Devenita, dupa aderarea la UE, tara donatoare, Romania pare a vrea sa-si ia in serios rolul de a ajuta statele in curs de dezvoltare. La prima scoala de dezvoltare organizata in Romania, functionari ai ministerelor si reprezentanti ai societatii civile au incercat sa invete cat mai multe din experienta unor oficiali din tari cu traditie in asistenta pentru dezvoltare, din noi state donatoare sau partenere, precum si din experienta unor reprezentanti ai unor organizatii internationale.

Jan Sorensen, coordonatorul rezident al ONU in Romania, a deschis lucrarile scolii de dezvoltare organizata de Ministerul Afacerilor Externe si PNUD amintind ca Romania a devenit o parte a logicii cooperarii pentru dezvoltare odata cu aderarea la Uniunea Europeana.

Potrivit lui Sorensen, lumea trece printr-un moment critic, din punctul de vedere al dezvoltarii internationale. Pe 25 septembrie urmeaza sa aiba loc o conferinta la nivel inalt, organizata de ONU, pe tema Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (ODM). In vreme ce lumea se afla intr-o criza financiara de proportii, exista o criza a alimentelor, tensiunile din anumite parti ale lumii se acutizeaza, ca si provocarile legate de incalzirea globala.

"Dar lumea trebuie sa-si pastreze angajamentul pentru atingerea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului", a spus Sorensen, adaugand ca acestea sunt ambitioase, dar realiste.

"Exista destula hrana, destula energie si destula apa curata pentru toata lumea, dar este nevoie de cooperare" (Jan Sorensen)

Anamaria Almasan, director adjunct al Directiei Asistenta pentru Dezvoltare - departamentul specializat al MAE, arata ca Romania s-a alaturat recent 'apelului la actiune' pentru Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului, lansat de premierul britanic si Secretarul General ONU, pornind de la ideea ca numai prin conjugarea eforturilor guvernului, cu cele ale societatii civile, sectorului privat, ale comunitatilor locale sau ale altor actori neguvernamentali pot fi atinse Obiectivele convenite pentru 2015.

Almasan a explicat motto-ul conferintei, "Ne dezvoltam pentru a ajuta la dezvoltarea celorlalti", spunand ca principala prioritate a Romaniei in materie de asistenta este, in acest moment, intarirea capacitatii institutionale (atat la nivel guvernamental, cat si in organizatiile neguvernamentale) in vederea implementarii corespunzatoare a politcii de cooperare pentru dezvoltare. De asemenea, a doua prioritate o reprezinta cresterea constientizarii publicului in ceea ce priveste cooperarea pentru dezvoltare. "Fara a putea generaliza, mentalitatea este inca cea a unei tari beneficiare si nu a unei tari donatoare. Cu putin efort, aceasta situatie se va schimba, romanii fiind in marea lor majoritate solidari cu cei aflati in suferinta", a spus Almasan.

"Suntem foarte hotarati sa invatam" (Anamaria Almasan, MAE)

Una dintre provocarile legate de asistenta pentru dezvoltare este, si in viziunea lui Jan Sorensen, intelegerea de catre public a acestei chestiuni. Extinderea intelegerii publicului si tinerea la curent a cetatenilor cu evolutia asistentei pentru dezvoltare sunt esentiale: "Experienta ne arata ca si pentru tarile cele mai avansate in materie, este o provocare constanta" daca publicul nu intelege si nu sustine asistenta pentru dezvoltare, a aratat oficialul ONU.

Reprezentanta MAE a mentionat, printre prioritatile geografice ale Romaniei in acest domeniu, tari invecinate (Europa de Est, Caucazul de Sud, Balcanii de Vest), dar si Afganistan si Irak, fara a exclude posibilitatea ca, in viitor, asistenta romaneasca sa fie directionata si catre tari din Asia, Africa si America Latina.

Pornind de la experienta si expertiza dobandite in procesul de tranzitie si in aderarea la UE, printre sectoarele considerate prioritare in cadrul asistentei oferite de Romania se numara buna guvernare, statul de drept, dezvoltarea economica, sanatatea, infrastructura, educatia. Dintre Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului, Romania si-a ales ca prioritate combaterea saraciei, care reprezinta de altfel obiectivul principal al politicii nationale de cooperare pentru dezvoltare. .

Timo Olkkonen, reprezentantul DG Development (directoratul specializat al Comisiei Europene) a declarat pentru EurActiv.ro ca "odata ce Romania a trecut prin tranzitie si are experienta acesteia, experientele bune si rele pot fi aplicate Balcanilor de Vest, Europei de Est si Asiei Centrale. Si tari in curs de dezvoltare din Africa au probleme similare - refacerea economiei si provocarile globalizarii - care nu sunt diferite de ale Romaniei."

Romania ofera asistenta pentru dezvoltare direct tarilor vizate, dar si contribuind la efortul comun al Uniunii Europene. Aproximativ 54 de milioane de euro merg anual in bugetul comunitar dedicat cooperarii pentru dezvoltare si ajutorului umanitar, din partea Romaniei.

Almasan a aratat ca Romania directioneaza in acest moment o buna parte din asistenta sa pentru dezvoltare prin "canale multilaterale", precum agentiile ONU, pentru ca expertiza si experienta acestora in regiune este considerata foarte valoroasa. "Ne propunem sa crestem gradual asistenta bilaterala, dar asistenta multilaterala va continua sa aiba o pondere importanta in asistenta romana."

La nivel national, Romania a alocat, in primul sau an de tara donatoare, aproximativ 80 de milioane de euro asistentei pentru dezvoltare. In aceasta suma este inclusa si contributia la bugetul comunitar destinat asistentei pentru dezvoltare. Conform raportului Concord, Romania a alocat pentru ODA 0,07% din venitul national brut, la fel ca si Ungaria. Polonia si Slovacia au alocat cate 0,09%, iar Bulgaria 0,06%. Concord (Confederatia Europeana a ONG-urilor pentru Ajutor si Dezvoltare) considera ca nici una dintre aceste tari nu este probabil sa isi respecte angajamentul de a ajunge la 0,17% in 2010.

"Cooperarea pentru dezvoltare nu este caritate, este parteneriat" (Anamaria Almasan)

Anne-Sophie Ducreux, sefa Biroului de Directionare Strategica a Asistentei din Ministerul francez al Afacerilor Externe, vorbind despre indelungata experienta franceza in materie, a aratat ca, in urma cresterii contributiei catre EU Aid, Franta a fost nevoita sa isi limiteze asistenta bilaterala, anumite programe urmand sa fie inchise si chiar anumite tari sa fie private de ajutorul financiar.

Dar Olkkonen spune ca Romania nu are de ales intre a oferi asistenta bilaterala direct sau prin intermediul UE, situatiile fiind diferite. "O vizibilitate foarte buna pentru Romania poate fi realizata prin know-how-ul romanesc." spune Timo Olkkonen.

"Incurajam depasirea mentalitatii conform careia vizibilitatea este totul. Rezultatele sunt totul." (Timo Olkkonen, DG Dev)

Reprezentantul Comisiei Europene a amintit ca Uniunea Europeana este cel mai mare donator din lume, 57% din asistenta mondiala datorandu-se Uniunii si statelor membre ale acesteia. 0,42% din Produsul Intern Brut al UE din 2006, 48 de miliarde de euro, a fost directionat catre asistenta pentru dezvoltare. Tinta pentru 2010 este de 0,56% din PIB.

Cifrele de anul trecut sunt insa putin alarmante, a declarat Olkkonen, evocand scaderea cifrei totale a asistentei europene. Dar, bugetul Uniunii fiind prestabilit pentru perioada de pana in 2013, cresterea necesara pentru a atinge in 2010 cifra propusa trebuie sa vina din partea statelor membre.

"Pentru a atinge cifrele propuse, Consiliul din iunie a cazut de acord ca statele membre sa stabileasca calendare financiare indicative clare, inainte de Conferinta Internationala privind Finantarea Dezvoltarii, de la sfarsitul lunii noiembrie, de la Doha."

Si din partea Romaniei se asteapta un astfel de calendar indicativ iar, potrivit Anamariei Almasan, MAE este in curs de elaborare a acestuia.

Ce urmeaza:

- 25.09 - Reuniunea ONU la Nivel Inalt privind Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (New York)

- 29 - 30.09 – Reuniunea informala a ministrilor dezvoltarii din UE (Bordeaux)

- 10 - 11.11 - Reuniunea CAGRE – componenta dezvoltare – Bruxelles

- 15 - 17.11 – Zilele Europene ale Dezvoltarii (Strasbourg)

- 29.11 - 2.12 - Conferinta Internationala privind Finantarea Dezvoltarii (Doha)

Cursurile Scolii de dezvoltare de la Cheile Gradistei din perioada 18-20 septembrie, au beneficiat de prezenta unor lectori cu experienta in implementarea de proiecte in state din Africa, Asia, America Latina, sau in situatii de fragilitate sau state aflate in perioade de reconstructie post-conflict. De asemenea, au impartasit din experienta lor o serie de personalitati in domeniul dezvoltarii.

Prezenta unor experti din ministerele de externe din noile state membre UE a facilitat schimbul de experienta cu oficialii romani in special in dezvoltarea sistemului national de coordonare a punerii in practica a politicii de cooperare pentru dezvoltare.