Trecerea de la cort la stabilitate: Palatul lui Dolariu si Vila cel mai tare

Miercuri, 20 august 2008, 16:43 Actualitate | Esenţial

Cine face vilele tiganilor? Este întrebarea pe care oricine si-o pune daca trece prin Huedin sau prin Strehaia, sau prin alte locuri ale Romaniei. Vilele acoperite cu tabla, cu o arhitectura, pentru cei mai multi, monstruoasa.  Am pornit sa aflam ce arhitect si-a tradat meseria si a executat astfel de proiecte? La Huedin, palatele tiganesti cu zeci de camere si metri patrati au blazoane care mai de care - Palatul lui Dolariui, Vila cel mai tare - sau sunt stampilate cu numele proprietarilor.

Tiganul Munteanu Baci Foto: Hotnews

Munteanu Baci e un tigan din Huedin. Are doua vile cu turnuri, cea la care lucreaza acum e una dintre cele mai mari din Huedin. De aceea, a si vrut sa scrie sus, pe acoperis, “Vila cea mai tare”. S-a incurcat insa in literele de tabla si i-a iesit “Vila cel mai tare”! Oricum, e mai bine decat la ceilalti care si-au scris numele, “pentru ca numele se pun doar pe morminte!”, subliniaza ironic.

Palatul cu beculete

Pe fiecare casa a tiganilor din Huedin, cit e strada Florilor de mare, sta scris cu litere imense numele proprietarilor, luminate noaptea de beculete. Este insemnul incontestabil al proprietatii lor! Ei, care nu au avut nici nume, nici buletine sau case, si-au ridicat vile cu zeci de camere, cu cate trei etaje, mii de metri patrati de marmura si gresie, tone de caramida si beton solid, pe care le-au semnat simplu: Mugurel si Crucita, Grofu si Lina.

Tot ce era la polul opus al vietii din satra si somnului din cort, a fost ridicat sub numele de tabla, luminat noaptea cu beculete, ca la Moulin Rouge sau Las Vegas! Ca sa nu-i mai poata ignora nimeni.

Saturati de umblet

”E stabilu’ nost, doamna, casile astea din Huedin e stabilu’ nost! Ne-am saturat de umblet, am umblat ca nima nu mai stie pe unde! Am fost ani de zile in Anglia, acolo am lucrat la fructe. Am capatat niste banuti si am venit sa-mi fac casa. Mai plecam la munca, dar aici ne intoarcem”, ne explica tiganul Baci, care are sapte copii si doi nepoti.

In “Vila cel mai tare”, are la parter un salon de cateva sute de metri patrati, cu coloane si scari care vor fi de mamura. Acolo vrea sa faca nuntile copiilor si botezele nepotilor. Incap cam 400 de persoane. La etaj vor sta ei, cu familia, au dormitoare si bai, iar la etajul trei are camere de oaspeti, cinci pe o parte si cinci pe cealalata, ca la hotel. Ca sa se odihneasca nuntasii dupa petrecere. Casa lui Baci e gandita ca o fortareata, de data asta din beton pentru viata intregii lui satre.

Cine face “Vila cel mai tare”

Alt palat tiganesc Foto: Hotnews

“Personal din capu’ meu, domnita! Personal din capu meu! Pe arhitectu’ l-am platit sa deseneze, dar noi facem casa, eu cu mesterii mei! Cand nu mai stim cum sa facem ne oprim si ne uitam la caseta. Avem o caseta cu casi din India, din film, domnita! Luam un suc, faceam o pauza, ne uitam pe caseta si apoi gata, la lucru, hai, sa terminam casa”, povesteste mesterul Baci.

“Tip indian, asa o facem! Tip indian! Apoi o sa mai fac alta, pentru aialalat fecior, da’ o fac tip japonez! O fac altfel!” De ce nu face tiganul Baci si o casa tip romanesc? “Romanesc, domnita, da’ romanii au casi prapadite, ni la ea!, (si arata cu mana spre casa de peste drum).

Arhitectul pare sa nu aiba nici o insemnatate in toata povestea. Este mai degraba o replica a istoriei nomade a unui neam batut de vanturi. Revansa tasnita din complexul de inferioritate al acestei natii care a privit din caruta, mii de ani, ferestrele luminate ale altora. Cand au dat de bani si au putut, au sfidat arhitectura locului, ca sa ne spuna trufas: “Avem si noi, stabilu’ nost’!” Sa ne atraga atentia.

"Ne bucuram cand ii prindem sa plateasca impozitul"

Palatul lui Dolariu Foto: Hotnews

Ioan Lazar este de 12 ani seful directiei Urbanism din Primaria Huedin. Toate casele tiganilor, aproape 30, au trecut pe la el pentru avizare. Anul trecut a avut patru sau cinci, iar anul acesta doua.

“Ei nu respecta proiectul. In proiect sunt doar doua turnuri, ca asa sint regulile, dar ei fac patru, cinci. Nu avem ce sa le facem. Ii amendam o data, ca nu avem voie de doua ori pentru aceeasi abatere, si gata. Ar trebui sa mergem in instanta cu ei, dar nu a facut-o nimeni, niciodata. Ne bucuram cind ii prindem sa-si plateasca impozitul, care e cam de 7-800 de lei pe an. Am luat masuri mai drastice anul acesta si avem o hotarire de consiliu prin care le cerem sa respecte arhitectura locului. Sa vedem daca se conformeaza”, ne explica inginerul Lazar de la Urbanism.

Arhitectii fac apel la lege

Presedintele Ordinului Arhitectilor din Cluj, Serban Tiganas, este de parere ca aceste vile se inscriu in sirul de ilegalitati pe care poporul nostru s-a obisnuit sa le tolereze la tigani:
"Daca nu au respectat proiectul trebuie sanctionati, ca orice cetatean. Sper sa nu fie acolo o  serie de complicitati vinovate. Stiu vilele din Huedin si cred ca  nu respecta proiectul initial. Daca au fost amendati si degeaba, atunci autoritatile locale pot sa le restrictioneze dreptul de locuire in case, sa nu le racordeze cladirile la apa sau gaz. Dar acestea sint masuri pompieristice. Pe fond, tiganii, ca si romanii, au o problema cu etalarea avutiei. De aici deriva totul. Noi nu le recomandam arhitectilor sa faca asa ceva.”
 
“E modul lor de a se integra"

• Flori de tabla Foto: Hotnews

  Psihologul Mircea Miclea considera ca e aberant sa facem din stilul nostru de constructie norma univesala la care sa raportam totul: "Tiganii nostri nu sunt mai prejos ca noi: si ei imita ca si noi, numai ca noi imitam vile din Grecia sau Italia iar ei case din India; nu e nici o diferenta de proces, doar de sursa de inspiratie, nu avem nici o superioritate, toti suntem niste imitatori. In plus avem o doza de ipocrizie clara: daca nemtii ar fi facut case cu turnulete si acoperisuri din tabla mestesugita am fi considerat ca sunt frumoase, ca stiu ei nemtii ce fac. Transferam stereotipul pozitiv sau negativ pe care il avem despre un grup etnic pe modul in care ei construiesc si de aici superioritatea stupida cu care privim noi  aceste constructii ale tiganilor.Daca vrem sa se integreze e aberant sa le cenzuram modul de expimare a acestei integrari numai pentru ca e diferit de al nostru.”