Raportul MCV recomanda adoptarea unor decizii rapide cu privire la toate cazurile nesolutionate referitoare la parlamentari, care fac obiectul unei hotarari definitive in materie de integritate. In raport se arata ca sunt sase cazuri de parlamentari care sunt inca in functii, desi exista fie decizii definitive in instanta care le interzic sa ocupe mai ocupe timp de trei ani o functie publica, fie o decizie neconstata a Agentiei Nationale de Integritate. Oficialii europeni recomanda sefilor Parlamentului sa anunte un caldendar pentru luarea unei decizii. “Măsurile luate de Parlament în legătură cu aceste șase cazuri ar permite realizarea de progrese rapide cu privire la această recomandare”, se arata in raportul MCV.

“Rapoarte privind MCV succesive au subliniat întârzieri și incoerențe în aplicarea de sancțiuni pentru parlamentarii considerați a fi incompatibili sau în conflict de interese ca urmare a unei hotărâri judecătorești definitive cu privire la un raport elaborat de Agenția Națională de Integritate. Prin urmare, Comisia recomandase Parlamentului să dea dovadă de transparență în procesul său decizional cu privire la acțiunile întreprinse în urma hotărârilor definitive și irevocabile având ca obiect incompatibilități, conflicte de interese și averi ilicite pronunțate împotriva membrilor săi. Comisia a primit informații cu privire la procedurile aplicabile și cu privire la caracterul public al dezbaterilor parlamentare, dar nu a fost încă informată dacă au avut loc dezbateri sau au fost pronunțate efectiv hotărâri cu privire la cazurile pendinte.

Deși normele și procedurile din Parlament privind aplicarea de sancțiuni par să fie clare, Agenția Națională de Integritate a semnalat că există trei cazuri pendinte referitoare la parlamentari cu privire la care nu au fost încă executate hotărârile definitive în materie de integritate emise de instanțele judecătorești în 2017. Nu este clar dacă există termene limită pentru Parlament de a pune în aplicare sancțiunile. De asemenea, există alte trei cazuri de parlamentari ale căror mandate au fost confirmate în urma alegerilor de la sfârșitul anului 2016, în ciuda faptului că aceștia fac obiectul unei interdicții de a ocupa o funcție eligibilă timp de trei ani, ca urmare a unei hotărâri judecătorești definitive. Agenția Națională de Integritate a informat Parlamentul în februarie 2017, dar Parlamentul nu a luat încă măsuri pentru a soluționa aceste trei cazuri.

Printre măsurile concrete prin care s-ar pune în practică transparența propusă în recomandare s-ar număra, de exemplu, recunoașterea publică de către Președintele camerei respective a Parlamentului a primirii hotărârii judecătorești definitive (sau a unui raport al Agenției Naționale de Integritate care nu a fost contestat în instanță), anunțarea unui calendar pentru luarea unei decizii și informarea publicului și a Agenției Naționale de Integritate după încheierea procesului de adoptare a deciziei. Măsurile luate de Parlament în legătură cu aceste șase cazuri ar permite realizarea de progrese rapide cu privire la această recomandare. Pe baza unei analize a recomandărilor 8 și 9, Comisia consideră că, în ansamblu, România a realizat progrese semnificative în ceea ce privește obiectivul de referință nr.

Adoptarea unor decizii rapide cu privire la toate cazurile nesoluționate referitoare la parlamentari care fac obiectul unei hotărâri definitive în materie de integritate ar permite realizarea unor progrese rapide în ceea ce privește obiectivul de referință nr. 2”

Steluța Cătăniciu (deputat ALDE), Ion Sorin Roman ( deputat PSD), Matei Suciu (deputat PSD), Sorin Marciu (senator PSD), Cornel Resmeriță (senator PSD) si Emanoil Savin (senator PSD) sunt parlamentarii pentru care Agenția Națională de Integritate (ANI) a cerut, fără succes, încetarea mandatelor în urma unor decizii definitive privind incompatibilitatea sau conflictul de interese. Steluta Cataniciu, Roman Ioan Sorin si Sorin Marciu au fost validati desi aveau interdictie. Pentru Matei Suciu, Cornel Suciu si Emanoil Savin, ANI a cerut pe parcursul anului 2017 aplicarea sanctiunilor.

Comisia Europeana mai arata in raportul MCV ca sunt necesare “eforturi suplimentare” si in ce priveste recomandarea numarul 10, si anume “adoptarea unor criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor de ridicare a imunității parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție”.

Raportul MCV mentioneaza faptul ca anul acesta Parlamentul a respins trei cereri de ridicare a imunitatii in cazul unor parlamentari vizati de anchete DNA. Comisia isi reiterează recomandarea catre Parlament de a solicita asistență Comisiei de la Veneția și GRECO, care sunt în măsură să ofere o expertiză valoroasă referitoare la practicile în acest domeniu.