Pledoaria lui Bogdan Aurescu a fost urmata de alte trei: Allain Pellet a vorbit despre competenta CIJ si dreptul aplicabil de aceasta, Cosmin Dinescu a prezentat despre contextul geografic al diferendului, iar profesorul James Crawford despre coastele relevante si aria de delimitare. Dinescu a argumentat ca metoda Ucrainei "modifica geografia zonei in mod inadmisibil, cu consecinte inechitabile pentru Romania".

Discursul co-agentului Romaniei, Cosmin Dinescu, directorul general al Directiei Generale Afaceri Juridice din MAE, a aratat ca in trasarea liniei de delimitare trebuie luate in considerare circumstantele create de acordurile deja existente intre statele riverane Marii Negre si ca este nevoie de o abordare consecventa cu solutiile precedente de delimitare din Marea Neagra.

El s-a referit la delimitarile intre Bulgaria si Turcia, Turcia si Ucraina si Federatia Rusa si Georgia.

Zona de delimitare, in afara de Insula Serpilor, nu pune probleme, a spus Dinescu in fata judecatorilor.

Principalele puncte ale discursului co-agentului Romaniei:

  • Coasta Romaniei se afla in relatie de adiacenta cu un segment al coastei ucrainene, dar si de opozabilitate, cu un alt segment, cel al Crimeei. Zona de delimitare este in nord-vestul Marii Negre, delimitata la vest de tarmurile roman si ucrainean aflate in prelungire, la nord de tarmul ucrainean, iar la est de Peninsula Crimeea, ce apartine tot Ucrainei.
  • Coasta Romaniei se afla in relatie de adiacenta cu un segment al coastei ucrainene, dar si de opozabilitate, cu un alt segment, cel al Crimeei.
  • In interiorul bazinului de vest al Marii Negre, in fata tarmurilor Deltei Dunarii, se afla Insula Serpilor. Potrivit reprezentantului Romaniei, ea este "formatiune stancoasa cu o suprafata de doar 0,17 km patrati, aflata la circa 20 de mile de coasta. Prin caracteristicile sale naturale, Insula Serpilor este o stanca improprie locuirii umane si unei vieti economice proprii".
  • Este necesara o abordare consecventa in ceea ce priveste solutiile de delimitare in diverse cazuri din Marea Neagra, a argumentat Dinescu. Acordurile invocate de el consacra solutii bazate pe construirea unei linii de echidistanta intre statele respective si - desi lungimile coastelor relevante nu sunt similare - aceasta solutie a fost considerata echitabila.
  • Orice departare de la abordarile deja utilizate in aceste cazuri ar putea duce la rezultate inechitabile.

Profesorul Allain Pellet - un obisnuit al Curtii, pledand in multiple cazuri la Haga - a contracarat argumentul Ucrainei ca CIJ nu ar fi compententa sa traseze intreaga linie de delimitare din Marea Neagra.

Ucrainenii sustin ca:

- CIJ ar fi competenta doar pentru a trasa o linie finala de delimitare intre: platoul continental si zona economica exclusiva ale Ucrainei si platoul continental si zona economica exclusiva ale Romaniei.

- Forul jurisdictional de la Haga nu poate decide asupra unei linii de delimitare care ar departaja marea teritoriala a Ucrainei din jurul insulei Serpilor de platoul continental si zona econoca exclusiva ale Romaniei, asa cum sustine partea romana.

Profesorul Pellet a aratat ca aceste competente ale CIJ invocate de Romania sunt convenite de cele doua parti prin Acordul Conex la Tratatul politic de baza din 1997.

"Regulile convenite in 1997 in Acordul Conex reprezinta norme speciale prin raportare la prevederile Conventiei privind dreptul marii din 1982 si trebuie aplicate prioritar", a argumentat Pellet. "totodata ele corespund metodei dezvoltate de CIJ pentru delimitarea spatiilor maritime, acest aspect fiind recunoscut chiar de Ucraina in documentele scrise", a mai spus el.

Spacialistul francez a mai aratat ca CIJ trebuie sa ia in considerare acordurile dintre Romania si URSS - din 1949, 1963, 1974 - care au realizat deja delimitarea pe arcul de cerc cu o raza de 12 mile marine in jurul Insulei Serpilor.

Ultima argumentatie de marti a fost a profesorului James Crawford, care a vorbit despre identificarea zonelor de coasta romana si ucraineana relevante si a zonei relevante pentru delimitare.

Discursul foarte tehnic al juristului britanic a conchis ca delimitarea trebuie sa se desfasoare in doua sectoare, in functie de relatia tarmurilor cele doua state, de adiacenta si de opozitie.

Tarmurile romanesti relevante sunt cele cuprinse intre punctul final al frontierei terestre si peninsula Sacalin - pentru relatia de adiacenta, precum si intregul tarm romanesc pentru relatia de opozitie.

Tarmurile ucrainene relevante sunt cele cuprinse intre frontiera terestra pana la Limanul Nistrului (pentru relatia de adiacenta) si costa cuprinsa intre intre Capul Sarici si Capul Tarhankut.