Mihai Carp, adjunct al sectiei de gestionare a crizelor din cadrul Diviziei Operatii din Cartierul International NATO, a declarat la Discutia Saptamanii realizata de Dan Tapalaga si difuzata duminica de HotNews.ro si BBC ca scutul anti-racheta NATO este abia in faza de studiu de fezabilitate si ca amplasarea unor elemente ale lui in Romania "nici nu intra in discutie". Ministrul Apararii Teodor Melescanu a declarat vineri pentru BBC ca Romania va cere la summit-ul NATO ajungerea la un acord cu privire la scutul NATO, complementar celui american, care va amplasa sisteme anti-racheta in Polonia si Cehia. Comentatorul Christian Mititelu este de parere ca, oricum, aceste scuturi anti-racheta nu vor fi operationale decat in momentul in care se va constata ca o tara din Orientul Mijlociu are capacitatea de a lovi continentul european.

Mihai Carp sustine ca problema scutului anti-racheta al NATO este abia in faza de discutii, iar primul consens in aceasta problema este ca exista o amenintare.

• "Asta e o chestie care nu este inca finalizata, fapt este ca se discuta in cadrul Aliantei, care ar putea fi pozitia Aliantei in aceasta privinta, important este ca cu totii suntem de acord ca exista o amenintare, exista si un acord in cadrul Aliantei ca NATO, si nu numai Statele Unite, dar NATO ca organizatie trebuie sa dezvolte niste masuri si o politica de a confrunta aceste amenintari reale, si ca, cum a spus-o si secretarul general, ca securitatea aliatilor este indivizibila. Deci, daca dezvoltam un astfel de scut sau daca luam niste masuri ca Alianta, aceste masuri trebuie sa fie in folosul tuturor."

Desi ministrul Apararii a subliniat faptul ca scutul american nu protejeaza si flancul sudic al NATO, adica Romania, Bulgaria, Grecia, Carp spune ca nu se pune problema ca elemente ale scutului complementar sa fie pozitionate in Romania.

• "In momentul in care se vor finaliza aceste studii de fezabilitate, se va aborda problema in continuare, dar dupa cunostintele mele, amplasarea unui astfel de sistem pe teritoriul Romaniei nici nu intra in discutie in momentul de fata."

Comentatorul Christian Mititelu este de parere ca Romania ar putea juca un rol in planul NATO cu privire la scutul anti-racheta abia in viitorul indepartat.

• "Probabil ca va juca un rol dar, ca sa spun asa, in generatia viitoare. Din nou trebuie sa ne uitam la scara timpului de care vorbim, chiar scutul anti-racheta american care urmeaza sa fie amplasat printr-o statie radar in Cehia si prin interceptoare in Polonia, nu va fi operational decat in momentul in care este clar ca Iranul, de exemplu, sau alta tara din Orientul Mijlociu, ar putea sa aibe capacitatea sa loveasca continentul European si Europa occidentala. Pana atunci ne pregatim, asteptam, asa se procedeaza, se fac planuri de contingenta si rusii au fost invitati sa priveasca toate datele care vor fi culese de acest radar intre timp, asa incat sa se convinga de intentiile NATO. In ceea ce priveste celalalt scut, un posibil scut NATO pentru rachete cu raza de actiune mica si medie, din nou as spune ca in momentul de fata nu putem identifica clar cine este inamicul pentru care ar fi nevoie de aceasta aparare, dar, din nou, intr-un plan de contingenta, se iau asemenea masuri, se face o asemenea planificare, astfel incat in momentul in care cineva dezvolta aceasta capacitate sa poti reactiona la ea."

Scutul antiracheta si largirea NATO, puncte sensibile in relatia cu Rusia

In ceea ce priveste ingrijorarea Federatiei Ruse cu privire la scuturile anti-racheta, oficialul NATO crede ca Moscova a interpretat gresit masurile luate de aliati.

• "Cred ca s-au depus eforturi majore si din partea aliatilor si mai ales din partea americana, in ultimul an, in ultimii doi ani, ca aceasta interpretare din nou poate este gresita, si aici este vorba de a crea un sistem, chiar cum o spune domnul Mititelu, pe termen mai lung, de a ne apara contra unor potentiale amenintari care nu au nimic de-a face cu intensificarea unei pozitii militare la granita Rusiei, etc. Si tehnic vorbind, si eu nu sunt expert in acest domeniu, acest scut anti-racheta nici nu ar avea cum sa ameninte Federatia Rusa."

Acelasi gen de eforturi, mai spune Mihai Carp, s-au depus si in convingerea Rusiei ca largirea NATO nu are nicio legatura cu ceea ce a reprezentat "razboiul rece".

• "Noi am explicat in mai multe randuri si de ani de zile, ca largirea NATO este in favoarea stabilitatii si securitatii in Europa, am dat dovada in ultimele doua randuri ca aceasta largire nu reprezinta nici un fel de amenintare vizavi de Federatia Rusa si acelasi lucru se va intampla si de data aceasta, daca saptamana viitoare se va lua o hotarare in acest sens."

In ceea ce priveste invitarea Albaniei, Macedoniei si Croatiei, Christian Mititelu crede ca decizia reprezinta si un semnal ca Federatia Rusa nu are drept de veto in acest gen de masuri.

• "Cred ca in mod legitim au de ce sa se planga pentru ca in fond Alianta atlantica s-a extins mereu spre granitele Rusiei, in acelasi timp insa este clar ca Occidentul si aliatii NATO trebuie sa  dea un semnal clar ca rusii nu pot opune veto deciziei de a extinde Alianta, mai ales cand tarile care vor fi incluse in aceasta alianta NATO sau sunt deja incluse, doresc acest lucru. Si asta e clar ca doresc si ca populatia este in favoarea extinderii, asa incat nu se poate da unul alt stat dreptul de a se opune unui interes legitim al acestor state care acum sunt democratii, nu mai fac parte din aliante, nu mai sunt sub umbrela sau in sfera de influenta a Rusiei."

Carp a subliniat, la randul lui, ca cele trei state sunt cele care au cerut includerea in strcturile NATO si ca aderarea acestora ar duce la intarirea stabilitatii in zona.

• "In ceea ce priveste zona balcanica, este vorba de a intari stabilitatea in acea zona, dupa incheierea razboaielor din Bosnia, procesul de integrare euro-atlantica a inceput de cativa ani in acea zona, unele tari au avansat mai repede, sa luam exemplul Sloveniei care acum face parte si din Uniunea Europeana si din NATO, alte tari n-au ajuns inca la tinta lor de a se integra complet in cele doua structuri NATO si EU. Aici e vorba de un proces si integrarea euro-atlantica e un process care inca nu este incheiat. Cu largirea NATO si includerea poate a celor trei tari procesul asta va inainta si va fi in folosul stabilitatii in toata zona. Din nou repet, sunt tarile Macedonia, Albania si Croatia ele insele care au cerut aderarea la NATO si nu NATO care incearca sa le ‘absoarba’ in acest sens."

Mititelu a adaugat ca, prin admiterea celor trei state, se reduce riscul ca instabilitatea si frustrarile din Balcani sa fie folosite de Federatia Rusa.

• "Eu as adauga ca aici e si o chestiune pur si simplu de real politic, adica: prin integrarea unor tari ca Macedonia si Albania se previne riscul ca intr-o buna zi kosovarii saul albanezii sa inceapa sa se agite pentru a crea o Albanie mare, pentru a rupe o parte din Macedonia asa cum s-a desprins Kosovo din Serbia si care sa se alipeasca ulterior Albaniei. Deci e o garantie in acest sens. Si e si o garantie ca rusii nu vor construi un cap de pod in Balcani, asa cum bineinteles ca vor face daca au posibilitatea si cum se bizuie in mare parte pe Serbia si pe faptul ca Serbia in momentul de fata e o tara frustrata, care e nemultumita de faptul ca a pierdut Kosovo."