Parlamentul Romaniei va fi dur criticat in raportul pe justitie, din 23 iulie, al Comisiei Europene, intrucat faptul ca el trebuie sa-si dea votul pentru inceperea urmaririi penale a unor fosti oficiali acuzati de coruptie este "foarte prost perceput" la Bruxelles, au declarat pentru Hotnews.ro surse din Comisia Europeana. In ciuda faptului ca parlamentarii romani au primit semnale clare de la Bruxelles ca situatia nu este bine privita de Comisie si ca lupta impotriva coruptiei la nivel inalt reprezinta principala problema a Romaniei, acestia "se gandesc mai degraba la ei, sunt sensibili la alte chestiuni" decat la obiectivele (benchmark-urile) convenite cu Uniunea Europeana.

• Comisia Europeana crede ca Parlamentul Romaniei se substituie sistemului juridic, in conditiile in care trebuie sa se pronunte asupra dosarelor unor fosti demnitari.
• Parlamentarii romani ignora semnalele de la Bruxelles.
• Nu exista argumente pentru activarea clauzei de salvgardare pe justitie, dar exista pentru continuarea monitorizarii Romaniei.
• Comisia Europeana asteapta nominalizarea pentru postul de procuror sef al DNA.
  

Comisia Europeana - care urmareste cu atentie ultimele evolutii ale situatiei din Romania, inaintea redactarii raportului care va fi prezentat in 23 iulie - considera ca principala problema ramane lupta impotriva coruptiei la nivel inalt. Din acest punct de vedere, faptul ca Parlamentul Romaniei trebuie sa isi dea votul pentru inceperea urmaririi penale in cazul unor fosti ministri este "foarte prost perceput la Bruxelles". Sursele europene sustin ca documentul intocmit de Comisie va critica dur legislativul de la Bucuresti, pentru faptul ca acesta se substituie sistemului juridic si incearca el sa judece daca faptele unor demnitari trebuie trimise in instante sau nu.

Parlamentarii romani stiu insa de nemultumirea Comisiei Europene, intrucat au primit semnale foarte clare in acest sens. Numai ca "pentru unii sunt chestiuni foarte sensibile" si nu isi asuma riscul sa creeze niste precedente. Este mai important sa se protejeze, "sa-si salveze pielea", decat obiectivele convenite cu Uniunea Europeana, considera sursele citate.

Comisia Europeana nu este interesata in particular de vreuna dintre persoanele, demnitari, suspectate de coruptie - chiar daca in raportul din ianuarie a fost specificat cazul unui fost prim ministru, singurul in aceasta situatie fiind Adrian Nastase. Comisia este interesata de trimiterea in judecata si pronuntarea unei sentinte in aceste cazuri de coruptie la nivel inalt. Rationamentul institutiei de la Bruxelles este simplu: vrea sa existe un efect de descurajare ca urmare a anumitor sentinte - daca vor fi pronuntate condamnari pentru coruptie la nivel inalt, va exista teama ca, in final, astfel de acte vor ajunge sa fie pedepsite. In conditiile actuale, nu exista o descurajare a acestora, pentru ca ele nu ajung nici macar in instanta.

Clauza de salvgardare - nu, monitorizare - da

In mod evident, misiunea de experti europeni care vor intocmi rapoartele pe justitia din Romania si Bulgaria au constatat o situatie mult mai buna la Bucuresti decat la Sofia. Faptul ca bulgarilor le-au fost suspendate sume din fondurile europene de preaderare si risca suspendarea unor noi fonduri, din cele postaderare, din cauza suspiciunilor de coruptie reprezinta un precedent foarte periculos, mai spun sursele Hotnews.ro.

In privinta Romaniei, raportul va avea totusi un ton "destul de critic", insa Bruxelles-ul apreciaza activitatea actualului ministrul al Justitiei, Catalin Predoiu, fapt ce va conta in evaluarea facuta. "Este evident ca nu sunt argumente pentru activarea clauzei de salvgardare, dar nici pentru incetarea monitorizarii, care va continua probabil inca un an", au completat sursele din Comisie.

Raportul va contine si evaluari pozitive, intrucat expertii europeni au constatat progrese fata de anul trecut in privinta Agentiei Nationale de Integritate, a lupte impotriva coruptiei la nivel local, in privinta reformei sistemului judiciar.

Comisia asteapta nominalizarea sefului DNA

Pe de alta parte, redactarea documentul se pare ca mai intarzie intrucat Comisia asteapta "nominalizarea sefului DNA". Mandatul lui Daniel Morar - care se bucura de o mare apreciere la Bruxelles, evidenta in laudele la adresa institutiei pe care o conduce aparute in raportul din iarna - expira in luna august. Raportul din ianuarie al Comisiei a recomandat cu multa claritate ca este bine sa se mentina modalitatea de numire a sefului DNA. In prezent, ministrul justitiei propune un nume presedintelui, care aproba, insa exista intentii de schimbare a procedurii, astfel incat seful DNA sa fie numit de CSM, nu de presedinte.