Exclusiv HotNews.ro Episodul III

All inclusive in Cuba: emigrant USA, mici nostalgii si Damas de Blanco

de Dan Tapalaga     HotNews.ro
Vineri, 1 august 2008, 13:35 Actualitate | Esenţial

Damas de Blanco
Foto: Hotnews
De la Villa Clara la Camaguey, cam 300 de kilometri prin inima insulei in forma de crocodil, fugim cu un minuscul Fiat Seicento inchiriat din strada dupa o targuiala cu strigate. Cum de conduce Fiat? Cubanezii de rand au interzis la masini noi si se tarasc cu rable din anii 50. Oslay, soferul, ne lamureste plictisit: e masina unei jurnaliste din presa oficiala. Ii plateste cam 100 de dolari pe luna sa faca, ilegal, pe taximetristul. Cum ar veni, se descurca. Sistemul de privilegii se distribuie, in final, in mod echitabil pe piata neagra, ca in socialism, ca in comunism, ca in Romania oamenilor care se descurcau si inca se descurca.

Si Jeusello, gazda noastra, inginer de meserie, o scotea cumva la capat cu banii vanzand haine second hand la rude si prieteni. Ca sa scape de umilinta negotului cu boarfe, si-a deschis casa privada. Inainte de Fiatul lui Oslay, un intermediar metis ne-a propus o Lada. Garanteaza siguranta transportului cu seriozitatea proprietarului,  profesor universitar. Ca si jurnalista, si el se descurca.  

Parintii mei, ca toti romanii sub Ceausescu, sa zbateau sa se descurce cum puteau sau - alte cuvinte magice - sa faca rost. Nu sa cumpere, sa faca rost. In Cuba, am incercat si noi sa facem rost de o masina, de incarcatoare pentru mobil, am facut rost de havane ieftine, Jeusello facea rost de lapte pentru micul dejun si, in general, zice, cu relatii, aici in Havana, poti face rost de orice, dolari sa fie. Esenta lucrurilor intr-un sistem falimentar: daca faci rost, se cheama ca te descurci.

Cat mai departe de cubanezi

Dizidentul Mario Hernandez
Foto: Hotnews
Camaguey, 500 de km de Havana pe drumuri prost semnalizate si foarte stricate. 

Mario E.M. Hernandez (43) mai are de asteptat cateva luni si paraseste definitiv Cuba. I-a rugat pe americani sa-l trimita cat mai departe de Miami, centrul exilului cubanez.

Cu degetul pe harta, le-a aratat Nebraska. Acolo vrea. Sa uite de Cuba. “Realitatea e ca dizidenta s-a transformat intr-o afacere pentru cei din interiorul si din afara tarii”, sustine avocatul, rasturnandu-se pe spate in balansoar. Viziuni apocaliptice: “99% dintre dizidenti sunt putrezi, din 10 dizidenti intr-o casa, 7 sunt infiltrati de securitate”.

Fuge de toti. Mai discuta doar cu prietenul sau  din Havana, avocatul Rene Gomez>  Lucreaza impreuna la critica legilor, mai iese la biserica cu Damas de Blanco, dar cam atat. Gata cu dizidenta activa, gata cu agentia de jurnalism independent. Pana la urma, un alt amic, ziaristul Normando Hernandez Gonzales, de la care i s-a luat nebunia anti-Castro, zace si acum in inchisoare, condamnat la 25 de ani. S-ar putea sa iasa, zice, si inca foarte repede, cu picioarele inainte. Nu mai face absorbtie intestinala.

Dizidenti si Vacas Gordas

Are cea mai proasta parere posibila despre Roberto Miranda Hernandez. Crede ca librarul s-a murdarit, ca toti ceilalti: “Distribuie fonduri, dar cand am fost la Havana n-a vrut sa-mi dea bani de autobuz. N-am simtit solidaritate. Primeste in casa lui multi dizidenti din provincie controlati de Securitate”.

Propaganda cu Fidel
Foto: Hotnews
Avocatul deseneaza pe hartie o schema: sistemul de distributie al banilor catre dizidenti. Ne-o tranteste fara ocolisuri: “E inechitabil si corupt”.  Prima vama, Vacas Gordas. Vacile grase, cum le spune cubanezilor din exil. Acolo, la Vacas Gordas se opreste, sustine Mario Hernandez, grosul fondurilor distribuite de guvernul american. Ceva bani ajung totusi in Havana, la ceilalti dispeceri de fonduri, de unde mai pleaca ceva maruntis catre amaratii din provincie. Asa crede, ca totul e o mare afacere, o lada de gunoi. Dovezi n-are.

Cu eternul sau zambet ironic atarnat in coltul gurii, avocatul si-a pierdut speranta ca opozitia va invinge vreodata, ca se va schimba ceva: “Aici e iadul pe pamant. Guvernului cubanez nu-i pasa, isi omoara proprii oameni. Pe Toni de la Guardia, fostul sef al Securitatii, l-au impuscat. Pe Arnaldo Ochoa, fost bodyguard a lui Fidel prin anii 80, l-au impuscat. De ce s-ar impiedica de noi?”.

Mario Hernandez traieste cu spaima ca va sfarsi si el cu un glont in cap. Cap pe care i l-au deschis, la propriu, de doua ori in inchisoare. Doctorii i-au spus ca are o tumoare, dar n-a aflat vreodata ce si cum. Tot la inchisoare s-a imbolnavit grav la testicule. Prin 2005 l-au eliberat iar acum, ca-i vorbeste de rau pe dizidenti, ceilalti il cred securist.

L-au inchis tot in martie 2003, de Primavara Neagra, odata cu lotul celor 75. Astazi mai sunt dupa gratii 55 de detinuti politici, restul de 20 fiind morti sau eliberati la presiunea unor state occidentale, mai ales Spania lui Zapatero.

Opozitia, trambulina spre USA

Palatul Prezidential din Havana
Foto: Hotnews
Cateva zile mai tarziu aveam sa ne intoarcem in Havana, la Rene Gomez. Il gasim ceva mai optimist decat prietenul sau din Camaguey: sigur, spune, Securitatea s-a infiltrat printre ei, dar cel mult 10% toarna, nu sunt chiar asa putrezi cum zice Hernandez.

Da, dizidenta a devenit cumva o afacere: 50%, in special tinerii, intra in opozitie doar ca sa plece din Cuba. A doua zi cer azil politic in USA.

Da, dar nici in cazul lor, adauga Rene, nu e sigur ca vor pleca pentru ca Guvernul ii poate opri in Cuba chiar daca au viza. Ca sa iasa din tara mai au nevoie de asa numitul white card, asa ca sunt tot la mana lor iar uneori ii santajeaza, ii obliga sa zica tot felul de prostii, cine stie, poate asta i s-a intamplat avocatului din Camaguey. In tot cazul, dizidenta pictata de Rene arata mai bine decat tablourile sumbre ale lui Mario Hernandez.

Ce va fi scriind in dosarele dizidentilor cubanezi cand se va naste, cine stie cand, un fel de CNSAS? Sau poate ca oamenii sunt peste tot la fel: cativa eroi, generali peste armate de tradatori.

Fotograme in filigran
  • Salsa in Havana Vieja
    Foto: Hotnews
    Freamatul nostalgic al muzicii cubaneze, cu tristeti de ploi diluviene, cu ritmuri de veselie obosita si nostalgii solare de indragostiti. Sunete vechi cu  Omara Portuondo, Eliades Ochoa, Ibrahim Ferrer, Compay Secundo.
  • Doi dansatori yoruba intr-un restaurant din Havana Vieja. Unduiri gratioase, chipul lor transfigurat de placere. Bucurie si libertate tasnind din miscari de salsa
  • Noaptea pe strazile fara curent din Villa Clara, cu Marcelo, Aycel si Yaidy flecarind despre emigratie si trupa lor inexistenta, visand ca intr-o zi vor avea bani de pian, contrabas, tobe si viori. 
  • Edd, cubanezul americanizat calculand in soapta averile pe care le va face cu pamant ieftin cumparat acum si vandut scump americanilor peste cativa ani, cand Castro nu va mai fi. Noaptea la Cottor, sub palmieri, la 20 de km de Havana. Avocado si orez condimentat, povesti despre UE, Ceausescu si Romania.
  • Parfumul acidulat de mango, guayava si banane zemoase, diminetile laptoase din Havana
  • Mesele regale dintr-un restaurant vesnic pustiu, supa de Caraibe, aromele de cilantro si cartofi dulci, de menta din mojito. Betie cu arome cuba libre si Cohiba, zidurile coloniale, La Floridita pe care inca aluneca umbrele lui Hemingway si Carpentier. 
  • Amintiri calde cu oameni buni si case vestejite


Damas de Blanco si micul securist
Foto: Hotnews
Inapoi la Havana. Olsay, soferul, stia ca Damas de     Blanco sunt dansatoare. Duminica dimineata, in fata bisericii Santa Rita din Havana, un ochelarist care voia sa ne vanda cu 20$ o moneda cu Che Guevara ne-a asigurat ca femeile in vesminte albe adunate la slujba sunt profesoare, nimic special.

O familie ne-a explicat in treacat ca “sunt cu drepturile omului”, femeile alea se roaga pentru sotii lor condamnati la cate 20 de ani pentru actiuni contrarevolutionare. Ce nebunie! Dezinformare, lipsa de informatie, frica?

Micul securist si Damas de Blanco

Cateva duzini de femei in tricouri albe si cu flori portocalii in maini ies din biserica Santa Rita si se grupeaza pe scari. Cot la cot cu noi, un pusti cu sapca si tricou rosu le fotografiaza de zor. Ne pozam reciproc o vreme, pana cand Damas de Blanco pornesc in marsul lor tacut si executa ritualul duminical in fata bisericii, batuta simbolic cu gladiole. Se roaga la Santa Rita, sfanta cauzelor imposibile, sa le elibereze sotii aruncati in temnita.

In parcul de peste drum un politist si cativa civili le supravegheaza la vedere. Cateva ore mai tarziu, o patrula ne opreste in trafic, verifica actele. Totul s-a terminat, ne-am spus, ne urca in avion si ne expediaza pachet in Romania. Dupa cinci minute ne lasa liberi fara nici o explicatie. Taximetristul transpira abundent: "astia nu prea opresc turisti".

As vrea sa dispar

Dolia Leal Francisco
Foto: Hotnews
Cu Dolia Leal Francisco a fost cu neputinta sa vorbim atunci, la Santa Rita, dar am intalnit-o dupa doua zile, in apartamentul ei din cartierul Vedado: “As vrea sa dispar. Sa devin invizibila, pentru ca obstacolul in calea eliberarii lui sunt eu”.

L-a implorat sa accepte conditiile lor, sa vina acasa, sa-si traiasca ultimii ani impreuna. Nelson Aquiar Ramirez (63) a ramas neinduplecat: "mai bine mor aici decat sa renunt la principiile pentru care am luptat”. Cu zece ani in urma, fostul depanator TV fondase un partid de opozitie, pe care l-a numit radical liberal.

Daca Dolia n-ar mai iesi in strada, daca ar renunta la Damas de Blanco, i-au spus in repetate randuri, sotul ei va iesi din inchisoare. De vreo un an, Securitatea n-o mai cheama la negocieri, o lasa cu ale ei. Dar si sotului ii merge cat se poate de prost: a fost operat de doua ori, i-au bagat o placa metalica in piept pentru ca n-au reusit sa-l inchida ca lumea. Nu se poate apleca in fata, altfel ii sare placa. Pe 2 iulie, Dolia l-a vizitat din nou la spital dar patul era gol. Il mutasera la loc in inchisoare, izolat intr-o celula mica.

Mai aduc din cand in cand oameni cu autobuzul in fata blocului, fac galagie sub ferestre si bat in usa strigand porcarii: prostituata, vanzatori de tara, afara din Cuba. Apropo de pustiul cu sapca si tricou rosu: e securistul trupei. Dolia povesteste amuzata: “Vine in fiecare duminica, zice ca e student la Universitatea din Havana pasionat de fotografie si ne rade in fata. I-am spus ca o sa-si dea doctoratul in fotografie cu noi”.

Pare impacata cu soarta, cu singuratatea femeilor in alb. Merge mai departe, in fiecare duminica la biserica si, pe deasupra, tine o biblioteca independenta. Vecinii din fug de ea ca de o ciumata, de teama ca se vor trezi, a doua zi, fara loc de munca.

Visul femeilor in alb



Inchisoarea de zi cu zi
Foto: Hotnews
Damas de Blanco s-au cunoscut pe la inchisori, prin salile de asteptare. Intr-o zi, si-au dat toate intalnire la biserica Santa Rita. S-au imbracat in alb sa se recunoasca intre ele.

Pentru femeile din provincie, calatoria la Havana e o aventura. Sotia lui Arturo Perez de Alejo Rodriguez din Manicaragua isi pregateste drumurile la Havana cu sase luni inainte. Daca i-ar afla planurile, Securitatea ar sti cum s-o tina in loc. De regula, suprapune vizitele la inchisoare (una la doua luni) cu alte evenimente la care ar urma sa participe.

Damas de Blanco nu-si propun sa scape de Castro, cel putin nu toate, nu vor sa rastoarne regimul sau sa indrepte lumea. Cu imaginea sotilor imprimata pe tricourile albe, viseaza doar sa-i vada acasa si se roaga in fiecare duminica la Santa Rita, sfanta cauzelor imposibile.

* Episodul I Cuba: Dizidenti, comunism, masini americane si turism de apartheid
* Episodul II Cuba: Bordelul planetei, biblioteci interzise si Hundimiento

(Camaguey, Havana. Sambata, Duminica, Luni, Marti  19 iulie – 22 iulie)

Nota: HotNews va publica luni, 4 august, ultimul episod, despre Internetul in Cuba. Documentarea a fost realizata prin intermediul proiectului „Intarirea solidaritatii europene dintre Europa Centrala si de Est si Cuba”, derulat de catre Asociatia Pro Democratia 























5745 vizualizari

  • +3 (3 voturi)    
    Mai pe romaneste: (Vineri, 1 august 2008, 15:28)

    adik [utilizator]

    "Mishto'.
    Articol "beton".
    Imi place.

    Pacat ca o sa apara o multime de comentarii, ca esti platit de Base, ca si capitalismul e la fel de rau, o sa se ajunga la arabi, tailandezi, chinezi, americani, rusi, o sa-l injure pe Becali, o sa se ia de Steaua, de PNL, de Bombonel, de Boc.
  • +2 (2 voturi)    
    Dureros (Vineri, 1 august 2008, 15:36)

    Catalin [anonim]

    Din fericire nu am prins decat cativa ani de "revolutie muncitoreasca" dar inca imi mai amintesc cartelele de o jumatate de paine de persoana sau cozile interminabile de la lapte.
    • +1 (1 vot)    
      sfert (Sâmbătă, 2 august 2008, 18:09)

      Florin [anonim] i-a raspuns lui Catalin

      In ultimii ani ai comunismului, la noi se dadea doar un sfert de paine de persoana, pe cartela. De obicei paine neagra, dar nu de-aia care e acum la moda printre domnishoarele innebunite de fitness shi "viatza sanatoasa". Pentru o sticla de lapte trebuia sa stai la coada de la 5 dimineatza, iar la unt shi carne nici nu puteai visa. E adevarat, s-a dezvoltat atunci un fel de "economie paralela", in care fiecare "se descurca", adica fura tot ce se putea de la locul de munca shi se faceau schimburi de produse in loc de plata cu bani. Asha mai aveau oamenii acces shi la unt sau carne. In general, bani erau destui, fiindca nu prea aveam pe ce sa-i cheltuim, umblam in haine ponosite shi ne inscriam pe liste pentru nishte rable de Dacii pentru care ashteptam ani de zile sa le primim de la fabrica.
  • -1 (1 vot)    
    Subiectiv (Vineri, 1 august 2008, 17:31)

    Cosmin [anonim]

    Poate ca ar trebui aratate si alte imagini din cuba, in mai toate metropolele din lume exista zone si imagini de genul celor prezentate in reportaj. Multi jurnalisti ar putea veni in Bucuresti sa faca poze prin Zetari sau prin Giulesti-Sarbi si sa prezinte "adevarul" despre Romania ( ce sa mai vorbesc despre alte localitati de prin tara...).

    Iata si alte imagini din Cuba:
    http://www.webhavana.com/en/image/tid/11
    http://www.traveljournals.net/pictures/cuba/havana/
    http://www.danheller.com/cuba-cityscenes.html
    http://www.danheller.com/cuba-streets.html


    si linkurile wiki:
    http://en.wikipedia.org/wiki/Cuba
    http://en.wikipedia.org/wiki/Havana


    Daca tot se vorbeste despre propaganda, cred ca articolul este un exemplu de "propaganda capitalista"... Cum de intr-un stat politienesc (asa cum este Cuba prezentata in articol), "Securitatea" nu intervine cand un jurnalist strain vorbeste cu o gramade de dizidenti si in plus face si poze prin bibliotecile interzise.
    In plus Cuba este mult mai apropiata de America de Sud, nu de cea de Nord, asa ca atunci cand se prezinta realitatile vietii cubanezilor ar trebui sa se ia in considerare si situatia cetatenilor altor state sud-americane. In Cuba nu poti sa iti cumperi o masina noua dar in Paraguay, Columbia, Peru e.t.c
    o mare parte din populatie nu are acces la invatamant sau servicii medicale (mai ales populatia din mediul rural si cei care apartin diferitelor populatii indigene). Se poate aduce in discutie spre exemplu si cifra de 15.000.000 de copii sud-americani fortati de imprejurari sa lucreze..
    • +1 (1 vot)    
      nu e deloc subiectiv (Vineri, 1 august 2008, 22:03)

      V [anonim] i-a raspuns lui Cosmin

      si din China o sa vezi imagini foarte frumoase in curand. Asta nu inseamna nimic pentru omul de rand.
  • -4 (4 voturi)    
    SUA (Vineri, 1 august 2008, 19:24)

    SUA [anonim]

    De ce nu se duce SUA peste ei sa-i "democratizeze" asa cum s-au dus peste IRAK si cum ii tenteaza si IRANUL !?
    poate ca nu le au cu petrolul :-) ghinion, asa ca pot sa ramana in comunism desi sunt in coasta SUA.
    • +1 (1 vot)    
      pai (Vineri, 1 august 2008, 22:47)

      serban [anonim] i-a raspuns lui SUA

      cuba nu a avut antecedente cu arme chimice, n-a amenintzat pe nimeni (in afar de americani), nu aduna material radioactiv... deci nu prea exista pretext.
      asta din cat stiu eu..
    • -3 (3 voturi)    
      or sa se duca (Vineri, 1 august 2008, 22:51)

      Cosmin [anonim] i-a raspuns lui SUA

      Or sa se duca pentru ca de ceva ani s-au gasit rezerve destul de mari de petrol pe platforma continentala a Cubei :) : "deep-water fields that have already drawn the interest of companies from China, India, Norway, Spain, Canada, Venezuela and Brazil."
      check: http://www.msnbc.msn.com/id/14095881/ Vine democratia in curand...
    • 0 (0 voturi)    
      . (Sâmbătă, 2 august 2008, 5:02)

      Mda [utilizator] i-a raspuns lui SUA

      ne lesi?
  • +1 (1 vot)    
    mai baietii (Sâmbătă, 2 august 2008, 6:48)

    canadezu [anonim]

    va rog io...ati stat si voi 3 saptamani in cuba si va dati mari ca le stiti pe toate. ati fost turisti, tata! ia sa stati voi la coada, ia sa va imbolnavit voi un pic, ia sa fi dormit un pic la parnaie pe acolo, si apoi discutam. ce ati vazut voi a fost parfum. pe dinafara. am trait in cuba mai mult de 6 luni, prin natura muncii si ce scrieti voi e doar joaca de copii. oricum, v-ati trezit tarziu, si aici dispare comunismul. dizidentii de azi sunt niste fantome patetice.
    • 0 (0 voturi)    
      Cuba libre ! (Sâmbătă, 2 august 2008, 21:54)

      Quebecoisfier [anonim] i-a raspuns lui canadezu

      Doamne, cate tampenii pot sa scrie unii , care cica le stiu pe toate ! Am facut afaceri cu cubanezi, am trait in Cuba, am respirat aerul acela plin de umezeala de tropice si am iubit fete de ciocolata.
      Cubanezii sunt un popor simplu si cu foarte mult bun simt, comunistii sunt o etapa in viata aceslui popor, dar nu am vazut niciunde vaicareala din Ro.
      Uite de aceea, cand vreau sa ma simt bine , prefer sa ma duc sa beau un rom in Havana decat sa ascult cum isi plang romanii de mila.
      Comunismul este pe cale de disparitie in Cuba, trebuie sa fii orb sa nu vezi chestia sta ...in fine...dati-ii mai departe ca lumea pune botu'...
  • +1 (1 vot)    
    pentru ce sa mergi in cuba (Duminică, 17 august 2008, 10:27)

    soleil [anonim]

    rezon cu vaicareala! ma intreb de ce aleg unii astfel de destinatii, imi suna a masochism!

    si, nu de alta, am fost in cuba (ca turist, ca majoritatea romanilor care au ajuns acolo) si m-am simtit atit de bine! si nu pentru ca eu aveam convertibili ca sa-mi cumpar fericirea (eventual sa o mai si raspindesc asa, generos, ici-colo), ci pentru ca mi-a placut poporul acela, m-a innebunit pasiunea cu care traiesc, mi-a intrat in singe frumusetea locurilor.

    nu critic articolul, fiecare percepe realitatea in felul sau, insa sint putin dezamagita sa vad ca romanul care calatoreste seamana din ce in ce mai mult cu turistul occidental protejat de pasaportul de europa si de contul din banca. evident, el strimba din nas cum pune piciorul in aeroportul 'jose marti', arunca o bombonica unui copil descult din centrul havanei (cu care, evident, se va trage-n poza la final), accepta sa stea peste noapte intr-un imobil care sta sa cada doar pentru ca i se pare palpitant si ca asa macar va avea ce povesti la intoarcere.

    pentru toti acestia, exista new york (a se evita periferia!), exista las vegas si centrul londrei.
  • 0 (0 voturi)    
    Cuba (Vineri, 14 noiembrie 2008, 19:45)

    anonim [anonim]

    Cum pot ajunge in Cuba ca turist, pro bono ,mai ieftin,.Exista o comunitate de romani sau macar o organizatie culturala.


Abonare la comentarii cu RSS





Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi