Un raport UE privind inovarea a plasat Romania la coada clasamentului. Ad Astra: Asistam la o contrareforma in cercetare 

de N.O.     HotNews.ro
Miercuri, 8 noiembrie 2017, 16:55 Actualitate | Esenţial

2017 European Inovation Scoreboard
Foto: europa.eu
Un raport UE privind performanta in inovare a clasat Romania pe penultimul loc intr-un top al natiunilorCercetatorii de la Ad-Astra sustin ca "asistam la o contrareforma", din cauza ca a scazut alocarea bugetara pentru acest domeniu, din cauza ca nu este stimulata perfomanta, activitatea consiliilor din subordinea Ministerului Educatiei nu este evaluata, iar propunerile de proiecte sunt evaluate exclusiv de evaluatori nationali. 

Mediul de inovare din Romania este "modest", potrivit raportului UE privind inovarea 2017 care plaseaza Romania la coada clasamenului, condus de Suedia si incheiat de Ucraina.

Potrivit clasamentului, perfomanta Romaniei ca inovator a scazut cu un procent de 14.1% in raport cu performanta UE in 2010.

Clasamentul arata ca performantele UE in materie de inovare continua sa creasca, in special datorita imbunatatirii resurselor umane, a mediului favorabil inovarii, a investitiilor cu resurse proprii si a sistemelor de cercetare atractive. Suedia ramane liderul UE pentru inovare, urmat de Danemarca, Finlanda, Olanda, Marea Britanie si Germania. Lituania, Malta, Marea Britanie, Olanda si Austria sunt tarile care cresc cel mai repede spre inovare. 

Indicatorii clasamentului vizeaza numarul parteneriatele public-privat pentru inovare, mediul prietenos inovarii, atractivitatea sistemului de cercetare, finantare si suport, efectul asupra vanzarilor.


Cercetatorii de la Ad Astra arata ca cercetarea este in regres, dupa ce bugetul alocat in acest sens a scazut , evaluarea scolilor doctorale a fost amanata, certificarea institutelor nationale de cercetare-dezvoltare (INCD) s-a facut, in 2016, in baza unor rapoarte de evaluare din 2011/2012, iesite din termenul de valabilitate; sunt lansate competitii de proiecte in care nu se tine cont de nivelul de certificare al unei institutii. 

De asemenea, societatea Ad Astra subliniaza ca activitatea consiliilor din subordinea Ministerului Educatiei nu este evaluata, propunerile de proiecte sunt evaluate exclusiv de evaluatori nationali, iar Institutele Academiei Romane si ale academiilor de ramura raman neevaluate independent (intr-un mod similar metodologiei prevazute in lege pentru INCD-uri), dar bugetate consistent din bugetul central.

Membrii Ad-Astra reamintesc ca acum doi ani au adresat o scrisoare deschisa presedintelui Klaus Iohannis, prim ministrului Dacian Ciolos si ministrului educatiei nationale si cercetarii stiintifice Adrian Curaj, in care au expus punctele cheie, in viziunea noastra, pentru reforma in cercetare. In schimb toate par sa fie pe dos.

Redam mai jos contatarile societatii Ad Astra la doi ani de la transmiterea scrisorii deschise: 

A’ Alocările bugetare pentru C&D nu corespund țintelor asumate de Guvern și nici celor incluse în Strategia Națională de C-D-I 2014-2020 (SNCDI 2014-2020). Astfel, Guvernul și-a asumat prin programul de guvernare „creșterea bugetului alocat cercetării cu aproximativ 30% anual”. Legea 339/2015 a bugetului de stat pe 2016 – 2,3 miliarde lei pentru cercetare; Legea 6/2017 a bugetului de stat pe 2017 – 2,0 miliarde lei pentru cercetare (capitolul 5301). SNCDI 2014-2020 prevede alocarea în acest an a 4,1 miliarde lei pentru cercetare.
B’ Elaborarea unui mecanism multianual, bine fundamentat legal, în vederea asigurării stabilității și predictibilități în finanțare, care să asigure lansarea unui număr minim de competiții anuale pentru finanțarea cercetării, indiferent de eventuale variații în bugetul total alocat C&D este departe de a fi realizat; despre alocarea a 50% din finanțarea cercetării pe bază de competiții nici nu poate fi vorba.
C’ Analizarea abaterilor și întârzierilor de la prevederile SNCDI 2014-2020 nu a avut loc, ci din contră, aceasta a fost modificată punctual anul acesta prin introducerea, spre exemplu, a unei noi infrastructuri majore de cercetare pentru România – reactorul nuclear de la Mioveni (Proiectul ALFRED).
D’ În privința evaluării institutelor de cercetare asistăm la certificări ale INCD-urilor fără ca acestea să fi fost reevaluate.
E’ Finanțarea pe bază de performanță este prezentă doar „pe hârtie”, în texte de legi care fie sunt ignorate, fie modificate, fie le sunt prorogate termenele de intrare în vigoare.
F’ Reorganizarea consiliilor din subordinea celor două ministere cu atribuții în domeniul cercetării și educației se face prin intervenții brutale, din păcate permise de cadrul legal existent.
G’ Competițiile noi de proiecte sunt o raritate. Spre exemplu, singura competiție de proiecte de cercetare de anvergură (PCCDI) lansată în 2017 în cadrul PNCDI este contestată în instanță. Detalii aici. Competițiile PCCF, PD și TE au fost lansate în 2016.
H’ Asistăm la aceeași opacitate în privința activității organismelor centrale. A se vedea repetatele cereri de acces la informații de interes public pe care Asociația le trimite MCI/MEN.
I’ La capitolul infrastructurilor de cercetare finanțate din fonduri publice s-a înregistrat un oarecare progres prin utilizarea platformei ERRIS. Această platformă nu include însă informații despre rezultatele științifice obținute prin folosirea infrastructurilor respective.
J’ Obținerea atestatului de abilitare rămâne o problemă deschisă, normativul care legiferează acest aspect fiind anulat în primă instanță de către Ad Astra, recursul înaintat de MEN urmând a fi discutat în noiembrie a.c..

Toate cele de mai sus ne îndreptățesc să concluzionăm că sistemul național de cercetare este într-un regres accentuat, subliniat și de cel mai recent raport privind inovarea în statele UE.
Măsuri precum scutirile fiscale pentru cercetători, premierea articolelor/brevetelor, sau ridicarea plafonului salarial orar sunt doar încercări de resuscitare a sistemului sortite eșecului în lipsa unei reforme autentice, bazată pe punctele cheie detaliate mai sus.
În lipsa unor măsuri clare ale decidenților politici în direcția trasată prin cele două documente de mai sus (respectiv scrisoarea deschisă și măsurile de implementat imediat sau pe termen mai lung) ne vom limita activitatea la publicarea anuală a unui raport, pentru cei interesați, în care să arătăm evoluțiile/involuțiile din sistem. În același timp vom veghea la respectarea cadrului legal în domeniul cercetării, inclusiv prin acțiuni în justiție atunci când calea dialogului direct cu ministerul de resort nu va da rezultate.























Jurnal din Israel

FOTOGALERIE Israel pe repede inainte: kit de informatii pentru o calatorie reusita

De la nord la sud, Israelul are putin peste 400 de kilometri, iar de la est la vest, putin peste 100. E printre putinele tari ale lumii in care, in aceeasi zi, poti face si baie in mare si ski la munte. E taramul miracolelor si al sperantelor, tara sfanta a pelerinilor, teritoriu complet liber si dezinhibat pentru hedonistii de pretutindeni. Ca vrei sa te regasesti spiritual sau ca vrei sa gasesti energia unor petreceri fantastice, mergi in Israel. O sa capeti ce cauti si, uneori, chiar mai mult decat atat.

563 vizualizari

  • +1 (1 vot)    
    N avem nevoie (Miercuri, 8 noiembrie 2017, 17:29)

    Coco_papagal [utilizator]

    de cercetare. Vindem materie prima si importam iphone,tablete si tv‘uri. Pana la urma si cercetatorii romani care pleaca peste hotare tot export de materie prima se numeste.
  • 0 (0 voturi)    
    Cercetători “mai egali”... (Miercuri, 8 noiembrie 2017, 17:36)

    tao980 [utilizator]

    Legat de evaluarea institutelor Academiei conform unei metodologii similare celei utilizate în cazul INCD-urilor: nu numai acest aspect constituie o inechitate majoră, care practic împarte cercetătorii din România în cercetători “mai egali” - cei de la Academie și cercetători “mai puțin egali” - cei din INCD-uri, mai este și problema unei finanțări de bază, respectiv faptul că cei de la Academie, ca și cei din Universități, beneficiază de salarii de la buget și de sume consistente pentru regie (întreținerea clădirilor, laboratoarele, aparaturii, etc.), avantaje pe care cei din INCD-uri nu le au, aceștia trebuind să plătească absolut totul din proiecte câștigate prin competiție! Cred că ar trebui cumva pus semnul egal între toți cercetătorii din țară (Universități, Academie și INCD-uri), astfel încât să pornească toți în condiții egale la competițiile pentru finanțarea proiectelor de cercetare (naționale și europene). Așa ar fi cinstit!


Abonare la comentarii cu RSS

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă