Aderarea Romaniei la spatiul Schengen si la grupul Euro ar putea fi amanata, daca nu se obtin condamnari in cazurile de coruptie la nivel inalt, iar clasa politica romaneasca nu sprijina ferm reforma justitiei, avertizeaza proiectul de raport al Comisiei Europene. "Rezultate modeste", "progrese lente", "nevoia de a continua monitorizarea" ar fi cateva cuvinte-cheie din raportul ce va fi adoptat miercuri de Comisia Europeana, anunta NewsIn, care a obtinut o copie a proiectului raportului.

Executivul european considera ca "pentru moment, sprijinul este mai eficient decat sanctiunile si nu va invoca masurile de salvgardare posibile conform Tratatului de Aderare".

Raportul avertizeaza, insa, ca pe viitor s-ar putea lua masuri daca lupta anticoruptie va ramane fara rezultate din cauza lipsei de "sprijin fara echivoc" din partea clasei politice si a unei parti a sistemului judiciar (CSM si Inalta Curte de Casatie si Justitie).

Comisia Europeana avertizeaza ca decizia de a primi sau nu Romania in spatiul Schengen si zona Euro va tine cont si de progresele in combaterea coruptiei.

"Cetatenii romani merita sa aiba acces la toate beneficiile statutului de tara membra UE - ei au fost de acord cu aderarea la UE asteptandu-se ca aceasta sa ajute la consolidarea statului de drept si la eliminarea coruptiei", este premisa de la care porneste evaluarea Comisiei.

"Esecul in a face suficiente progrese in cadrul mecanismului de cooperare si verificare si de a risipi dubiile privind capacitatea Romaniei de a combate coruptia priveaza cetatenii romani de aceste drepturi si erodeaza increderea lor in statul de drept. Ar putea avea efecte descurajatoare pe termen lung asupra performantelor economiei romanesti, impiedicand investitiile straine atat de necesare. Va influenta si evaluarea Romaniei in ceea ce priveste pregatirea ei pentru a prelua responsabilitati si a detine un rol mai amplu in numele altor state membre, ceea ce ar fi necesar, daca doreste sa adere la spatiul Schengen si zona Euro", se arata in documentul obtinut de NewsIn.

Nu sunt uitate nici fondurile europene, care ar putea fi blocate – dupa modelul aplicat Bulgariei – in cazul in care administratia nu functioneaza corect. "Utilizarea adecvata a fondurilor UE de preaderare si a fondurilor structurale va fi posibila doar daca exista o capacitate administrativa adecvata si un control eficient al conflictelor de interese, fraudelor si neregulilor financiare".

  • Parlamentul politizeaza dosarele de coruptie la nivel inalt

Raportul CE critica "politizarea" dosarelor de coruptie la nivel inalt de catre Parlamentul Romaniei, care "trebuie sa demonstreze un angajament lipsit de echivoc in favoarea eradicarii coruptiei la nivel inalt".

"Nu s-a inregistrat niciun progres real in zece cazuri-cheie implicand fosti ministri. Aceasta se datoreaza partial faptului ca Parlamentul a blocat investigarea si partial faptului ca aceste cazuri au fost respinse de inalta Curte de Casatie si Justitie, care a invalidat decizii anterioare", se arata in proiectul de raport.

  • Procurorii isi fac treaba, judecatorii nu

Activitatea Directiei Nationale Anticoruptie este apreciata in raport, in schimb deciziile judecatorilor sunt criticate pentru lipsa de consistenta si "blandetea" sanctiunilor aplicate in cazuri de coruptie: "Desi DNA continua sa arate in mod consistent rezultate pozitive in lansarea de anchete in cazurile de coruptie la nivel inalt, sentintele in justitie raman blande si inconsistente".

Raportul CE remarca la capitolul "progrese" faptul ca DNA nu a fost comasata sau dizolvata in alte structuri ale procuraturii, pastrandu-se "stabilitatea cadrului institutional si legal de combatere a coruptiei".

Un obstacol in combaterea eficienta a coruptiei este insa "nesiguranta legala" si "inconsistenta in jurisprudenta" furnizata de curtile superioare precum inalta Curte de Casatie si Justitie in unele cazuri de coruptie la nivel inalt, remarca Executivul european.

Recurgerea frecventa la ordonantele de urgenta este o alta problema ce impiedica "aplicarea uniforma si consistenta a legii".

"Aceasta practica creeaza suprapuneri si contradictii si duce la neajunsuri procedurale in implementare. Jurisprudenta inconsistenta din partea curtilor superioare duce, in schimb, la incertitudine legala. Toti acesti factori slabesc sistemul judiciar, rezultand adesea decizii judecatoresti blande si frecvente suspendari ale sentintelor. Aspectul este problematic mai ales in cazurile de coruptie", subliniaza Comisia Europeana.

  • Agentia Nationala de Integritate, un "progres modest"

Printre "progresele modeste" se numara si infiintarea Agentiei Nationale de Integritate, unul dintre cele patru obiective de referinta pe care Romania trebuie sa le indeplineasca in domeniul justitiei si al luptei anticoruptie, potrivit mecanismului de cooperare si verificare al Comisiei Europene.

"In prima jumatate a anului 2008, Romania a facut un important pas inainte prin infiintarea Agentiei Nationale de Integritate. Acest organism trebuie sa demonstreze acum ca poate monitoriza fluxurile financiare, poate depista si sanctiona aparitia unor averi nejustificate si poate reglementa conflictele de interese", se arata in proiectul de raport.

Proiectul de raport obtinut de NewsIn contine sapte pagini si reprezinta evaluarea politica a reformei justitiei si luptei anticoruptie, fiind redactat de Secretariatul General aflat in subordinea presedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

Evaluarii politice i se adauga insa una tehnica, realizata de Comisariatul Justitie, Libertati Civile si Securitate aflat in subordinea comisarului Jacques Barrot. Aceasta contine 16 pagini si urmareste in detaliu situatia in care se afla fiecare obiectiv de referinta.

Primul obiectiv de referinta cere o transparenta si o eficienta sporita a actului de justitie, in special prin consolidarea capcitatii si raspunderii CSM, precum si prin raportarea si monitorizarea impactului noilor coduri de procedura civila si penala.

Al doilea obiectiv se refera la infiintarea ANI, care trebuie sa verifice averea, incompatibilitatile si potentialele conflicte de interese, precum si sa emita hotarari cu caracter obligatoriu pe baza carora sa se poata decide sanctiuni disuasive.

Obiectivul numarul 3 solicita continuarea realizarii unor anchete profesioniste si impartiale in cazul sesizarilor de coruptie la nivel inalt.

Ultimul obiectiv de referinta urmareste adoptarea unor masuri suplimentare de prevenire si lupta impotriva coruptiei, in special in administratia locala.

Varianta finala a raportului, care va fi o imbinare a evaluarii politice cu cea tehnica si care mai poate suferi modificari, va fi adoptata miercuri in Colegiul Comisarilor, urmand a fi publicata imediat dupa aceea.