Un cutremur similar cu cel din 1977 ar produce in Romania pierderi de circa 1,8 miliarde de euro, arata Ministerul Finantelor in Raportul privind situatia macroeconomica pe 2018 si proiectia pana in 2021. Cutremurul din 1977 în București a avut un cost care a fost estimat la circa 7% din PIB, iar costurile pentru un cutremur similar produs in prezent ar fi mai mari cu circa 20%, potrivit sursei citate.

Cum arata Bucurestiului nepregatit dupa cutremurul din 1977: Str. ArgheziFoto: Agerpres

"Luând în calcul un coeficient suplimentar de 20% faţă de această valoare – determinat de factori cum sunt vechimea construcţiilor, punerea parţială în practică – din cauza insuficienţei fondurilor – a Programului naţional de consolidare a construcţiilor, creşterea numărului de clădiri cu aglomerări de persoane, creşterea costurilor generate de inflaţie etc., se poate estima că un cutremur produs în prezent, similar ca parametri cu cel din 1977 ar genera pierderi de cca 1,8 miliarde EURO", se arata in documentul oficial al Ministerului Finantelor.

De altfel, analiza principalelor riscuri generate de dezastrele naturale realizata de Ministerul Finantelor a aratat ca că riscul major este cel generat de cutremure.

Ministerul Finantelor mai arata ca in Romania "condițiile seismice sunt cunoscute ca fiind dintre cele mai severe din Europa, în medie într-un secol putându-se produce 2-3 cutremure majore, cu magnitudine mai mare de 7 grade pe scara Richter. În ultimul secol s-au produs 11 cutremure cu magnitudinea de peste 6,5 grade pe scara Richter. Municipiul București este, în particular, capitala sud-europeană cea mai vulnerabilă la cutremure".

Ca urmare, "reducerea riscului seismic al construcțiilor existente este considerată o acțiune de interes național", se arata in document.

Ministerul Finantelor face si o serie de propuneri pentru imbunatatirea raspunsului autoritatilor in caz de cutremur major:

1) Îndeplinirea condiționalităților ex-ante referitoare la prevenirea și gestionarea riscurilor; finalizarea proiectului ”RO-RISK, sprijin pentru îndeplinirea condiționalităților ex-ante în domeniul prevenirii și gestionării riscurilor” - cerință necesară pentru continuarea posibilității accesării de către România a fondurilor europene în perioada 2014-2020 și continuarea implementării de astfel de proiecte.

Finalizarea implementării proiectului menționat va asigura printre altele posibilitatea absorbirii de către România, până în 2020, a cca. 520 milioane de euro pentru investiții legate de prevenirea riscurilor și de protecția împotriva riscurilor identificate ca prioritare, principalii beneficiari ai acestor fonduri putând fi MMAP, MAI prin IGSU și MADR, dar și autoritățile administrației publice locale și chiar MDRAP care, din punct de vedere al riscurilor, este autoritatea principală responsabilă pentru gestionarea riscului de cutremur și alunecări de teren;

2) Reducerea deficitului de dotare cu mijloace și materiale de intervenție a componentelor DSU prin accesarea/acordarea de fonduri europene și de la bugetul de stat;

3) Continuarea procesului de pregătire a componentelor DSU pentru realizarea unui răspuns oportun, integrat și eficient în situația unui dezastru generat de un cutremur major;

4) Derularea unui program național pentru îmbunătățirea funcționării sistemului național de înștiințare – avertizare – alarmare a autorităților și populației în situația producerii unor dezastre;

5) Dezvoltarea acțiunilor de comunicare și informare publică și de pregătire a populației și a mediului economic pentru eventualitatea unui cutremur major;

6) Realizarea Concepției naționale de răspuns la seism și a Regulamentului de gestionare a tipului de risc cutremur, în corelare cu termenele stabilite prin HG nr. 557/2016 și executarea unui exercițiu complex de validare a acesteia;

7) Preluarea de către MAI, prin structurile din coordonarea DSU a depozitelor regionale din rețeaua Ministerului Sănătății și utilizarea acestora pentru depozitarea stocurilor de intervenție la dezastre (tehnică și echipamente de intervenție, materiale sanitare și medicamente necesare în asistența medicală de urgență);

8) Îmbunătățirea OG nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente în vederea eficientizării derulării programului anual de acțiuni privind proiectarea și execuția lucrărilor de intervenție pentru reducerea riscului seismic al clădirilor de locuit multietajate încadrate în clasa I de risc seismic și care prezintă pericol public;

9) Promovarea unui program la nivel național, în vederea realizării de locuințe de necesitate în care să se asigure mutarea temporară pe perioada execuției lucrărilor de intervenție (consolidare) a locatarilor din locuințele care urmează a fi consolidate;

10) Promovarea unui program național prin care să se realizeze consolidarea clădirilor publice incluse în Clasa 1 și 2 de importanță;

11) Promovarea unor programe dedicate:

Program special de consolidare/reconstrucție și de urmărire a comportării în timp în cazul sistemelor de furnizare centralizată a energiei termice, în special a coșurilor de fum, precum și a sistemelor de înmagazinare a apei – rezervoare, turnuri de apă, castele de apă, etc.;

Program național de consolidare a infrastructurii de educație;

Program național de consolidare a infrastructurii de sănătate;

Program național de consolidare a lucrărilor de artă, poduri și tuneluri;

Program național de consolidare a infrastructurii administrației publice centrale;

Program național de consolidare a infrastructurii administrației publice locale.

12) Inventarierea fondului construit și crearea unei baze de date la nivelul întregii țări, precum și crearea unui mecanism privind actualizarea periodică a datelor, informațiilor (organizarea și realizarea unui recensământ al construcțiilor);

13) Programarea și realizarea, cu celeritate, a unui exercițiu privind mobilizarea și capacitatea de răspuns în caz de cutremur.