

Practica

• Pasul 1: Notificarea este depusa la Primarie, unde dosarul zace intre 3 si un numar necunoscut de ani. Motivele: legislatia s-a schimbat, s-au cerut mereu acte noi, actele sint pierdute din dosare sau dosarele nu sint luate in lucru, personalul este insuficient.
• Pasul 2: La Prefectura, veriga nou introdusa in legislatie, dosarul poate sta si pina la un an. In situatiile in care se constata ca nu se poate da avizul de legalitate, Primaria reia intregul dosar si intregul proces se lungeste.
• Pasul 3: Dosarul ajunge la ANRP. Tragerea la sorti a dosarului este un proces complet netrasparent, proprietarii nu au nicio posibilitate de a afla cind le vine rindul. Mai mult, s-a introdus o asa numita „lista speciala”, pe care intra proprietarii care au prioritate la tragerea la sorti. In practica, dosarele zac un timp nelimitat la ANRP si exista suspiciuni de coruptie.
• Pasul 4: Evaluarea este greoaie si netransparenta. Proprietarul nu cunoaste cirteriile. In cazul in care este nemultumit de suma oferita, contesta decizia in instanta. Procesul se lungeste. 
• Pasul 5: Fondul Proprietatea nu este listat la bursa, legislatia s-a schimbat de mai multe ori. Pina in prezent, doar 855 de persoane au primit bani.
  

De ce a mers atit de prost restituirea

• Aparitia Legii 112/1995, care a introdus prima si cea mai mare nedreptate pentru fostii chiriasi, permitind vinzarea imobilelor catre chiriasi.
• Legislatia s-a schimbat de prea multe ori, in general in favoarea chiriasilor.
• Nu s-a dorit rezolvarea chestiunii, ca dovada ca restituirea in natura a fost mereu exceptia de la regula.
• Lipsa de coordonare intre diferitele institutii responsabile de procesul de retrocedare. 
• Inexistenta in legislatie a responsabilitatilor si sanctiunilor.
  
• Interesele imobiliare ale clasei politice.