Studiul preliminar asupra exploatarii padurilor in Romania, realizat de firma austriaca, prezinta doua posibile scenarii de actiune, pentru factorii de decizie. "Scenariul B" are ca rezultat cresterea volumului exploatarilor cu 38%, in 9 ani. Documentele transmise de Austroproject subliniaza ca Romania are un procent de exploatare raportat la volumul total de lemn mai redus decat majoritatea tarilor UE.

HotNews.ro a obtinut cateva documente care contin informatii despre studiul preliminar realizat de Austroprojekt in cadrul contractului finantat cu 300.000 de euro de catre BERD.

Primul document contine o analiza a situatiei exploatarii de lemn in Romania, insotita de factorii care influenteaza intregul proces si doua scenarii posibile pe care le pot urma autoritatile.

Cati metri cubi de padure se taie in Romania?

"Statisticile Institutului de Cercetari si Amenajari Silvice (ICAS) arata ca volumul care poate fi exploatat in Romania este de 21,7 milioane metri cubi. De fapt, asa cum arata si studiul preliminar, nu se poate atinge acest volum, din cauza ca multe paduri nu sunt accesibile. Principala problema este infrastructura. Exista, in studiu, recomandari in acest sens", spune consultantul Alexandru Florea.

Pe de alta parte, Guvernul Romaniei a stabilit, pentru anul 2008, cota de taiere de 18,5 milioane metri cubi.

Austroprojekt a folosit, ca punct de plecare, cifrele de 14,9 milioane metri cubi (scenariul A) si, respectiv, 16,4 milioane metri cubi (scenariul B). Urmand posibilitatile prezentate in studiu, volumul de lemn exploatat ar putea creste pana la 26 de milioane de metri cubi, in anul 2017.

Detalii din studiul preliminar

• Referitor la varsta exploatabilitatii padurilor, in studiu se arata ca "ne putem gandi in viitor la reducerea cu 10 ani a varstei  exploatabilitatii pentru regimul codru. Masura ar putea fi aplicata  incepand cu anul 2010 dupa analiza rezultatelor Inventarului Forestier. Rezulta astfel o crestere cu 2.2 mil. m3 de lemn"

Consultantul Austroprojekt, Alexandru Florea, a explicat ca varsta exploatabilitatii este un subiect despre care se discuta de multi ani. "Parerile specialistilor sunt impartite. Unii spun ca este mai bine sa fie redusa, altii sustin contrariul", a spus acesta.

• Referitor la tehnica de rarire a padurilor, se mentioneaza: "Cercetarile din teren realizate de ICAS au aratat beneficiile cresteri intensitatilor de interventie in etapa rariturilor.

Scenariul A: se continua cu rariri de intensitate mica sau medie – aprox. 30m3/ha/deceniu

Scenariul B: se propun interventii mai rare dar cu intensitati mai ridicate: 50m3/ha/deceniu. Rezultatul inseamna o crestere a posibilitatii anuale de 3,5 milioane metri cubi".

• Referitor la taierile ilegale, se arata ca "informatii oficiale din anul 2005 estimeaza ca fenomenul reprezinta 8% din totalul volumului disponibil pentru taiere, desi in ultima decada nivelul taierilor ilegale s-a situat frecvent in jurul valorii de 15%. Fenomenul nu este inca sub control"

Recomandari

Cateva recomandari din studiul preliminar:

• Promovarea contractelor pe termen mediu. In prezent in Romania exista posibilitatea incheierii de contracte de recoltare fie pe perioade scurte- 3 la 6 luni- fie pe 10 ani – pentru procesatorii mari de lemn. Nu exista ,pentru padurile de stat si cele comunale , o solutie intermediara favorabila atat firmelor de exploatare medii dar cu potential de crestere cat si administratorilor de padure.

• Promovarea folosirii tehnologiilor de exploatare adecvate conditiilor de teren – ex. Funicular sau TAF cu drum de tractor de 3 km .

• Facilitarea realizarii lucrarilor de rarituri (extragerii si valorizarii lemnului de mici dimensiuni); executarea de rarituri forte.

• Transferul proprietatii asupra drumurilor forestiere. Legea 120 si Legea 247 ofera posibilitatea de tranfer a proprietatii asupra drumurilor, dar lipsesc instrumentele de implementare (Hotarare de guvern) necesare transferului de proprietate dupa regulile Ministerului Finantelor.

• Eliminarea unor constrangeri legislative si administrative care conduc direct la practici ilegale; reducerea activitatilor ilegale din sector. Infractiunea de furt de arbori, contraventiile silvice nu par a fi considerate de judecator ca fiind fapte cu pericol social. 

Nu se ajunge nici la confiscarea utilajului, nici a lemnului, nici plata amenzii. Astfel incriminarile din legea silvica nu sunt in fapt sanctionate prin sistemul justitiei. Este necesara o analiza a infractiunilor si contraventiilor silvice prin prisma dreptului comun (penal, civil), de exemplu corelarea infractiunii de furt de arbori cu cea de furt din Codul penal; gasirea unei incadrari temeinice a taierii ilegale de arbori.