Adunarea Generala a procurorilor din DIICOT a votat marti, cu o larga majoritate, impotriva proiectului de modificare a Legilor Justitiei, unul dintre motivele invocate fiind "incoerenta" procesului de dezbatere si consultare profesionala a magistratilor.
Potrivit unui comunicat al DIICOT, citat de Agerpres, Adunarea Generala a procurorilor a fost convocata la solicitarea CSM de a analiza proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, a Legii 304/2004 privind organizarea judiciara si a Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum si ca urmare a adresei din data de 1 noiembrie a Camerei Deputatilor, prin care s-a solicitat avizarea celor trei propuneri legislative.
"Astazi, a avut loc Adunarea Generala a procurorilor din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, in urma votului rezultand ca larga majoritate a procurorilor s-au pronuntat impotriva modificarilor propuse prin proiectele transmise de Consiliului Superior al Magistraturii. Atat in cadrul procesului de consultare premergator, cat si in Adunarea Generala au fost exprimate numeroase opinii cu privire la sensul modificarilor propuse la Legile Justitiei si la metoda urgenta de legiferare promovata", a anuntat DIICOT.
In comunicat sunt enumerate si argumentele pentru care procurorii au votat impotriva proiectului de modificare a Legilor Justitiei.
"Opinia dominanta a Adunarii Generale a procurorilor din cadrul DIICOT este fundamentata pe urmatoarele argumente care justifica in mare masura pozitia adoptata astazi de majoritatea participantilor:
- absenta unei expuneri de motive consistenta si de natura sa sustina modificarile esentiale propuse;
- incoerenta procesului de dezbatere si consultare profesionala a magistratilor cu privire la normele-cadru care le reglementeaza activitatea;
- valurile succesive de consultari initiate de diferiti factori ai deciziei politice din ultimii doi ani au generat o perceptie de precaritate a procesului de modernizare legislativa a sistemului judiciar, care pare astfel bazat pe viziuni neintegrate, inconsecvente si pe obiective neclare;
- nealinierea modificarilor propuse la exigentele standardelor europene contemporane, asa cum rezulta acestea din documentele-cheie ale unor organisme internationale relevante, exigente care vizeaza mai inainte de toate garantiile de independenta a sistemului judiciar in raport cu factorii politici sau de orice alta natura", indica sursa citata.
13
4
