Emil Hurezeanu si Christian Mititelu, fosti directori ai sectiilor in limba romana ale Europa Libera si BBC, si Neculai Constantin Munteanu, realizatorul emisiunii "Actualitatea romaneasca" si-au amintit despre atitudinile diferite ale posturilor de radio, despre cei care au incercat sa preseze pentru o indulcire a jurnalistilor. La emisiunea Discutia saptamanii, realizata de Dan Tapalaga si difuzata de HotNews.ro si BBC, cei trei au rememorat activitatea celor doua sectii cu mai putin de o luna inainte ca acestea sa se inchida si si-au dat cu parerea despre presa condusa de moguli.
Despre activitate
Emil Hurezeanu: De altfel era programata pieirea acestor posturi din momentul in care si-au indeplinit misiunea si, la capatul lor, chiar daca cu diferente intre BBC, Deutsche Welle, Radio France International pe de o parte si Europa Libera pe de alta parte, era lichidarea. Spun cu diferente pentru ca BBC a fost un mare post international al Marii Britanii. Departamentele care au emis in tarile din fostul bloc sovietic bine-nteles ca s-au ocupat de problemele specifice ale acelor tari si acelor societati atunci. Ii dau dreptate, nu a fost un instrument de lupta. Europa Libera a fost infiintat la inceputul anilor '50 in strategia de contracarare a comunismului .
Christian Mititelu: BBC-ul a adoptat o atitudine britanica, adica o atitudine ceva mai retinuta, as spune in unele situatii poate decenta pentru ca, sa va dau un exemplu, BBC-ul nu a difuzat extrase din cartea lui Pacepa, pentru ca, dupa parerea noastra, Pacepa nu era neaparat un martor credibil. Sigur ca era util sa faci lucrul acesta sa slabesti regimul de la Bucuresti, dar totusi nu ni s-a parut un persoanj caruia trebuie sa ii acordam prea multa credibilitate. La fel, atunci cand a aparut Iliescu ca o speranta pentru Romania noi am avut mari rezerve. Deoarece, citind articolul lui care parca aparuse in Romania Literara, si vazand cat de lipsit de continut si cat de lemnoasa era limba, ne-am indoit ca el era omul potrivit pentru anii '90 sau 2000. Era omul potrivit pentru anii '60-'70, poate un fel de Dubcek, si, dupa cum bine stiti, Dubcek a primit un post onorific dupa 1990 si nu a devenit conducatorul suprem al tarii ca Ion Iliescu.
Emil Hurezeanu: Aveam mijloacele de bord atunci si lucram cu materialul clientului. Ca Pacepa, care a primit azil politic in SUA si a fost seful Securitatii externe, era sau nu era credibil pentru domnul Mititelu si pentru colegii domniei sale de la BBC e una, iar faptul ca a aparut o carte senzatioala a celui mai inalt in rang ofiter de securitate acceptat de guvernul SUA ca azilant politic e cu totul alta. Ion Iliescu, nu locuiam in tara lui Jefferson, nu aveam de unde alege. In Partidul Comunist vocile dizidente erau practic inexistente. De la Parvulescu la scrisoarea celor 6 Partidul Comunist se comporta ca un monolit ostatec al securitatii de fapt. Cand cei 6 apar cu scrisoarea respectiva, care a aparut prima data la BBC, nu vad de ce cei 6 ar fi avut mai multa credibilitate pentru domnul Mititelu, dar nu e momentul sa facem polemici nici macar cordiale.
Despre presiunile politice
Christian Mititelu: Da, au existat presiuni, in special in 1996, dar nu numai atunci. Si au existat interventii din partea tuturor taberelor, sa nu se creada ca au venit doar din partea PSD-ului, care sigur ca in general, fiind si la putere mai multa vreme, a fost principalul intervenient, ca sa spun asa. (...) Se adresau fie direct, prin scrisori, fie prin interpusi, la un moment dat prin intermediul ambasadorului Romaniei la Londra, domnul Celac, sau prin CNA, prin presiune asupra CNA-ului sa oblige posturile care retransmiteau BBC sa o lase mai incet, sa preia si Radio Romania sau alte posturi.
N.C. Munteanu: Presiune asupra Romaniei Libere a fost din 1990. Am avut pe masa o carte care se cheama Dosarul Brucan, documente ale Directiei a treia de Contraspionaj, in care indata dupa Revolutie, inca nu se racisera trupurile oamenilor care au murit atunci, domnul Brucan facea o interventie destul de musculoasa la departamentul de stat pentru a sili Europa Libera sa-si inmoaie tonul pentru ca noi chiar inainte de 30 decembrie 1989 am pus foarte acut problema prezentei coplesitoare a unui numar de nomenclaturisti in noile structuri ale FSN-ului care se injghebau atunci.
Despre presa mogulilor
Emil Hurezeanu: Asa arata astazi Romania. Sunt posturi de televiziune, unele incearca sa pastreze aparentele profesioniste dupa parerea mea sau sa aplice norme. Bine-nteles ca ne-ar conveni in continuare sa lucram la posturi publice cu onestitate seculara nepatata. Si Europa Libera si BBC au fost modele. Suntem insa intr-o lume libera, ea arata asa cum arata. Prea mult nu avem ce alege, important este ce facem noi acolo unde suntem. Cat de bine i-am cunoscut pe moguli? Da, i-am cunoscut si pe domnul Voiculescu si pe domnul Vantu in masura in care eu am avut de-a face cu ei. Niciodat nu s-a pus problema unor comenzi sau a unor conditionari. Emisiunile mele au fost rezultatul propriei mele busole si propriului meu arbitru.
N.C. Munteanu: Faptul ca nu am lucrat la moguli nu inseamna ca nu am gresit si eu. Spre exemplu, pentru vreo sase luni am facut parte din Partidul Democrat, am si candidat din partea lor. E adevarat ca mi-au venit mintile la cap destul de repede. (...) Lucrurile sunt ceva mai complicate in contextul actual pentru ca, daca nu apari, nu vorbesti, nu combati, nu militezi la televiziunile "mogulilor", nu-ti poti spune punctul de vedere in alta parte.
Christian Mititelu: Partea vizibila a presei este aproape neschimbata. Adica vedem mereu aceleasi figuri de ani si ani de zile, care de obicei sunt scoase si apasa pe pedala cand se apropie alegerile, un fel de halebardineri care provin din lumea UASCR-ului si a Tineretului Comunist si care nu ajuta cu nimic evolutia generala in Romania. Sunt cam aceleasi pareri si de aceea eu personal salut prezenta domnului Hurezeanu la un post al unui mogul pentru ca este singura voce de statura europeana pe care au pot sa o vad sau s-o aud acolo. Cateaodata e bruiata de prea multi oameni asezati in jurul lui care uneori au pareri ceva mai infantile. Dar din pacate asta e situalia. Sunt ziaristi tineri care sunt pusi pe treaba. Nu-i stim insa, ii citim din cand in cand, ei nu ajung niciodata pe micul ecran sau daca ajung li se rezerva doua minute si sunt tratati intr-un mod superior de vechii manuitori ai presei de alta data. Asta sigur ca este o situatie tragica. Publicul o accepta pentru ca cel mai simplu mod de a respinge acest tip de presa este sa stingi televizorul. Va veni si acest lucru.
Neculai Constantin Munteanu despre informatorii din dosarul "Europa Libera"
- Postul de radio Europa Libera, mai mult ca celelalte posturi care au transmis in limba romana, din cauza atitudinii net anticomuniste afirmate ca atare mai apasat decat ceilalti a fost in permanenta in atentia Securitatii. Au fost multi trimisi ai Securitatii care s-au intersectat cu postul de radio Europa Libera, uneori interesele au fost comune, mai ales in cazul in care "independenta" lui Nicolae Ceausescu afirmata in '68 a fost multa vreme cultivata cu grija de tarile occidentale si acest lucru s-a reflectat si la Europa Libera. Dar mai tarziu, cand noi am devenit mai critici, si asta exact in proportia in care situatia din Romania s-a inrautatit dupa 1977, de la respectarea drepturilor omului la demnitatea omului, a felului in care oamenii au fost tratati, in perioada cea mai neagra a Romaniei, in care Ceausescu si-a propus sa plateasca datoriile externe cu orice pret, si activitatea Securitatii a fost din ce in ce mai apasata impotriva noastra.
- Au fost multi. A fost domnul Stolnici, a fost un informator Somesean, al caruit nume deja il stim dar nu avem probele cu care sa iesim pe piata, a fost un domn care a fost angajat la Europa Libera timp de patru luni si jumatate in 1979.
- Sunt personaje relativ importante. De exemplu cel care a fost angajat in 1979 a ramas in continuare in relatii foarte bune cu diversi oameni din Europa Libera inclusiv din randul directorilor sau adjunctilor si care in permanenta a mers la Bucuresti, a primit instructiuni, el are carateristicile, mai degraba decat ale unui informator, ale unui spion si a avut o contributie importanta la ponegrirea si denigrarea lui Emil Georgescu dupa incercarea de atentat care s-a savarsit impotriva lui.
- Sunt relativ active, dar sunt persoane in varsta. Unul are 83 de ani, celalalt are 80 de ani, si ma rog la Dumnezeu sa-i tina in viata pana cand vom reusi sa-i aducem la cunostinta opiniei publice. Ei trebuie sa fie stiuti. Unul dintre ei este de altfel un foarte important om de cultura.
- Grosul dosarelor noastre, cele aflate la SIE inca nu au ajuns la CNSAS, sunt considerate din diverse motive dosare de siguranta nationala desi nu se mai poate demonstra in niciun fel ca niste oameni care au fost pe baricade acum 20 de ani ar mai putea prezenta un pericol pentru siguranta nationala a Romaniei.
Asculta anuntul BBC despre executia sotilor Nicolae si Elena Ceausescu (decembrie 1989)
0
2
