Un medic specialist în chirurgie plastică și două fete care s-au operat recent au explicat cum influențează filtrele de pe rețelele sociale standardele de frumusețe. În plus, în pandemie a apărut un nou trend: „Fete, care stăteau nemachiate, s-au văzut pe Zoom, în laptop, și s-au uitat în oglindă mult timp, așa că au ales să schimbe ceea ce nu le plăcea”, a explicat specialistul.
Frumusețea este un deziderat pe care multă lume își dorește să-l atingă. E aproape imposibil să nu vrei asta, pentru că până și poveștile cu care creștem ne fac să ne dorim să fim atractivi. Cum ai putea să vrei altceva, când oamenii frumoși sunt considerați a fi oameni buni, în timp ce aceia care au fost mai puțini norocoși la loteria frumuseții sunt automat considerați a fi răi?
O vedem la „Albă ca Zăpada”, în „Cenușăreasa” și hai să spunem că stereotipul se mai risipește în „Frumoasa și Bestia”, dar nu în totalitate. Iar dacă depășim momentul Frații Grimm sau Villeneuve și trecem puțin mai departe, putem vedea cum beneficiile oamenilor atractivi există și astăzi.
Un studiu academic citat de către revista Harvard Business Review spune că persoanele atractive au mai multe șanse să fie angajate, avansează mai rapid în carieră și câștigă salarii mai mari decât oamenii care nu sunt considerați „frumoși” de către societate.
Pe lângă asta, apariția social media și standardele de frumusețe cu care lumea s-a confruntat de-a lungul timpului au întărit dorința oamenilor de a aspira spre frumusețe. Filtrele de pe Snapchat, Instagram, Facetune, Faceapp, TikTok, toate puse la un loc, ne învață lucruri despre cum ar trebui să arate „fața perfectă”.
De cele mai multe ori, acea față e construită în funcție de trendurile momentului respectiv și în locul în care trăiești. Majoritatea lumii cunoaște standardele de frumusețe americane, care la momentul actual influențează și ceea ce se întâmplă în spațiul românesc, și anume: buze pline, păr drept lung, orice-ai face dar să nu fie un nas strâmb, fund bombat (BBL) și un ten semi-închis, dar totuși nu atât de închis încât să nu se vadă că ești alb.
Aceste standarde de frumusețe au fost impuse de către familia Kardashian, care dictează trendurile în această direcție. Dacă ne întoarcem puțin înapoi, prin 1960, Twiggy, it-girl la acel moment, nu arăta deloc așa. La fel cum nici Marilyn Monroe nu se încadra în acest arhetip, nici Jackie Onassis sau Kate Moss, mai târziu. Bref, standardele de frumusețe, ca orice alt lucru, se schimbă.
Ceea ce e diferit în 2022 este faptul că oamenii se pot schimba odată cu ele și pot face asta foarte ușor. Fie că e vorba de filtrul de pe Instagram care ne face nasul să arate exact așa cum arăta atunci când îl ridicăm obsesiv în oglindă pentru că nu e destul de cârn, fie că e vorba de ceea ce vedem pe social-media, influențele există și soluția e oferită de operații estetice sau intervenții non-chirurgicale precum augmentarea buzelor cu acid hialuronic sau rinocorecție.
O statistică furnizată de Societatea Americană a Chirurgilor Plasticieni, în 2018, arată că aproape 18 milioane de oameni au apelat la intervenții non-invazive sau la proceduri cosmetice.
În România nu avem date prea recente, ultimul studiu este oferit de Societatea Internațională a Chirurgilor Plasticieni în 2013, când România se situa pe locul 17 la numărul de operații estetice la 1000 de locuitori și pe locul 25 în lume. Ca idee, țara noastră depășise țări precum Marea Britanie, China, Argentina sau Thailanda.
Cu toate că nu avem date din 2022, știm că în 2013 încă nici nu apăruseră filtrele pe Snapchat, darămite pe Instagram care le-a introdus abia în 2018, ceea ce ne poate crea o idee despre situația la momentul actual.
Fața de Instagram, Zoom Dysmorphia și clanul Kardashian
Medicul specialist în chirurgie plastică Fabian Gurau. FOTO: Arhiva personală
Un articol din The New Yorker vorbește despre „Fața de Instagram”, o față specifică oamenilor care seamănă între ei datorită operațiilor estetice și ajută, de cele mai multe ori, femeile albe să arate oarecum „exotic”.
Colby Smith, un celebru make-up artist, descrie, în același articol, felul în care Fața de Instagram ajunge să fie un mix format dintr-o piele bronzată, cu influențe asiatice atunci când vorbim de sprâncene sau de forma ochilor, buzele asemănătoare cu cele din zona Afro-Americană, o influență caucaziană la nas și pomeți specifici celor nativi americani.
Apropierea culturală nu e singura problemă, ci se adaugă și așteptările nerealiste pe care le creează sau efectele ei, precum body dysmorphia. Vedete precum Bella Hadid, Kylie Jenner sau Kim Kardashian ar fi promotoarele acestui trend.
Surorile Kardashian sunt renumite pentru faptul că au setat standarde nerealiste, pe care nici măcar ele nu le pot atinge, iar pentru cei care le văd doar pe social-media acest lucru poate fi toxic.
Body dysmorphia disorder (BDD) sau dismorfofobia corporală este o tulburare obsesiv-compulsivă, care te face să vezi un defect de pe fața ta pe care alții nu îl văd. Persoanele cu BDD se compară constant cu alți oameni și sunt mai predispuse să își facă operații estetice.
Totuși, asta nu înseamnă că toate persoanele care-și fac operații au body dysmorphia. Afecțiunea apare doar atunci când obsesia îți împiedică ritmul normal al vieții sau te oprește din a face anumite activități. De exemplu, o persoană care are BDD poate să vrea să își facă operații pentru acnee, fiindcă ea consideră că nu poate ieși din casă din cauza acestui defect, care, de fapt, nu este vizibil pentru oamenii din jur.
În cazul lor, se recomandă să consulte un terapeut, pentru că de multe ori dacă ajung la un chirurg plastician, e posibil să nu fie mulțumiți de felul în care arată nici după mai multe operații.
Ca să nu vorbesc doar din perspectiva mea de milenial care folosește filtre, am zis să iau legătura cu un expert în domeniu. Așa am dat de medicul specialist în chirurgie plastică și estetică Fabian Gurau de la care am aflat că nu există doar body dysmorphia, ci din cauza pandemiei acum vorbim și de zoom dysmorphia.
Opusul a „Snapchat dysmorphia”, care e cauzată de filtrele de pe aplicație, în cazul acestei afecțiuni oamenii se vedeau din cele mai puțin atrăgătoare unghiuri și pentru cei care sufereau deja de BDD, asta putea să fie o problemă.
Pe Zoom tu stai foarte aproape de cameră, ceea ce îți face nasul mai mare și ochii foarte mici. Nimeni din viața reală nu te-ar vedea așa, pentru că e foarte probabil că nu stai lipit de fața cuiva, însă în momentul în care suferi de Zoom Dysmorphia uiți acest lucru.
„Faptul că oamenii au început să stea acasă, nu mai mergeau la birou și stăteau mult pe Zoom a dus la o creștere a numărului de paciente care au venit pentru tratamente non-invazive sau chiar operații la nivelul feței. Mai ales la fete, care stăteau nemachiate, s-au văzut în cameră, în laptop și s-au uitat în oglindă mult timp, așa că au ales să schimbe ceea ce nu le plăcea”, spune doctorul.
Chiar dacă restricțiile s-au ridicat în România și noi ne-am adaptat la vechea normalitate, totuși mulți angajatori au ales să păstreze telemunca. Deci, Zoom-ul sau Meet-ul încă rămân prezente în viețile noastre.
Dacă te confrunți cu asta, poți să faci lucruri precum îmbunătățirea calității imaginii, poate prin folosirea unui ring light, a camerelor cu o rezoluție mai mare sau să poziționezi camera astfel încât să fie la o distanță rezonabilă, care să nu distorsioneze fața. Astea ar fi unele dintre soluțiile date de către specialiști pentru Zoom Dysmorphia.
Cum schimbăm nasul?
Rinoplastia nu e ceva nou. Dimpotrivă, prima operație de acest gen a fost făcută în anul 600 î.Hr. de către Sushruta, părintele chirurgiei. Ca un adevărat marketer, el a analizat ceea ce se întâmpla atunci în societate și a venit cu răspunsuri la dorințele și nevoile oamenilor. Având în vedere că pe atunci exista pedeapsa prin care ți se tăia nasul, în cazul în care comiteai infracțiuni, el a ajuns să aibă chiar mulți clienți.
Măsura partea care trebuia să acopere nasul cu o frunză, folosea vinul ca anestezic și considera că operațiile pot să deschidă oamenilor calea spre rai. Deci, rinoplastia e aici de multă vreme și nici nu cred că o să plece prea curând. Dacă dăm puțin pe repede-înainte, acum vedem că lumea își dorește din ce în ce mai mult să schimbe această parte a feței.
Eu sunt printre cei mai puțin norocoși la acest capitol și țin minte că am avut o bună perioadă de timp în care m-am gândit dacă să mă operez sau nu. În capul meu totul era sigur, la 18 ani urma să mă operez. Lucrurile s-au schimbat și oricum nu am strâns niciodată banii respectivi, așa că ușor-ușor m-am obișnuit cu nasul meu, deși exclud pozele din profil.
Bineînțeles că nu sunt singura care a trecut prin astfel de experiențe. Cynthia s-a operat la 20 de ani și spune că încă din clasa a patra știa că vrea să facă asta, când a observat că nasul ei este diferit față de al copiilor din jur. Era cu mama ei pe stradă și a fost prima dată când i-a spus „Mami, mie nu îmi place nasul meu”.
„I-am zis de atunci că „nu îmi place, nu îmi place” și uite că, ani mai târziu, eu tot cu problema asta am rămas și între timp a devenit o povară, cel puțin în ultima perioadă. Era cumva obsesiv. Când mă uitam în oglindă, doar asta vedeam, mi se părea că sunt foarte urâtă, că mă strică”, îmi povestește Cynthia.
Ulterior, ea a mers la un doctor în Timișoara unde a făcut o rinoplastie și spune că de atunci viața i s-a schimbat și că are mai multă încredere în ea.
Vorbind cu doctorul Fabian Gurau, el mi-a spus că din ce în ce des femeile apelează la operații estetice fie pentru augmentare mamară, fie pentru rinoplastii. Totuși, de ce avem această obsesie cu nasul?
„Nasul devine important pentru că toți ne uităm în oglindă. Facem asta atunci când ne spălăm pe dinți, poate avem o zi proastă pentru că nu ne stă părul cum trebuie sau avem o zi bună când ne stă părul genial, dar nasul e tot în mijlocul feței. Și dacă desenezi un cerc, vezi centrul cercului. Dacă vezi fața, te uiți în centru, unde e nasul. Asta face ușor să devină o obsesie”, explică doctorul.
Chiar dacă nu toată lumea se operează pentru a obține acel nas micuț, sunt multe persoane care vor look-ul de Instagram sau TikTok și multe adolescente care vor să-și schimbe aspectul nasului tocmai pentru a arăta ca influencerul pe care îl urmăresc. Un nou trend de pe TikTok este cel în care oamenii folosesc filtrul „Roman Nose” pentru a vedea cum ar arăta după o rinoplastie.
„De principiu, sunt multe lucruri pe care le poți face. Întrebarea este dacă ți se potrivește. Dacă faci nasul prea mic, poate obții nasul pe care ți-l doreai estetic, dar poate nu mai respiri bine. Sacrificăm sănătatea pentru frumusețe? Noi putem face tot ce stă în putința noastră să micșorăm nasul, dar totul în limita bunului simț și să nu sacrificăm sănătatea. Nasul, în primul rând, există ca să respirăm pe el”.
Asta mi-a răspuns dr. Fabian Gurau și m-a făcut să realizez ceva ce parcă uitasem de când am intrat în universul Instagram și TikTok și anume faptul că nasul chiar are și o altă funcție pe lângă cea estetică.
„Se întâmplă destul de des să vină oamenii cu o poză și să zică „Așa mi-ar plăcea să arăt””, îmi explică medicul. În plus, aplicații precum Facetune sau Faceapp îți permit să vezi cum ar fi fața ta cu „îmbunătățiri”, așa că poți merge la doctor cu simularea deja făcută.
Totuși, operațiile, spre deosebire de aplicații, costă ceva mai mult. Prețul unei proceduri diferă. Dacă e vorba de o intervenții non-invazive, prețul poate începe undeva de la 300 euro, dacă vorbim de injectarea acidului hialuronic în buze, și poate ajunge până la 4000 euro, la o intervenție precum lifting de sprâncene.
Le-am luat pe acestea ca exemplu, pentru că par a fi cele mai populare printre mileniali și chiar Gen Z. Le vedem la vedete precum Kendall Jenner, Bella Hadid sau Kim Kardashian.
În cazul operațiilor chirurgicale, lucrurile stau puțin diferit. Pentru o rinoplastie, poți ajunge să plătești 4500 de euro, iar pentru implanturi mamare în jur de 5000 de euro.
Totuși, dr. Fabian Gurau mi-a spus că prețurile sunt mai mult orientative și diferă în funcție de ceea ce are nevoie clientul respectiv. E nevoie întotdeauna de o consultație, care să spună exact de ce fel de intervenție are nevoie și să indice prețul exact.
„Trebuie să existe un dialog cu pacienta sau pacientul și să înțeleagă ce se potrivește. Uite, un exemplu foarte simplu ca să înțeleagă oricine: tu când mergi să iei o pereche de pantofi, dacă porți mărimea 37, niciodată nu o să iei o pereche mărimea 42 doar pentru că îți place cum arată. Hai că poate încape un 37.5 sau un 36.5, dar nu o să sari mult din aria asta, pentru că așa este conformitatea ta”, mi-a explicat doctorul atunci când l-am întrebat ce face dacă cineva vine la cabinet cu o poză cu o altă persoană sau una modificată excesiv.
Ceea ce e mai interesant, este faptul că filtrele și aplicațiile de multe ori nu se opresc doar la pacienți.
Jia Tolentino, în articolul ei „The Age of Instagram Face”, povestește cum a mers la o consultație la un chirurg plastician și până și el folosea FaceTune pentru a le arăta pacienților cum ar putea să îi ajute.
Lucrul acesta se întâmplă și la noi, după cum îmi spunea doctorul Fabian Gurau, dar mai degrabă ca o strategie de marketing. Sunt mulți chirurgi plasticieni care folosesc filtre sau editează pozele cu rezultatele, tocmai pentru a se promova. Ceea ce ne întrebam este dacă acest lucru este etic sau nu, dar am convenit că e o întrebare retorică.
Mai multe despre operațiile estetice am aflat de la Cynthia și Sorina, doua fete care au câte două intervenții: Cynthia s-a operat la nas și are acid în buze, iar Sorina are o rinoplaste și implanturi mamare.
Ceea ce am observat este că nu tot timpul operațiile sunt influența filtrelor sau a social media. De multe ori persoanele își doresc schimbarea pentru ele, iar persoanele din jur sau rețelele de socializare doar pot să întărească o astfel de dorință, lucru care e important de subliniat.
Atât Cynthia, cât și Sorina ar repeta experiența, pentru că se simt mai bine acum. În schimb, referitor la filtre, niciuna dintre ele nu le mai folosesc și spun că pot fi chiar toxice pentru persoanele care poate au o stimă de sine scăzută.
„Am folosit filtre pe Instagram, o vreme, până acum doi ani. Acum nu mai folosesc și sunt împotriva lor, sunt sigură că dau dependență. După ce am folosit o vreme filtre mă uitam în continuu în oglindă să văd ce aș putea să mai fac la față și chiar nu mai puteam să văd poze cu mine fără, deci chiar sunt toxice. Aș sfătui pe toată lumea să nu le folosească. Nici în poze, nici în oglindă nu mă mai puteam uita. Am avut perioade în care îmi editam și pozele, nu doar filtrele de la story”, spune Sorina.
O experiență similară a avut și Cynthia: „Eu înainte să mă operez nu mă postam fără vreun filtru. Adică, înainte eram eu și filtrele. Acum când mă uit înapoi, mi se pare că mă deformau și mă făceau mult mai urâtă, dar îți dai seama că mă uitam și eu la influenceri și aveau imaginea asta perfectă pe care o proiectau, ajungeam să îmi doresc și eu asta. Bineînțeles, decizia mi-a aparținut mie, dar au avut cumva un implus și filtrele și influencerii”.
Filtrele nu pleacă nicăieri. Ce facem în acest caz?
Britney Spears. FOTO: via Profimedia Images
Instagramul a avut o tentativă de a renunța la filtrele care promovează operațiile estetice, în 2019. Însă, era vorba de filtre care vorbeau efectiv despre operații estetice, precum „Plastica” sau „Fix Me”. Celelalte filtre care îți augmentează buzele în mai puțin de o secundă, au rămas încă pe aplicație.
Sunt deja state, precum Norvegia, care au introdus o lege prin care influencerii sunt obligați să spună care poze sunt retușate sau dacă au folosit filtre. Asta tot nu oprește oamenii din a le folosi, iar cu apariția TikTok-ului, le vedem tot mai mult.
Așadar, ce putem face noi este să nu le mai folosim, să încercăm să promovăm o imagine cât mai apropiată de realitate pe internet și să urmărim oameni care sunt sinceri față de ceea ce postează. Iar când vine vorba de operații estetice, dacă cineva simte nevoia să facă vreo intervenție, nu ar trebui să fie blamată persoana respectivă.
Standardele de frumusețe ale societății ne fac viața un chin de multe ori, așa că e destul de logic faptul că cineva ar vrea să-și facă mai puține probleme, cel puțin pe aria asta. În plus, după ce am vorbit cu Cynthia și Sorina, am observat că ele erau chiar fericite cu decizia lor, însă spuneau că e foarte important să vorbești înainte cu un specialist sau chiar mai mulți și să te asiguri că decizia vine din interior și nu e cauzată de factori externi.
„Ar fi absurd să zic că nu am fost influențată, cred că toată lumea e influențată într-o oarecare măsură de persoanele din jur și mai ales de social media. Însă, persoanele din jur nu m-au făcut să mă simt mai prost referitor la felul în care arăt sau să mă facă să simt că nu sunt destul de bună. Eu mi-am dorit să fac schimbarea, am crezut că va fi un plus”, spune Sorina.
Sorina îmi spunea că în momentul în care a luat decizia, a dat de multe păreri negative, dar atunci tu trebuie să îți dai seama dacă decizia îți aparține și dacă este așa, să mergi mai departe cu asta.
„Ce este cel mai important de menționat este faptul ca pacienta sau pacientul, pentru că sunt și foarte mulți bărbați care își fac intervenții mai nou, să își dorească să facă procedura pentru ea. Să înțeleagă că nu vrem să schimbăm fizionomia, ci doar vrem să facem mici îmbunătățiri”, spune doctorul Fabian Gurau.
Persoanele care își fac operații estetice și mai ales femeile sunt de multe ori blamate de către societate. Să luăm cazul Loredanei Groza, care a devenit subiect de glumă pentru operațiile pe care le are și a fost denigrată pentru faptul că „o femeie la vârsta ei nu se comportă așa”.
La un articol de la DCNews se pot vedea comentariile misogine pe care le primește Loredana Groza de la fel și fel de persoane. Ulterior, într-o emisiunea a lui Mircea Badea, acesta vorbește despre articolul respectiv și despre Loredana Groza, iar în comentarii toată lumea o condamnă pe cântăreață. Unii o asociază cu femeile care fac videochat (și care ar fi problema cu femeile care fac videochat?).
Într-adevăr, Loredana neagă că ar fi avut vreo intervenție, însă de ce ar recunoaște când lumea o hulește pentru alegerile ei? Realitatea este că societatea și standardele ei de frumusețe împing de multe ori femeile să-și facă anumite intervenții.
Kathryn Pauly Morgan vorbește despre această presiune în articolul ei, ”Femeile și bisturiul: operațiile estetice și colonizarea corpurilor femeilor”, unde spune că imperativul frumuseții setează noi norme sociale, iar cei care nu se supun ajung să fie stigmatizați.
Este vorba mai degrabă despre „paradoxul alegerii”, prin care femeile ajung în situații care le lasă fără opțiuni, așa că ajung să apeleze la operații estetice.
Însă, după cum am observat și după ce am vorbit cu Cynthia, Sorina și cu doctorul Fabian Gurau, multe dintre paciente apelează la operații estetice după ce s-au gândit mult timp la această decizie.
De exemplu, atât Cynthia, cât și Sorina, în cazul rinoplastiei, au așteptat mai mulți ani până să o facă. De cele mai multe ori, femeile caută ajutor sau răspunsuri de la alte persoane care au trecut prin astfel de operații și chiar trebuie să suporte critici din partea celor apropiați.
Kathy Davis, în cartea ei „Reshaping the female body”, spre deosebire de Morgan, oferă o altă perspectivă, arată Henry Wijsbek într-un articol. Ea nu neagă influența standardelor de frumusețe, dar cele care și-au făcut operații au dorit să facă asta.
Discuția este una lungă și nu știu cine poate decide care dintre cele două are dreptate sau care e adevărul, însă după ce am documentat acest articol știu sigur că filtrele au același efect asupra mea și asupra oamenilor cu care am vorbit și anume faptul că te fac să-ți vezi fața distorsionat; operațiile estetice chiar pot să te facă să te simți mai bine, dacă sunt făcute pentru tine și după fizionomia ta; excesele vin întotdeauna cu riscuri și nu are sens să blamăm persoanele care aleg să se conformeze la standardele impuse de societate.
Mai degrabă, ar trebui să analizăm și să vedem în ce măsură facem și noi același lucru? Poate fi linia de tuș de care nu ne putem lipsi niciodată, culoarea de păr pe care o schimbăm foarte des, hainele cumpărate în exces, iar lista poate continua.
2
17
