DNA si Ministerul Public sunt "campionii luptei anticoruptie", potrivit proiectului de raport elaborat de Comisia Europeana, citat de NewsIn. Potrivit sursei citate, Parlamentul este criticat de oficialii europeni pentru ca a blocat investigarea cazurilor de coruptie la nivel inalt instrumentate de procurori, intrucat a amanat pentru la toamna acordarea avizelor pentru urmarirea penala a ministrilor si fostilor ministri Adrian Nastase, Miron Mitrea, Paul Pacuraru si Codrut Seres.
Conform unei decizii din martie a Curtii Constitutionale, DNA nu-i poate ancheta penal pe ministri sau fostii ministri care sunt si parlamentari decat cu votul a doua treimi din numarul deputatilor, respectiv senatorilor.
Dosarele penale ale lui Adrian Nastase si Miron Mitrea au fost dezbatute in Comisia Juridica a Camerei Deputatilor, dar luarea unei decizii a fost amanata pentru la toamna, intrucat in ultima sedinta de dinaintea vacantei nu a fost intrunit cvorumul necesar.
In cazurile senatorilor Paul Pacuraru si Codrut Seres, dosarele nu au trecut nici macar de Comisia Juridica a Senatului.
Parlamentul mai este criticat si pentru ca a fost la un pas de a vota amendamentele la Codul de procedura penala criticate si in raportul din luna februarie. Daca aceste amendamente ar fi intrat in vigoare, raportul ar fi fost "mult, mult, mult mai negativ", spun sursele citate.
Raportul retine de asemenea faptul ca daca aceste amendamente nu au fost votate nu inseamna automat ca s-a renuntat la ele, acestea aflându-se in continuare in dezbaterea Parlamentului.
La fel ca in februarie, Comisia Europeana nu constata destule progrese la niciunul dintre cele patru obiective de referinta pe care România trebuia sa le indeplineasca in reforma justitiei si lupta anticoruptie. Mecanismul de cooperare si verificare in cadrul caruia sunt elaborate aceste rapoarte bianuale va fi mentinut inca cel putin un an, au spus sursele citate de NewsIn.
Criticat este si Consiliul Superior al Magistraturii care, potrivit primului obiectiv de referinta, trebuie sa asigure "eficienta si transparenta" sistemului judiciar, inclusiv prin organizarea transparenta de concursuri de ocupare a posturilor de conducere, in prezent existând o ancheta DNA in ceea ce priveste unul din acele concursuri. In ceea ce priveste practica recrutarii rapide a magistratilor pe cai exceptionale, raportul pune sub semnul intrebarii profesionalismul acestora, pentru ca au fost examinati superficial sau deloc.
Similar cu raportul din iunie 2007, Comisia Europeana critica si acum inclinatia judecatorilor de a da pedepse minime si cu suspendare in cazurile de coruptie, semn ca nu inteleg rolul lor in lupta anticoruptie si necesitatea ca aceste pedepse sa fie descurajante.
Concluziile raportului au fost confirmate pentru HotNews.ro si de fostul ministru al justitiei, Monica Macovei.
“In realitate, in Romania de astazi, asistam la atacul clasei politice, a Guvernului si a majoritatii Parlamentului, impotriva luptei anti-coruptie la nivel inalt, prin instrumentele puse din timp la locul lor: (a) un numar de judecatori "prieteni" din Inalta Curte de Casatie si Justitie, inclusiv conducerea acestei curti (pusa acolo de PSD) si majoritatea tot "prietenoasa" a judecatorilor din CCR, cu totii numiti politic si fara transparenta ori vreo motivatie; (b) prin legi adoptate peste noapte de colegii si avocatii celor cercetati din Guvern si Parlament; (c) prin atacuri publice continue impotriva procurorilor anti-coruptie, inclusiv de catre primul-ministru. Acesta este marele risc al luptei cu coruptia politica: politicienii se apara si ataca folosind puterea lor de decizie si de a face legi. Pare o misiune imposibila, pentru ca de fapt miza luptei impotriva coruptiei politice este schimbarea clasei politice formata intr-o tranzitie care a ridicat coruptia pe masa deciziei politice. Iar ei nu se lasa schimbati”, a declarat Monica Macovei pentru HotNews.ro.
In ceea ce priveste Agentia Nationala de Integritate (ANI), a carei infiintare si functionare este ceruta prin obiectivul de referinta nr. 2, desi apreciaza faptul ca functioneaza, Comisia Europeana nu considera ca se poate inca renunta la acest obiectiv, deoarece mai trebuie urmarit ce se intâmpla când cazurile initiate de inspectorii ANI vor ajunge in instante.
La ultimul obiectiv de referinta, combaterea coruptiei la nivelul administratiei locale si in teritoriu, CE mentioneaza strategia elaborata de guvern in luna iunie, dar si faptul ca exista semnale privind coruptia generalizata in diferite sectoare ale societatii, cum ar fi sanatatea si invatamântul.
Chiar daca nu se constata progrese la niciunul dintre cele patru obiective de referinta, România a inceput macar unele proiecte, cum ar fi ANI sau dosarele instrumentate de procurorii DNA in cazuri de coruptie la nivel inalt, in timp ce Bulgaria sta mult mai prost, neavând aceste initiative, au mai spus sursele citate.
1
10
