Introducerea religiei ca materie obligatorie aduce in discutie problema icoanelor in scoli, chestiune care nu si-a gasit inca o rezolvare definitiva in justitie. Tari ca Germania, de pilda, au trecut prin dispune similare. Acum zece ani, justitia germana a decis ca montarea crucifixelor in salile de curs din scolile publice violeaza drepturile constitutionale daca se face impotriva vointei familiilor necrestine. In Romania, o decizie din 2006 data de Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii a amplificat disputa privind interzicerea icoanelor in scoli, dar procesele in justitie inca nu s-a incheiat.

O scoala din Bavaria ceruse in 1995 montarea crucifixelor in toate salile de clasa, insa unii parinti s-au opus si au deschis o actiune in justie impotriva acestei masuri. Initial, Inalta Curte de Administratie din Bavaria le-a respins plangerea parintilor care nu doreau crucifixe in salile de curs. Ulterior, Curtea Constitutionala, care are un rol ceva mai extins decat in Romania, a stabilit ca decizia Curtii de Administratie violeaza dreptul constitutional la libertate religioasa si un articol din legea fundamentala care cere statului german sa ramana neutru un chestiunile referitoare la credinta si religie.

Curtea Constitutionala din Germania a mai decis ca introducerea crucifixelor in salile de curs incalca si alte articole din legea fundamentala, care le acorda parintilor dreptul de a-si educa copiii in acord cu propriile convingeri ideologice si religioase. In acelasi timp, parintii au dreptul de a-si apara copiii de acele convingeri religioase pe care le considera false sau daunatoare. Insa decizia Curtii Constitutionale a starnit in Germania o adevarata furtuna de proteste:

● Helmut Kohl, pe atunci cancelarul Germaniei, a calificat decizia Curti ca fiind “de neinteles”

● Ierarhii bisericii au condamnat la randul lor decizia, considerata o amenintare la adresa culturii crestine germane

● Experti in drept constitutional au acuzat justitia germana pe motiv ca argumentatia nu ar fi prea solida

Dupa o lunga dezbatere in “cazul crucifixului”, Curtea Constitutionala Federala a ajuns la un compromis, precizand ca montarea crucifixelor in salile de curs din scolile publice violeaza drepturile constitutionale daca montarea lor se face impotriva vointei familiilor necrestine.

CNCD i-a dat dreptate profesorului Moise

In Romania, disputa privind interzicerea simbolurilor religioase n-a fost inca transata in justitie. Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii a judecat in noiembrie 2006 o petitie adresata de Emil Moise, profesor de filosofie din Buzau, care cerea retragerea simbolurilor religioase din institutiile de invatamant public din Romania. La 21 noiembrie 2006, CNCD a recomandat Ministerului Educatiei si Cercetarii sa elaboreze si sa implementeze, intr-un timp rezonabil, o norma prin care sa reglementeze prezenta simbolurilor religioase in institutiile de invatamant public. CNCD a recomandat ca norma interna sa se fundamenteze pe urmatoarele principii:

● Sa asigure exercitarea dreptului la invatatura si accesul la cultura in conditii de egalitate

● Sa respecte dreptul parintilor de a asigura educatia copiilor potrivit convingerilor lor religioase si filosofice

● Sa respecte caracterul laic al statului si autonomia cultelor

● Sa asigure libertatea de religie, constiinta si convingeri a tuturor copiilor in conditii de egalitate

● Sa afiseze simbolurile religioase doar in cursul orelor de religie sau in spatiile destinate exclusiv invatamantului religios

Decizia CNCD a fost contestata la Curtea de Apel, care a respins in iunie 2007 contestatia Ministerului Educatiei, care nu a elaborat nici pana azi normele prin care sa reglementeze prezenta icoanelor in scoli. Intr-un alt proces, Curtea de Apel a pronuntat la 23 februarie o decizie similara. Ministerul a facut insa recurs. Biserica Ortodoxa a lansat recent campania “Nici o scoala fara Dumnezeu” iar inalte fete bisericesti, ca mitropolitiul Bartolomeu Anania, s-au pronuntat public impotriva scoaterii icoanelor din scoli.