Preotul Eginald Schlattner traieste de-o viata la Rosia, linga Sibiu. Mai are doar cinci enoriasi, scrie carti si priveste cu maxima luciditate asupra Europei de azi. Nemtilor de la Bochum, unde fabrica Nokia si-a inchis portile, le cere sa-i inteleaga pe Romani: "Le-as spune ca aici preturile sint la fel ca in Germania, ba chiar mai mari, iar salariul minim stabilit de guvern este ca in Africa. Ca aici un litru de lapte este 1 euro, la fel un litru de benzina. Gazul este scump, pentru ca-l luam de la vecinii nostri rusi, ca sintem tara in care spaima de factura la gaz este generalizata. Ce sa le spun mai mult despre Romania decit ca aici si Regele Mihai isi face probleme cu plata facturii la gaz?".

Eginald Schlattner face pentru Romania un fel de misionariat, calatorind de la Istanbul la Bruxelles, cam 20 de mii de kilometri pe an, ca sa spuna lumii ca Romania poate fi un model de multiculturalitate, de toleranta fata de alte nationalitati: “Romania este tara in care abecedarul se tipareste in 11 limbi. Daca aici exista atita toleranta fata de diferenta, atunci si Europa trebuie sa ne accepte pe noi, in alteritatea nostra. Trebuie sa inteleaga si sa ne pretuiasca pentru ca, asa cum i-am spus ministrului Otto Schily, cind la ei oracaiau broastele, la noi, in Transilvania, ne rugam latineste in biserica.“

Rep: Parinte Schlattner, am intrat in Europa suparindu-i putin pe nemti. Cei de la Bochun ies acum in strada si protesteaza pentru ca Nokia s-a mutat la Cluj.

ES: Nokia nu era a nemtilor, asa cum nu este nici a romanilor. Ea apartine lumii capitaliste, este o chestiune …as spune cinica, legata strict de oportunitati si de profit. In acest moment celor de la Nokia le renteaza sa vina aici si sa lucreze cu romanii pentru ca le ofera un salariu de mizerie fata de cele din Europa. Miine, daca muncitorii romani vor cere si ei o mie de euro pe luna, sau o mie cinci sute , vor pleca si de aici. Poate se vor muta in Ucraina, iar ziarele vor scrie ca romanii sint revoltati pentru asta.

Rep: Ce le-ati spune muncitorilor de la Bochun daca ati fi in fata lor?

ES: Le-as spune ca trebuie sa-i inteleaga pe romani, ca nu sint de invidiat si sa accepte situatia. Le-as spune ca aici preturile sint la fel ca in Germania, ba chiar mai mari, iar salariul minim stabilit de guvern este ca in Africa. Ca aici un litru de lapte este 1 euro, la fel un litru de benzina. Gazul este scump, pentru ca-l luam de la vecinii nostri rusi, ca sintem tara in care spaima de factura la gaz este generalizata. Ce sa le spun mai mult despre Romania decit ca aici si Regele Mihai isi face probleme cu plata facturii la gaz? Romanii traiesc prost si ar face orice sa cistige si ei o paine. Nu sint de invidiat, nu sint de blamat pentru ca vor munci cit fratii lor nemti pe salarii de zece ori mai mici.

Rep: Parinte Schlattner, acolo se revolta muncitorii, dar se revolta si europarlamentarii de la stinga la dreapta.

ES: Lor le spun foarte clar ca daca ne-au acceptat ca o natiune in Europa trebuie sa accepte si consecintele. Mai fratilor, le-as spune, daca ati acceptat Romania in Uniune, trebuie sa acceptati si glisajele acestea, de la Vest spre Est. Daca pe muncitorii de la Bochun i-au surprins evenimentele, pe ei nu trebuia sa-i surprinda.

Rep: Parte la aceasta poveste sint si romanii, si ei trebuie sa inteleaga ceva de aici, si politicienii nostri au responsabilitati. Nu pot nici ei sa reactioneze prosteste si sa ridice din umeri in fata Europei: spunind- asta e!

ES: Categoric! Trebuie si ei sa aiba un discurs adecvaat situatiei. Sa ajute la rezolvarea conflictului, pentru ca de acum Europa este casa noastra. Nu sint de acord ca de la Bruxelles sa se dicteze, cum am mai spus, cit de lunga sa fie tija florilor din piata, dar si noi trebuie sa ajungem la standardele economice si etice ale Vestului. Muncitorii romani trebuie sa invete de la nemti etica profesionala, constiinta lucrului bine facut, profesionalismul.

Rep: Cum poti indrepta acum coloana vertebrala in fata Europei, parinte?

ES: Romania ar fi facut bine sa-si pastreze pirghii de suport economic. Nu trebuia sa vindem industriile, de ce n-am mai asteptat cu OMW ul? Pentru ca acum sa fim descoperiti si sa ne caciulim? Imi pare rau ca nu avem o strategie, un concept si ca sintem in bataia vintului.

Eginald Schlattner a publicat trei cărţi în limba germană, care au caracter autobiografic şi tratează viaţa populaţiei germane din Transilvania, şi în parte din Banat, între anii 1943-1960. Debutează ca scriitor în anul 1998 cu primul său roman "Der geköpfte Hahn" (Cocoşul decapitat), publicat în Austria, şi distribuit în întregul spaţiu germanofon. A avut un succes considerabil (fiind reeditat de mai multe ori şi tradus în opt limbi), fiind adaptat si pentru film.