Romania se afla in topul tarilor europene cu cel mai ridicat consum de antibiotice, principala consecinta fiind aceea ca tara noastra este si una dintre statele membre UE cu cea mai mare rata de rezistenta a bacteriilor la tratament, arata datele furnizate de Centrul European de Prevenire si Control al Bolilor si analizate de Observatorul Roman de Sanatate. Romania este, de asemenea, statul membru UE cu cel mai mare procent de folosire a antibioticelor fara prescriptie medicala. Problema rezistentei la antibiotice a intrat in atentia publicului mai ales dupa tragedia de acum doi ani din clubul Colectiv. Daca in anul 2016 au fost luate cateva masuri menite sa incurajeze utilizarea rationala si ponderata a antibioticelor si sa limiteze fenomenul rezistentei la antibiotice, in 2017 autoritatile neglijeaza aceasta situatie, iar o mare parte dintre acele actiuni stagneaza.
Rezistenta la antibiotice a fost catalogata in cadrul unei reuniuni a Organizatiei Natiunilor Unite ca fiind "cel mai mare si urgent factor de risc global care necesita atentie internationala si nationala". Saptamana 13-19 noiembrie 2017 a fost desemnata de Organizatia Mondiala a Sanatatii "Saptamana mondiala de constientizare a rezistentei la antibiotice".
Problema rezistentei la antibiotice a intrat in atentia publicului din Romania abia dupa tragedia de acum doi ani din clubul Colectiv, cand mai multe victime internate in spitalele romanesti au fost colonizate cu bacterii rezistente, ingreunand tratamentul unor situatii deja foarte complicate. Acutizarea problemei precede insa momentului Colectiv. Inalti oficiali europeni, precum directorul Centrului European pentru Controlul si Prevenirea Bolilor, dr. Marc Sprenger, au atras atentia din 2014 ca Romania se afla "in zona rosie" si ca solutiile depind in mare masura de "vointa politica".
In anul 2016, imediat dupa Colectiv, au fost implementate cateva actiuni menite sa incurajeze utilizarea rationala si ponderata a antibioticelor si sa limiteze fenomenul rezistentei la antibiotice. Pe masura ce momentul Colectiv s-a indepartat, elanul autoritatilor a scazut, ajungandu-se ca in 2017 sa se inregistreze stagnari in mai multe zone de actiune, atrage atentia Observatorul Roman de Sanatate.
- Actiuni initiate in 2016 si stopate in 2017:
Asigurarea finantarii pentru testarea pacientilor, cu scopul de a evidentia aparitia germenilor multirezistenti.
Introducerea in facultatile de medicina a unui curs dedicat rezistentei microbiene.
Campanii de comunicare adresate publicului larg referitor la utilizarea corecta a antibioticelor.
Angajarea de medici cu rol in controlul antimicrobian in unitatile sanitare.
- Actiune initiata in 2016 si continuata in 2017:
Cursuri adresate medicilor si asistentilor medicali cu privire la utilizarea antibioticelor.
- Antibioticele nu scad febra si nu au efect in cazul racelilor si infectiilor respiratorii. Miturile referitoare la antibiotice continua sa fie raspandite
Care sunt principalele cauze ale situatiei critice din Romania (sursa: Observatorul Roman de Sanatate):
Utilizarea excesiva si nejustificata de antibiotice, fie la cererea pacientului, fie de catre medici.
Colaborarea companiilor farmaceutice cu lideri de opinie pentru a disemina mesaje care favorizeaza utilizarea excesiva de antibiotice de rezerva.
Ghidurile de terapie antibiotica nu sunt suficient elaborate sau sunt ignorate cand exista.
Numarul redus de medici specialisti dedicati rezolvarii problemei.
Este important de subliniat ca pentru folosirea incorecta si in exces a antibioticelor responsabilitatea nu este unilaterala.
Miturile referitoare la efectele antibioticelor continua sa fie raspandite in populatie. Adeseori, pacientii sau familiile lor exercita presiuni asupra farmacistului sau medicului pentru eliberarea unui antibiotic chiar si cand folosirea acestuia nu este justificata medical. InRomania, acest fenomen este inca semnificativ dupa cum arata statisticile existente.
Antibioticele nu scad febra si nu au efect in cazul racelilor si infectiilor respiratorii.
Factorul comercial prezent in distribuirea de antibiotice catre populatie contribuie si el la cresterea nejustificata a consumului de antibiotice, prin metode de promovare chestionabile.
Reglementarile legale in aceasta privinta sunt vagi si rar aplicate.
La randul lor, medicii si farmacistii prescriu uneori inutil antibiotice in contextul unei medicine defensive la baza careia sta nu binele pacientului, ci evitarea cu orice pret a unei situatii culpabile pentru cadrul medical.
La aceasta contribuie si informarea insuficienta pe acest subiect chiar in randul personalului medical.
Un studiu recent constata ca principala cauza a rezistentei la antibiotice este coruptia si calitatea redusa a guvernantei si respectarii regulilor existente. Ambii factori continua sa fie prezenti in sistemul medical romanesc.
0
3
